ZBORLU A NOSTRU – 1/2001 11

Aurica Piha 
 
 
 
S-nu agãrshim cã him crishtini!
 
 
 
 
 Prota dzua di martsu, meslu a primuveariljei, fisea tuta s-alãxeashti tu stranj nãi, lilicili tsi dimãndã musheata primuveara bubuchisescu, iara noi, oaminilji, di haraua, nã bãgãmu di mãnã semnul a “martsului”. Adetsli s-fãtsea ninti ti yiurtusearea a nãului anu, tsi nãinti chiro ahurhea la praglu anamisa di iarnã shi primuveara, anda ahurhea lucrãrli a agãrloru. 
 Di dauã njlji di anj ama, di anda fu ancãrfãsitu pi crutsi Anchiluitorlu a dunjaualjei, armasi sãrbãtoarea “Alãsarea a preasinjlor”, ca unu sinuru anamisa di dauã iami di chiro: atsea tru cari s-fãtsea numtsã shi s-purinta sh-alantã di marsineatsã shi di participari la moartea sh-anyearea a Hristolui. Ashi cumu sã shtii, sãrbãtoarea s-tindi cama di dauã stãmãnj: prota di alãsari a “carniljei” sh-doauã “alba”, di alãsari a cashlui, sh-aesti doauã potu s-cadã arada, ahurhinda-lui cu prot di shcurtu shi pãn di giumitatea a meslui martsu, ligat di dzua anda easti yiurtusitu Pashtili atselu anu. Vãr chiro, tu dumãnica anda s-alãsa “Marli Preasinj”, nica dit hãryii, anveastili Armâni frimta ti pãni sh-piti, adra culats, gãrnu hertu, sh-alti mãcari, li sãmtusea la bãsearicã sh-li ampãrtsa ti mortsã . 
 Ashi cumu easti adetea, crishtinjlji caftã s-intrã tu preasinj cu suflitili chischinj sh-ti atsea cumu didea murgishlu, s-dutsea tinirlji la atselji ma tricutslji dit soi, hljinjlji la nunj, cu poami, purdicãlj, cu pãyurlu di arãchii. Dupu tsi shidea pi misali shi fãtsea moabeti, oaspitslji sã scula di lã fãtsea mintãnj atsilor ma mãri sh-dzãtsea: 
“Ljarta, Dum' ljiartã
 Tsi shtimu, tsi nu shtimu
 Tuti s-li afãrshimu.”
Featili shi ficiorlji cu mari tinjii bãshea mãna a pãrintsãlor sh-dzãtsea: 
 “Ljiartã, Dum'ljiartã 
  Dada shi afendi 
  Tsi shtim, tsi nu shtim 
  Tsi dzãsim, tsi nu dzãsim 
  Apa sh-sari sã s-facã,” 
dimi s-tucheascã tuti aralili ca sarea tu apa. Ca semnu cã tuti strãmbili eara agãrshiti, dupu tsi s-ljirta, dupu adeti s-ashtirnea pi cãntic sh-pi musheatu iho 

