[Un inceput zdruncinat] | [Sprijinitorii publicistici ai lui Keats] | [Agonie si sclipire de geniu] |
Astazi, in decursul anului 1821, poetul londonez din Hampstead, John Keats, prezenta tuberculoza �n stare agravata, tusind acut si scuip�nd s�nge aproape spontan; realizase deja faptul ca aceasta avea sa fie ultima sa zi de viata, constient fiind de acest aspect precum a fost si fratele sau, Tom, �n pofida grijii pe care logodnica si vecina sa, Fanny Brawne, i-a demonstrat-o �n tot acest rastimp, precum si �n pofida calatoriei sale intreprinse �n Italia, exclusiv �n speranta ca se va �nsanatosi.
Desi doar 25 de ani de viata i-au fost haraziti, acestia au fost niste ani miraculosi, �ncep�nd cu majoratul acestuia; reusind, in acest rastimp sa se impuna ca poet national, pe drept cuv�nt, desi a avut de infruntat nenumarate obstacole de ordin pecuniar si familial, chiar.
Temperamentul sau sangvinico-coleric, pe de alta parte, i-a atras "faima" de bataus al scolii, mereu reusind sa se implice �n astfel de "scene", �nsa acesta era doar preludiul descoperirii marii sale pasiuni biunivoce: poezia si teatrul, ca elemente artistice complementare.
Aspectele sale financiare, problematice de altfel, nu au fost nicic�nd rezolvate, mai mult dec�t orice, aduc�ndu-i lui John Keats subzistenta, dat fiind faptul ca un executor testamentar nescrupulos i-a �mpiedicat pe toti fratii Keats sa �si exercite dreptul legal la mostenire, desemn�ndu-l pe John,
dintre toti cei cinci frati Keats, unui chirurg londonez obscur, cu care a fost nevoit sa lucreze, �n calitate de asistent, p�na �n decursul anului 1814.
Apoi, s-a �nscris pe listele de infirmieri ale spitalelor londoneze, unde trebuia sa supervizeze incizarea plagilor pacientilor.
Succesul, �nsa, a sosit nesperat si �n circumstante complet atipice; s-a �mprietenit cu editorul revistei culturale, Examinatorul (The Examiner), Leigh Hunt, pe c�nd �nca activa ca infirmier la Londra, editor care i-a facut cunostinta cu Percy B. Shelley, un alt poet de succes al vremii sale.
Primul poem al lui J. Keats �nca nu aparuse p�na ce acesta �mplinise 18 ani, debut�nd la exact aceeasi data (cum ar fi fost astazi), �nsa cu doar cinci inainte de decesul d-sale, cu c�teva poeme obscure, dar infinit largite ca expresivitate.
�n anul imediat urmator, John �si lanseaza volumul intitulat generic Poemele (The Poems), devenind �n scurt timp, exeget al sonetului de inspiratie romantica si �ncerc�ndu-si talentul cu poeme epice, precum a fost cazul faimosului Hyperion.
Anii 1818 si 1819 au fost ani ai agoniei pentru John Keats, "luceafarul" genului liric britanic, deoarece dupa decesul lui Tom Keats, saracia l-a acaparat complet, iar sanatatea i s-a subrezit �n mod accentuat. Unica alinare a reprezentat-o Fanny Brawne, de care s-a �ndragostit nebuneste, sf�rsind prin a se logodi cu ea, dar nu si prin a se casatori, de vina fiind tot limita subzistentei la care se afla poetul.
Perioada ianuarie � septembrie 1819 a fost, probabil, cea mai stralucita din �ntreaga cariera scurta, dar "furtunoasa" a lui John Keats, reusind sa compuna opere literare remarcabile, precum: Oda unui ulm grecesc (Ode to a Grecian Ulm), Oda unei pasari c�ntatoare (Ode to a Nightingale) si balada Frumoasa doamna din Sans Merci, (La Belle Dame Sans Merci).
Virgona | 3 februarie 2006 |
©
Dianna
(co-"arhitectã" Web primã a C.R.T.C., din 5 noiembrie, 2005) |
©
Virgona
(membru fondator al C.R.T.C.; detinãtor de drept si prim "arhitect" Web al Virgonei Initiator al proiectului Erigonnei-Galladriela, din 12 februarie, 2005) |