ZBORLU A NOSTRU – 3/2000 31
ALTÂ
TURLIE DI MUTREARI
A
PROBLEMILORU ARMÂNESHTSÂ
II. CULTURA ARMÂNEASCÂ - SIMBIODZÂ
DI DOAUÂ MĂRI CULTURI: LATINÂ SHI GREACÂ
Ligâtura anamisa di greacâ shi
latinâ (culturâ shi limbâ) easti veaclji, ahurhi ma sânâtosu cându Gârtsia fu
acâtsatâ di Roma, tsânu tu chirolu a
Bizantsului shi bână pânâ adzâ. Fu unâ ligâturâ cu-aprucheri shi dipârtări, cu
vreari shi uryiseari ... Pânâ tu soni, fu unâ ligâturâ tsi-adusi ti cultura a
Evropâljei multâ-nchirdâseari ... Tsi câftămu noi, Armâńilji, tu-aestâ
"ligâturâ", anamisa di aesti doauâ mări culturi shi limbi? La aestâ
antribari nu potu s-dau mashi mini apandisi ... Atsea tsi voiu s-facu easti
s-pripunu unâ noauâ cali di mutreari a noastrâ, a culturâljei shi-a limbâljei
armâneshtsâ tsi s-amintă shi-acriscu anamisa di-aesti doauli: latinâ shi greacâ
...
Cându
Gârtsia fu acâtsatâ di Roma, furâ multsâ grets tsi nu-avea ni
"natsionalitati" greacâ ni
romanâ, ma "imperialâ". Aestâ ducheari va s-ducâ pânâ amânatu, cându
Roma s-mută tu-Apiritâ shi cându tuts bânâtorilji a Bizantsului s-acljima
"romeoi". Gârtsia fu acâtsatâ di Roma ma ea-shi tsânu daima
identitatea a elji, limba, cultura ... Fu mashi unâ acâtsari politicâ. S-videa
tu-atselu chiro dipârtatu unu lucru intirisantu shi trâ noi: ftohii,
lucrâtorilji a ayrului ditu Gârtsia acâtsatâ eara dushmanji ali Româ, avutslji
eara pro-romani. Idyiulu lucru va s-veadâ ma amânatu shi la Armâńi: fumeiljli
avuti lucrarâ mashi trâ Gârtsie shi duchearea loru s-avea dipârtatâ di-atsea
armâneascâ.
Tu
chirolu cându Galia shi Spania eara acâtsati di Roma,
shi"tsivilidzati", Gârtsia armânea pirifanâ tu identitatea a elj,
aspâstritâ, niaspartâ shi tsi eara trâ Grets ma-nsusu di tuti alanti.
Daima elji dzâtsea "noi,
Gretsljii", tsi eara di-alantâ parti di "elj, Romańilji"...
Galji
(bânâtorilji ditu Frântsia di adzâ) minduia shi duchea câ tsânu di imperiu;
gretslji duchea câ suntu "sumu imperiu/sumu Romanj", ca unâ soie di
sclayi. Roma shtia câ Gretslji nu lâ suntu oaspits tr-atsea nu bâgarâ canâoarâ
unu vâsilje grecu tu Amirâlja (imperiulu) Romanâ. Ma ayonja va s-bâga unu amiră
amintatu tu Spania, Africa, Panonia ... Aeshtsâ eara "veclji varvari"
ma Gretslji eara shi-avea armasâ Grets ...
Roma
cumândâsea lumea tu chirolu-atselu, tr-atsea bâgă latina s-hibâ limba a
ndreptului (sh-ma multu tu chirolu alu Justinian) shi tinirilji grets tsi vrea
s-agiungâ-ndzeanâ lipsea s-u-nveatsâ. Ashi cumu dzâtsea unu anvitsatu (Fergus
Millar): "Data (Orientulu) greacâ acâtsă unu nomu latinofonu - ius ciuile - shi Ascâpitata
(Octsidentulu) latinâ lo unu nomu grecofonu - crishtinismulu".
