32                                                                                          ZBORLU A NOSTRU – 1/2001

 

SHTIRI

 

ULCA  la Consiliulu a Europiljei (CE)

 

   Di la 22 la 26 di meslu Inaru 2001, la "Palais d'Europe di Strasburg, Adunarea Parlamentară (AP) a CE  tsânu prota sesiuni ditu programlu a ljei pi anlu 2001.

   Ca la tuti sesiunli di pânâ tora,  Uniunea trâ Limbâ shi Culturâ Armânâ (ULCA) di Freiburg  avu unâ delegatsie cari ascultă tsi sâ zburâ tu shedintsili plenari shi avu andamasi cu ma multi delegatsii i parlamentari sh-cu Comisii di la CE. Aestâ oarâ tu delegatsie era: Vasile  Barba, Kira shi Iani Mantsu, Ion Zgura shi Alexandru Barba,

 

   Prota dzuâ, luni 22 di Inaru, 2001  Biroulu a AP shi Comisiilu Permanentu raportarâ  activitatea a loru ditu trimeslu IV a anlui 2000. S-deadirâ rapoarti trâ aleadzirli di Kosovo (20,X.2000), di Adzerbaigian /5.XI.2000), Bosnia-Herzegovina (11.XI.2000) Serbia/RFJ (23.XII.2000). Furâ examinati shi doauâ rapoarti cu thema "Migratsia shi transitlu tu Europa Centrală shi Orientală”.

 

   Martsâ, 23.I.2001, dupâ tsi fu ascultatu unu raportu trâ borgili shi angajamentili a Lituaniiljei, zburâ doamna Vaira Vicke Freiberga, prezidenta a Lituaniiljei cari deadi apandisi sh-la ma multi antribări bâgati di parlamentari. Fu ascultatâ unâ declaratsii a primlui ministru a Româniiljei dl. Adrian Năstase, s-deadirâ informatsii trâ arada di tora a Jugoslaviiljei shi s-tsânurâ patru rapoarti cu thema ndrepturli a minoritătsiloru natsionali. Protlu raportor la aestâ themâ la cari delegatsia ULCA eara intirisatâ, fu a germanlui  Rudolf Bindig cari aleapsi/adyivâsi unu raportu trâ catandisea tu cari s-aflâ adzâ "Carta europeanâ a limbiloru regionali shi minoritari" tsi anchisi s-hibâ simnatâ di craturili europeani la anlu 1992 shi intră tu thesea di nomu europeanu la 1998.

  

   Dl. Hennig Gjellerod (Danemarca) shi dl. Csaba Tabajdi (Ungaria) tsânurâ rapoarti trâ "Ndrepturili a minoritătsloru natsionali" (Doc. 8939/22.01.01 shi Doc. 8943/23.01.01)). S-dzâsi tu unu di-aestu raportu: "Apârarea a minoritătsloru fatsi parti ditu apârarea a-nrepturiloru a omlui shi easti di mari simasii trâ Consiliul ali Europâ. Apârarea a minoritătsloru natsionali easti esentsialâ trâ isihia dimucraticâ shi trâ sicuritatea ali Europi. Adzâ, Consiliul ali Europâ ari unâ mnatâ arhundă di instrumenti shi unâ mari tâhmini (experience) tra s-bagâ tu practichii nomurili tsi suntu aprucheati Strasburg."

   Nai ma multu sâ zburâ di "Conventsiunea-cadru trâ apârarea a minoritătsloru" tsi fu apruchiatâ ca nomu europeanu la 01.03.1998.

ZBORLU A NOSTRU – 1/2001                                                                         33

 

Aestâ Conventsiuni easti unâ di mari simasii trâ Consiliul ali Europâ shi tu isturia-a ndreptului internatsionalu.

   Consiliulu ali Europâ lucreadzâ tora tra s-cândâseascâ tuti craturili europeani sâ simneadzâ "Conventsiunea-cadru" shi "Charta europeanâ a limbiloru regionali shi minoritari". Ma s-veadâ  câ aesti nomuri europeani nu suntu tinjisiti di niscânti craturi, Consiliulu ali Europâ va s-bagâ oarâ (va s-monitoridzeadzâ) atseali craturi. Nâ hârsimu câ tu unu raportu di "Ndrepturili a minoritătsloru natsionali", la vâsilia Makidunia suntu adushi aminti shi-Armâńilji : "La Republique  de Macedoine declare que les dispositions de la Convention-cadre pour la protection des minorites nationales seront appliquees aux minorites nationales albanaise, turque, vlach, serbe et rom." Tu idyiulu raportu s-dzâsi: " Unâ cheadicâ mari trâ dutsearea nâinti a lucurlui trâ apârarea -ndrepturiloru a minoritătsloru natsionali easti xichia di vreari politicâ la niscânti craturi europeani. Tr-atsea va s-hibâ adratu unu instrumentu di puteari giuridicâ la "Uborlu Europeanu trâ Ndrepturili a Omlui" ("Cour Europeenne de Droits de l'Homme") cari va lâ da cali a minoritătsloru natsionali sâ-shi pitreacâ plândzerili, câftărili”. 