12 ZBORLU A NOSTRU – 1/2001

 
armânescu. Dapoaia, cathi unu s-dutsea acasã shi shidea cu taifa pi sinii, ca ti ghini. Nicuchirlu a casiljei loa shtsala di pitã, liga di ea un hir di cari aspindzura pi aradã: unã cumatã di halvã albu, unã di cashu shi unu ou; cu cathi una di aesti s-agiuca “hasca-mbasca”. Ti ficiurits eara hazi mari, elji ashtipta cu
gurili “hãscati” sh-di multi ori, di inati cã nu putea s-acatsã halvãlu cu dultseamea a lui, mashi alindzea cu limba ca tsiva cãtsãlats. Aestã adeti, avea ama un njedzu ma ahãndosu: ea nã dutsi cu mintea la atselji 12 Apostalji, a curi
ishishi Hristolu lã dzãtsi tu Vangheljiu: “Pãnã tora earats oaminj tsi acãtsa peshtsã, di aua sh-ninti voi va s-hits piscari di oaminj.” 
 Putem s-dzãtem cã shtsala cu ateali 3 mãcãri aspindzurati di ea eara ca unã cãlami cu cari Apostalji aduna oaminjlji sh-lji adutsea la crishtinismu, cari ashi cum sã shtii avu tu ahurhita, ca simbol “pescul”. Aesti 3 mãcãri tsi s-acatsã di shtsalã suntu ca Sãmtul numir di la Ayiu Triada, tsi crishtinjlji u tinjsescu nica unã oarã tu prota stãmãnã di preasinj prit tsãnearea a Trimirlui, trei dzãli arada di luni pãnã njiercuri, cãndu nu mãcã ici tsiva tutã dzua, mashi dicseara unã turtã cu pipirnidz (gãrnurtsã di misur cu chishchi aroshi tricuti prit cheatrã shi misticati cu sari shi chiperu). Eara unã stãmãnã di preasinj ma sertu, nu mãcã ici untulemnu, mashi masini, pãtãts hearti shi gãrnul tsi-l bãtea martsa, vãrã trei chiladz, âl hirbea tu cãldari shi mãca tutã stãmãnã di el. Njercurea, didea gãrnu cu purni, piscuri, pisuprã bãga sh-unã cumatã di prashi shi dzãtsea cã “anvãrliga cu preasinili prit casi”. 
 Viniri dicseara ti Prindu Tayitodor, adetea eara ta s-aprindã tseri la gãljinj, la oi, la calji ta s-hibã prãvdzãli sãnãtoasi. Sãmbãta eara sãrbãtoarea a Tatoarea a Tayiudorlui, a shasea dzuã a stãmãnãljei, ma njca shi dzua anda Dumidzãlu adra, ashi cum dzãtsi Cartea a Genezãljei (Adrarea a lumiljei), priciurli tsi s-tragu azvarna, atseali ayri dit pãduri shi tuti prãvdzãli. Ayiu Todorlu eara vigljitorlu a cailor, ama sh-atsel tsi lã adutsea a featilor noima ti cari vrea la hibã gionli a lor, cu cari vrea s-ampartã hãrserli shi anvirnãrli a banãljei. 
 Tu 17 di martsu, anda tru calindarili crishtinj easti anyrãpsitã sãrbãtoarea a Sãmtului Alexie, Omlu al Dumnidzã i Omlu atselu caldu, cãtse sã spuni cã atumtsea s-dizgljiatsã loclu sh-ahuryeashti lucrarea a agãrlor. Leghenda spuni cã aestu ayiu eara un ficioru di amirã, ashtirnut, bun sh-multu ascultãtoru. Anda agiumsi tu vãcãtea ti-ansurari, afendu-su âlji aflã unã featã tutu di amirã, sh-fãrã s-lu antreabã hilji-su (cãtse dzãtsea cã easti arshinosu) apufusi dzua a numtãljei. Hilji-su ta sã-lji facã zborlu a afendu-su-i s-ancurunã cu feata, ama anda s-turnã di la bãsearicã, s-dizlãcsi di stranjli di yrambo shi âlji dzãsi a featiljei cã borgea a lui tu aestã etã easti altã , shi s-dusi la mãnãstiru. Aclo sh-lo numa di Alexie, fãrã ta sã spunã di iu yini sh-cã easti hiljiu di amirã. S-pidipsi multu, âlji agiutã tuts, s-mashi ninti ta s-moarã anyrãpsi pi una cumatã di carti cã easti Alexie, hiilu ....sh-nu mata putu s-bitiseascã numa a afendã-su-