Shi
Roma shi Atena suntu pirifani shi minduiescu cathi unâ câ unâ easti ma-nsusu
di-alantâ. Suntu doauâ mări tsivilizatsii, culturi tsi s-cunuscurâ,
s-agudirâ shi nu fu lishoru s-bâneadzâ
deadunu. Roma avea pirifańia câ poati s-cumândâseascâ lumea (di-atumtsea), Atena
avea pirifańia a culturâljei. Roma asvingâtoari află tu Gârtsie unâ minduiari
filozoficâ, unâ literaturâ shi culturâ multu-analtâ câtâ cari mutrea atumtsea
tuts, sh-ma multu ea. Gretslji nu-avurâ canâoarâ sinferu (intiresu) trâ limba
latinâ. Trâ elji lumea eara-mpârtsâtâ tu doauâ tâbâbii: Grets shi varvari fârâ
canâ identitati.Trâ elji Roma eara mashi "imitatoari"shi ma multu nu
putea s-aproachi ideea câ ea putu s-romanidzeadzâ locurili iliri shi di la Dunâ
...
Azburânda di "egotsentrismulu" gârtsescu, anvitsatlu
frântsescu Paul Veyne dzâsi: "Roma easti acâtsâtoarea (atsea tsi
cumândâseashti) ma Hellada easti tsivilizatsia dishcljisâ mashi atsiloru tsi
voru sâ s-elinidzeadzâ!"
Aestu
averu s-uidiseashti pânâ adzâ: Armâńilji suntu aprucheats sh-tińisits mashi
atumtsea cându shi-alasâ identitatea a
loru shi trecu la atsea gârtseascâ! Ashi cumu tu vecljiulu chiro Gretslji nu
tińisea limba latinâ ashi armasi shi-adzâ: Armâńilji suntu aprucheats shi
tińisits mashi atumtsea cându-shi cheru limba loru di zârtsinâ latinâ! Cultura,
identitatea gârtseascâ nu-astrâxeashti alti culturi; ea easti mari, agiundzi
trâ ea, nu-ari ananghi s-mutreascâ pi-alti culturi... Ea easti unâ soie di
"agiundzeari", "disturi"(sufitsientsâ) culturalâ tsi nu u-avurâ
alti culturi tsi daima s-hârsirâ s-poatâ s-da shi s-lja ... Aestâ minduiari
bâneadzâ tu Gârtsie di ńilji di ańi!
Roma
asvingâtoarea fu hârsitâ s-cunoascâ alti culturi, di la cari lo multi shi ma
multu tińisi limba shi cultura gârtseascâ. Aestu lucru s-putu câ Roma eara pi
cali sâ-shi amintâ cultura tsi nica nu u-avea; Gârtsia avea tricutâ di multu
pritu aestu protsesu cându prilu cultura fenitsianâ shi ditu Misirlie
(Eghiptu)...
Andamusea a doauâ culturi (greacâ shi latinâ) adusi alâxeri tu limbâ,
mentalitati, culturâ ... Cumu dzâtseamu, Romańilji tińisea filozofia, cultura
gârtseascâ ma multu câ elj câtu avea ahurhitâ shi-u-amintâ shi sâ
shi-u-acreascâ a loru.
Tu
chirolu alu Cicero (106-43 ninti di Hristo) ahurhi limba latinâ sâ-shi caftâ
calea shi s-ahurheascâ s-hibâ anyrâpsitâ ca literaturâ. Multsâ anvitsats dzâcu
câ filozofia latinâ s-amintă Farsala
(locu ligatu ahântu di isturia a noastrâ) shi câ aestâ amintari nu va s-fâtsea
ma s-nu-aminta Cezar aestâ alumtâ. Cicero ahurhi s-apriducâ pi latinâ mărili
minduieri ali filozofiljei gârtseshtsâ. Nu fu lishoru!
Tu-atselu chiro Romańilji anvitsats eara, nai ma multsâ, bilingvi shi ma
multsâ vrea s-adyivâseascâ shi s-azburascâ filozofie pi gârtseashti (câtâ
uidiseari cu catandisea a noastrâ di adzâ!).
Filozofia s-prida Roma,
tu-atselu chiro, tu limba greacâ. Cicero fu protlu tsi-adusi filozofia tu limba
latinâ shi-ashi bâgă unu sânâtosu thimeljiu trâ unâ mari literaturâ shi culturâ
tsi atumtsea s-aminta: atsea latinâ. Multsâ nu-apruchearâ lishoru, tu ahurhitâ,
anyrâpserili tu limba latinâ! Fu unu protsesu lungu tsi pânâ tu soni agiumsi iu
Roma vrea: amintarea di literaturâ shi culturâ mari tu limba latinâ!