 

   Unu altu raportu di mari sinferu easti shi-atselu adratu di Secretarlu generalu a Consiliului ali Europâ: "Application of the European Charter for Regional or Minority Languages" (Doc.8879/18.11.2000). Ditu aestu raportu anvitsămu câ, pânâ adzâ, "Charta Europeanâ trâ Limbili regionali shi minoritari" fu simnatâ di 23 di craturi shi fu ratificatâ (ratified) di 10 craturi. S-cilâstâseashti  tora multu trâ cândâsearea shi-alântoru craturi tra s-simneadzâ aestâ chartâ: Vâryâria, Gârtsia, Rusia, Turchia.

   Trâ Armâńi, raportulu di nai ma mari simasii fu atselu  prizintatu tu Adunarea Parlamentarâ di catalanlu Lluis-Maria de Puig - "Langues regionales et minoritaires" ("Limbi regionali shi minoritari", Doc.8941/22.01.01). Aestu raportu fu adratu di partea ali "Comisiuni di Culturâ shi-Anvitsâmintu". Lluis Maria de Puig cari adrâ shi Raportul trâ limba shi cultura Armânjloru tsi fu thimeljlu trâ "Dimândarea 1333" ("Recommandation 1333") adusi aminti câ tricurâ trei anj di la apruchearea aistui nomu europeanu shi nu s-featsi multu trâ tinjisearea shi trâ bâgarea tu practichii tu craturili balcanitsi tsi lu simnarâ la 1997. Easti nica unâ mari tinjie tsi u fatsi Armâńiloru M.L.de Puig - catalanlu tsi acâchisi ahântu di ghini problema armâneascâ tsi sh-undzeashti multu cu atsea catalanâ ...

 

   Alanti dzâli, AP avu ca themi ma importanti: EURO a "Europălji Mari",  Pactul di stabilitati trâ Europa di Sud-Est., situatsia di Cecenia, tora.  Tsânurâ

34                                                                                          ZBORLU A NOSTRU – 1/2001

 

zboru doamna Tarja Halonen, prezidenta a Finlandiljei, dl. Robert Kocharian, prezidentu a R. Armenia, dl. Heydar Aliev, prezidentu a R. Azerbagian. Prezidentul di tora a a Comitetlui di Minishtri, dl. Indulis Berzins featsi sh-elu unâ informari trâ parlamentari.

 

   Anlu 2001 easti "Anlu europeanu a limbiloru". Tr-atsea Comisiunea di Culturâ shi Educatsiuni va s-facâ shi ma mari copusu pi ninga craturili tsi nica nu simnarâ Charta shi tra  sâ s-bagâ tu practichii aestu nomu europeanu tsi lipseashti s-hibâ thimeljlu trâ ethuslu tsi yini - tu unâ Europâ iu tuti etniili, identitătsli va s-bâneadzâ deadunu, cu idyili-ndrepturi.

   Aestâ sesiuni parlamentarâ a Consiliului ali Europâ fu trâ Armâńi nica unu semnu câ Europa nu n-agârshi shi câ nomlu tsi fu aprucheatu trâ noi - "Dimândarea 1333" - lipseashti s-hibâ tinjisitu, ashi cumu lipseashti, tu craturili ditu Balcanj iu bâneadzâ Armâńi.

   Tu Adunarea Parlamentarâ di Strasburg s-avdzâ diznou di-Armâńi ... Europa nâ arâdhâpsi tu fumealjia europeanâ a limbiloru tsi suntu tu mari piricljiu ... Europa deadi Armâńiloru unu mari nomu istoricu ! Tora easti aradha a noastâ s-nâ câftămu, fârâ fricâ i arshini, ndrepturili tsi nâ li deadi atselu ma naltulu forumu tu Europa: Consiliulu ali Europâ.

   Europa agiutâ unu populu ma nu-lj bagâ zorea tra s-armânâ tu banâ. Europa agiutâ mashi atseali populi tsi caftâ sâ-shi tsânâ identitatea ... Va s-poatâ  Armâńilji s-ufiliseascâ aestu chiro istoricu prucupsitu? Ascâparea  shi-armânearea noastrâ tu banâ easti, di-aoa shi nâinti, mashi tu mânjli-a noasti!

 

 

 

                                                                           Yiani Mantsu

                                                                                      Secretaru ULCA 

 

 

 

* * *

 

Editura “Zborlu a nostru” ifhărăstăseashti sh-pi aestă cali a tutăloru cari agiută revista shi, năinti di tuti, a  “Fundatsiljei Europene Dragan” (FED) tră tipusire shi ali “ULCA” – pritu “Tră Armănami” -, tră difuzari.