ZBORLU A NOSTRU – 1/2001 13

 
i. Aestã carti u streasi tu mãnã sh-vãrnã nu mata putu sã iu disfacã, mashi di cara vini alithea amirãlu, afendã-su, sh-ashi tutã bana lui ishi tu migdani. Di atumtsea ama, ti marea a lui vreari ti Dumidzã, dunjeua âlji bãgã numa di Alexie-Hiilu al Dumidzã, iara bãsearica ortodoxã âl tricu tu arada a Sâmtsãlor
tu dzua di 17 di martsu. 
 Tut di atumtsea ama, s-luyurseashti cã fu tricutã tu arada di-ncurunari, cã preftul s-antreabã di trei ori tinirilji cara vor s-ancurunã i nu, ta s-nu patã cata
cum pãtsã Sãmtul Alexie. Ti buneatsa al Alexie, s-yiurtuseashti di atumtsea sh-Dzua anda s-dizgljeatsã loclu, yini caldura sh-chirolu atsel bunu. 
 Crishtinjlji luyursescu cã maca tu aestã dzuã va s-cãntã ti prota oara broshtsãlj, atumtsea primuveara va s-hibã musheatã sh-caldã. Cara broashtili va 
s-cãntã ninti di aestã dzuã atumtsea sã spuni cã va s-da angljetslu ta s-la amutã gura.Tutu atumtsea s-luyurseashti cã ies bubulitslj tsi s-avea ascumtã dit Dzua a Crutsiljei, i ti dzua a Sãmtului Alexie, pisti loc. Sã spuni cã tu aestã dzuã nu lipseashti s-lucredz agãrli, iara muljerli s-nu coasã. 
 Bash pisti unã stãmãnã, la 25 di martsu, easti unã altã mari sãrbãtoari ti crishtinj, Vanghilismolu, cari nu sh-alãcseashti vãrnãoarã dzua. Vangheilu spuni cã tu aestã dzuã, Anyilu Gavril âlji si fãrnjsi âli Stamarii sh-âlj dzãsi: “Nu ti aspari Marie, cã aflashi hari di la Dumidzã. Tu pãnticlu a tãu va s-ljiai sh-va s-amintsã Hiljiu, iara numa a lui va s-hibã Iisus. Aestu va s-hibã nai ma mari, Hiilu Atsilui di Analtu va s-cljeamã shi Amirãria a lui nu va s-aibã bitisitã.” Ashi, anyilu tsi s-cljeamã “Habarisitorlu al Dumidzã” (Gavril) dimãnda musheata hãbari ti amintarea a Hristolui, a Anchiluitorlui a Dunjauãljei. Aestã dzuã, tu cari Dumidzã s-fatsi Hiiljiu a Stãmãriljei easti ahurhita anchiluljeariljei a lumiljei sh-ti atsea easti luyursitã unã mari sãrbãtoari, aproapea ca Pashtili, cãtse sã spuni cã ma s-nu eara Vanghilismolu, nu vrea s-eara sh-Pashtili. 
 Ligat di simasia aishtei sãrbatoari sã spuni cã Geneza a lumiljei ahurheashti tu meslu martsu, di anda ahurhirã s-hibã misurats meshlji. Ashi agiumsirã s-hibã numãsits pi latineashti september, october (yismaciunlu-shaptili mes i samedrulu -8-lu) sh-tutu ashi alantsã meshi. Ti atsea ghini easti s-tsãnã tuts aestã sãrbãtoari, s-nu lucreadzã shi s-nu caftã s-ancaci cu vãrã cãtse easti unã dzuã di mari hãrseari ti tuts crishtinjlji. “Hãrsea-ti Marie, Domnul easti cu tini, âlji dzãtsi anghilu a Stãmariljei” sh-ti atsea a ca himu tu Marli Preasinj, totna ti Vanghilizmo (tsi ansimneadzã pi gãrtseashti Buna Hãbari) s-da dizligari ta s-mãcã peshtsã. Adetea spuni cã atselji tsi va s-mãcã peshtsã tu aestã sãrbãtoari, va s-hibã sãnãtoshi tutu anlu. Ti piscari aestã dzuã easti ghini s-ducã cu anafura di la bãsearicã, shi protlu pescu tsi va-l acatsã su-l siligheascã shi sã-lji dzãcã ashi: ”Du-ti sh-adu sh-altsã cu tini !” 
 
 

14 ZBORLU A NOSTRU – 1/2001

 
 Ashi, s-pistipseashti cã va s-aibã tihi shi va s-toarnã acasã ancãrcats cu peshtsã. Pescul, un di protili simboluri crishtinj, nã dutsi cathi oarã cu mintea la turlia prit cari Apostalji tsi acãtsa prota peshtsã agiumsirã piscari di oaminj. 
 Daua dzuã easti ti adutseari aminti a Anghilui Gavril Blagoveshniclu (tu salvona ansimneadzã, Vluisitlu), a anghilui tsi adusi mueata hãbari ali Stãmãrii, sh-maia dzãtsea cã muljerli lipsea s-nu lucreadzã ta s-lã hibã fatsa chischinã 
tutu anlu shi ficiorlji s-nu lã si lãndzidzascã.
 Tutu ti Vanghilismo suntu ashtiptati lãndurli, pulji luyursits cã aducu hãbarea cã vini musheata primuveara. Tut eali aducu tihi, ashi cã taxiratea va ti avinã
cara s-aspardzã vãrã cubair di lãndurã. Tut ti Vanghilismo, sã spuni cã s-dizleagã limba a puilor cãntãtori tsi vuisescu padea shi dimãndã sh-elji cã vini primuveara. Leghenda spuni cã prota easti dizligatã limba a cuclui. Maia dzãtsea cã prota oarã anda vedz cuclu, primuveara lipseashti s-ai pãradz shi s-nu hii anvirnatu, cãtse ashi va tsã nidzea tutu anlu.Tutnãoara, prota anda avdzãi cãnticlu a cuclui prindea s-nu hii agiunu cãtse s-dzãtsea cã: “ti frãndzi cuclu”, dimi tsã ljia tutã cuvetea.