Romańilji loarâ urnechi (modeli) culturali di la grets, ma li tricurâ
pritu duchearea a loru, minduiarea shi mena (realitatea) loru. Tr-atsea
s-featsi atsea "minteari"(simbiodzâ) culturalâ acljimatâ "interpretateo
Romana" ...
Limba
latinâ acriscu cu-agiutorlu a scriitoriloru, filozofiloru ... Cându Cicero
dzâtsea "Va mi-mpulisescu s-azburăscu latineashti"(Enitas ut Latinae
loquar), elu aspunea tu tsi tesi s-afla tu chirolu a lui limba latinâ. Mashi
lucrarea a ljei, suti shi suti di ańi, featsi ca Evropa sâ-shi amintâ limba a
ljei trâ daima: latina, tricutâ tu noauli limbi neolatini, iu sh-ńica noastrâ
limbâ shi-ari loclu a ljei.
Âńi
yini s-dzâcu sh-mini Armâńiloru: "S-n-ampulisimu s-azburâmu
armâneashti!" Bilingvismulu nu easti unu piricljiu trâ unâ limbâ; easti
unâ tihi. Romańilji furâ bilingvi shi-amintarâ... Armâńilji furâ shi suntu bilingvi i trilingvi. Ma trâ elj, adzâ,
nai ma importanta problemâ easti aestâ "ampuliseari" tra sâ-shi toarnâ
limba loru tu banâ! Multsâ u-agârshirâ, altsâ nu-avurâ ananghi di ea, altsâ u
tsânurâ daima shi u-adusirâ pânâ adzâ!
Altâ
turlie cumu va s-puteamu noi, scriitorilji armâńi di adzâ, s-n-aspunemu
minduierili, frimtărili, durerili shi niagiundzerili tu limba a noastrâ di
zârtsinâ latinâ tsi, ca ti ciudie, armasi tu Balcanu, semnu câ aoa shi 2000 di
ańi s-andâmusirâ doauâ mări culturi!
Mi
tornu eara tu vecljiulu chiro: Gârtsia nu-apruche canâoarâ Roma, limba latinâ
fu ignoratâ ma, di multi ori, isturia lucreadzâ cumu va ea ... Gârtsia, fârâ
s-va, agiumsi s-hibâ atsea tsi purtă sh-dusi nâinti cultura latinâ atumtsea
cându Roma câdzu sumu varvari shi
Amirâljia a ljei s-mutâ ditu Ascâpitatâ tu Datâ shi s-amintâ Amirâljia
Bizantinâ. Atumtsea sh-Gretslji sh-dzâtsea cu pirifańi: "romeoi".
Tr-aestu argumentu adutsemu aminti zboarâli anvitsatluiu frântsescu Paul
Veyne tsi-ascria tu unu articolu di la "College de France":
"Gretslji eara pirifańi s-hibâ elj ishishi shi identitatea a loru tricu
niaguditâ shi niascumtâ pritu etili a aputruseariljei romani; semnu tr-aestâ
easti niapruchearea anamisa di "pars Latina" shi "pars
Graeca" la bânâtorilji ditu chirolu alu Claudius. Aestu
patriotizmu nu putea s-nu hibâ contra ali Româ;
Romańilji eara "alantsâ", atselji cu putearea shi, cari ahtari
superputeari easti vrutâ? (...) Tu eta V, Gretslji va s-aflâ anamisa di Grets,
singurilji domńi a veacljei casi shi, cumu amirălu a loru eara crishtinu ca elj
shi cumu aestu amirâ s-aduchea ca "romanu", Gretslji va s-aducheascâ
sh-elj ashi shi va-shi dzâcâ "romeoi". Elj va s-hibâ bânâtorilji a
Imperiului crishtinu di tsivilidzatsii gârtseascâ ma limba giuridicâ va s-hibâ
multu chiro latina".
Ligâturili anamisa di doauli mări culturi ali Evropâ furâ, cumu mata
dzâshu,
di "uryiseari" shi di
"vreari" ... Nu s-putea ca aesti culturi s-nu s-andâmuseascâ! Ma
multu fu Roma atsea tsi câftă aestâ aprucheari câ ea eara atsea tsi-acâtsa
locuri xeani shi, deadunu cu eali, shi culturili a loru.
Gârtsia cându fu acâtsatâ di Roma nu-avea
nica agârshitâ yislu-a elj: s-pitreacâ elinismulu tu tutâ lumea! Yislu fu
shcurtu, câ moartea alu Alexandru ("varvarlu makiduneanu") alâsă
aestu yisu niumplutu! Fârâ s-va, Gârtsia deadi ali Româ multu di elenizmulu a
elj; Roma fu hârsitâ s-aproachi ahtari pricâ culturalâ!
Cultura gârtseascâ fu mashi trâ ea shi-avu
mashi unu scupo´: aestâ culturâ s-acatsâ tutâ lumea! Easti ti ciudii cumu aestâ
minduiari putu s-bâneadzâ pânâ adzâ: nai ma multsâlji Grets suntu hârsits mashi
cu cultura loru shi minduiescu câ nu-ari tsiva ma-nsusu di ea! Ma di multi ori
s-agârsheashti câ nitsi unâ culturâ nu-armâni ancârfâsitâ; ma acreashti
atumtsea cându s-andâmuseashti cu alti culturi!
Cultura
gârtseascâ armasi "ancljisâ", pirifanâ shi "shi-arâsi"
di-alanti culturi "varvari". Aestâ mari alathusi culturalâ
s-pâlteashti scumpu: cultura tsi nu bâneadzâ "deadunu" cu alti, tsi
nu va s-lja tsiva di la alti, pânâ tu soni, armâni singurâ
s-"njicshureadzâ". Aestâ s-featsi cu limba gârtseascâ tsi nu putu
s-tindâ ca latina shi, pe-anarga-anarga, chiru azburâtori shi-adzâ easti unâ
limbâ evropeanâ ńicâ, azburâtâ mashi di Grets!
Roma
amintă locuri, adră imperiu, ma, nai ma
marili amintaticu a elj fu asprândirea a limbâljei latini. Di la unâ limbâ
ftohâ, tsi s-arshuna sâ-s bagâ aradha cu greaca, agiumsi limba a Europâljei
shi, ma nâpoi, unâ di nai ma zburâtili tu lumi (noauli limbi neolatini amintati
ditu ea)!
Adzâ,
tu chirolu modernu, cându isturia andreapsi lucârili dupu nomurili-a ljei,
bâneadzâ tu Evropa multi culturi, isa tu putearea loru tra s-aducâ tsiva nou
shi bunu trâ tuts. Noi, Armâńilji, himu tu Balcańi atselu populu
"unicu", poati singurlu tu Evropa cu unâ ahtari identitati
intirisantâ; identitati tsi, cumu dzâtseamu, yini di la doauli mări culturi,
greacâ shi latinâ, tsi cu "vreari" i "nivreari" bâneadzâ
nica deadunu!
Gârtsia
lipseashti s-ahurheascâ atselu ashtiptatu protsesu di-aprucheari a limbâljei
shi-a culturâljei a noasti cari, deadunu cu-atsea gârtseascâ, bânarâ shi potu
s-bâneadzâ isihu deadunu shi s-hibâ unâ paradhiymâ yie di urnechi culturalâ
aleaptâ, evropeanâ! Gârtsia ma
s-lj-asimileadzâ Armâńilji shi nu va-lj agiutâ sâ-shi tsânâ limba shi
cultura, nu va s-amintâ tsiva !... Ma s-lj-agiutâ s-armânâ tu banâ, prica
culturalâ a Gârtsiei va s-hibâ sh-ma mari!
Tr-atsea chirolu di adzâ lipseashti s-aducâ tu Gârtsie shi-unâ altâ
turlie di minduiari. Bânămu tu unâ Evropâ iu cathi populu, mari i ńicu, ari
loclu-a lui tu isturie shi culturâ! Pricunuscânda limba armâneascâ, Gârtsia va
s-pricunoascâ unu mari averu: doauâ mări culturi shi limbi, latina shi greaca,
bâneadzâ deadunu shi-adzâ tu ńica culturâ shi limbâ armâneascâ!
Soartea
vru ca mashi Armâńilji (veclji bânâtori tu locurili di adzâ a Gârtsiei) s-hibâ
"acâtsats", "azvintsâ" di Roma shi s-azburascâ pânâ adzâ
unâ limbâ latinâ. Gârtsia arucâ (ignorâ) unâ musheatâ parti sh-di cultura ljei:
atsea armâneascâ. Tu locu s-hibâ
pirifanâ shi s-aveaglji aestâ culturâ tsi easti semnu câ, alargu di alumti
sh-di-aputurseari politicâ, culturili acatsâ unâ cali a loru, tsi nu poati
s-hibâ "cumândâsitâ" - Gârtsia u pimsi, u-avină shi, pânâ tu soni,
aproapea u zgrumă!
Latina,
tsi nu chiru canâoarâ tu Gârtsie, di la zboarâli "torna, torna,
fratre"(Theophanes) pânâ la-atseali tsi nica s-avdu aoa shi-aclo tu Pindu
shi tu
tutu Balcanlu, ca nits luńini, niavigljiatâ,
poati s-chearâ mâni! Tu Gârtsie lipseashti sâ s-caftâ noi căljiuri, moderni, di
mutreari shi chindruiari a problemâljei armâneshtsâ. Iyiulu lucru lipseashti sâ
s-facâ sh-tu Românie, Arbinushie shi Makidunia slavâ.
Cumu
dzâshu, cultura shi limba armâneascâ easti sintedza a doauâ culturi shi limbi
evropeani: latina shi greaca. Ma s-mutrimu ashi problema armâneascâ shi s-u
bâgămu tu aestâ luńinâ, va s-aflămu shi căljiurili tra s-u-ascâpămu di la
chiardiri! Easti sh-borgea anvitsatsloru Armâńi ditu Gârtsie, Arbinushie,
Makidunie shi Românie s-u bagâ problema armâneascâ tu-aestâ luńinâ ... Easti
unu largu câmpu di lucru shtiintsificu trâ yinâtoru ...
Adzâ,
alargu di mintitili propagandi shi manipulări ditu eta 19, problema armâneascâ
easti unâ problemâ ali Evropâ tsi va s-tsânâ tu banâ tuti culturili shi
limbili-a elj. Hiu optimistâ shi minduiescu câ chirolu tsi yini easti unu ma
tolerantu. Armâńilji ditu Gârtsie furâ shi va s-armânâ atselji bânâtori
tińisits tsi deadirâ aveari, sândzâ shi suflitu trâ adrarea a cratlui
gârtseascu modernu. Aestâ loialitati nicurmatâ, zahmetea loru niapustusitâ
lipseashti s-lâ hibâ tińisitâ shi pricunuscutâ!
Tu
mileniulu tsi yini Gârtsia ari unâ mari borgi moralâ trâ armânami: s-u-agiutâ
s-armânâ tu banâ! Easti unâ pricâ culturalâ tsi Gârtsia lipseashti s-u lja
pi-anumirilji-a elj!
Tu
Balcanu shi-aflarâ locu populi tsi vinirâ amânatu ... Noi, autohtońilj-a
Balcanlui, s-pari câ nica nu n-aflămu loclu! Shi-adrarâ vâsilii, "limbi
natsionali", identitati culturalâ dupu tsi noi fumu dispuljats di-a
noastri! Nâ loarâ numa shi isturia shi suntu adzâ tińisiti tu Evropa! Ma nu s-minduirâ canâoarâ s-nâ da atsea tsi
easti trâ noi, adzâ, vitalu: pricunushtearea a identitatiljei a noastri!
Ńi-aducu aminti câ tu unu simpozionu, unu politicianu ditu Makidunia
slavâ, cându avdzâ cu tu Românie nâ si dzâtsi "makidońi"
s-"nârâi" shi dzâsi: "Nu-i ghini ca Armâńilji sâ-shi dzâcâ
Makidońi câ va s-hibâ mintits (confundats) cu noi!"
Atumtsea-ńi si pâru câ nu-avdu ghini: cari "noi"? Cari
"makidońi"? Nu himu noi,
Armâńilji, nai ma aproapi di prica alâsatâ di Alexandru?
Ma, elj furâ acshi, shi-adrarâ vâsilie, limbâ shi
tora au putearea s-n-alasâ s-bânămu i s-n-astingâ! I s-n-arucâ-ndoauâ sârmi
culturali tra s-nu murimu ma nitsi s-bânămu!
Aestsâ easti catandisea (situatsiunea) Armâńiloru
adzâ! Shi pi-aestâ halâ agiumsirâ câ poartâ tuts pi-anumiri unâ greauâ câbati:
agiutarâ tuti populili balcanitsi sâ-shi adarâ unâ câtândii a loru shi nu
minduirâ canâoarâ câ fuljeaua a loru easti alâsatâ tu ploili shi vimturili
polititsi a Balcanlui! Fumu ca ńelu fârâ câbati tsi s-arcă singuru tu gura a
lupluiu!