ZBORLU A NOSTRU – 1/2001                                                                                             3

 

Steryia al Guli

Sirma

                                   

Cap. 3 – Mitra picurarlu, chicusitu

 

   Cu oară agiumsi Costa la noatinj. Noatinjlji nica nu eara adunats tu masu, nica păshtea. Năinti ta s-yină la noatinj, la Chiatra albă, la shoputu lu află pi Mitra picurarlu, iu shidea.

   Aestu picuraru eara cama aushu, ma multu bunu picuraru eara. Tută-mbistusinea pi elu u avea. Ti atsea Costa lu tsănea la elu. La elu aushi, la elu va s-moară. Nica băna tată-su căndu Mitra eara picuraru la elj. Nu mashi că eara bunu picuraru, ma eara sh-mbistimenu. Di căndu lu ari pi elu picuraru, noatinlj-lj scoati multu bunj, ma bunj ca la altsă chihăeadz. Multsă chihăeadz lu căftară s-lu ljea, ghini ma elu lă dzătsea: „Putets să-nj dats sh-ună tisagă cu liri, io di la Costa nu fugu. Iou pi Costa nu  lu alasu. Iou la noatinlji alu Costa va s-moru. Sh-tu meslu a loru va mi-ngroapă.“ Cara-l vidzu la shoputu, s-ciudusi cătse easti auatsi tu aestă oară, sh-alăsă noatinlj tu măna la doi fciori, că tută-mbistusinea pi elu u ari. Di cara-lj dzăsi bună seara, ca aproapea să-avea murgită, âlj dzăsi:

 - Tsi caftsă tu aestă oară aoatsi, papu Mitra? Cari alăsashi la noatinj? Naca nu ai tătumi? (Că picurarlu Mitra, căndu nu avea tătumi, dzătsea că taha nu veadi.) Iou pitricui pi Giagi tătumi, nu ts-u-adusi? Naca-i tsiva aclo?

   Picurarlu Mitra, di  cara tăcu ca baia oară, sh-că-lj fu arshini di chihăelu că lu află aua shi s-nu hibă la noatinj, tora tu murgishu. Că elu cană oară nu ari faptă ca aestă tsi featsi tora seara. Elu aushi la-aestu chihăe sh-la aestu chihăe adră elu ună sută di oi, ti cari nu plăteashti nitsi ună arugă, pascu iu pascu a chihăelui, sh-că taifa lui nu dutsi zori di tsiva. Di arshini că nu shtia cumu să-shi da giuiapea, pi aryalea, cu boatsi cari mashi elu idyiu u avdză, dzăsi:

 - Nu s-featsi tsiva la noatinj, noatinlji suntu multu ghini, multu bunj sh-tătumi amu, că nju-adusi Giogi sh-la noatinj suntu doilji fciori.

   Tora nu shtia cumu să spună ti furnja cari-lu află aoatsi chihăelu, că lipsea s-hibă ninga noatinj, tora tu murgishu. Cătu vru să scoată zborlu din gură ta s-dzăcă tsiva, âlj tălje zborlu Costa shi-lj dzăsi:

 - Maca tuti suntu buni sh-tătumi dzăts că ai, atumtsea ai tsiva tu tini sh-nu vrei ta să spunj. Hai spuni-nj, că iou ti shtiu că tini nu arădz sh-itsi va-nj spunj, va li pistipsescu.

   Elu, niheamă ca arushinatu, că tu bana lui sh-di căndu easti la Costa sh-ma ninti la ljrtat di tată-su, nu ari adrată ahtari glărimi, mută ocljlj cătă Costa sh-ca jilitu-lj dzăsi:

 - S-mi ljertsă, nipoate Costa, că nu lipsea ta s-escu aoatsi tora, sh-canda plăndzea.

4                                                                                ZBORLU A NOSTRU – 1/2001

 

- Nu, âlj dzăsi Costa. Voi s-nj spunj dialihea tsi ai tu tini. Iou ti vedu că eshti ânvirinatu sh-voi s-nj spunj cari ti  ânvirină! Pănă nu va-nj spunj cari fu itia di tsi eshti ânvirinatu, iou nu fugu di ninga tini!     

  După tsi tăcu niheamă di oară, sh-canda-lju duchi itia, âlj dzăsi:

 - Naca tsă adră tsiva, fciorlu atselu cari tsu-lu adushu?

   Costa-lj avea pitricută unu fcioru di vără 15 anj s-lu agiută pi Mitra sh-lu shtia că eara ciapcănu sh-nu ascultă di ma mări. Aestu fcioru eara a unăi cusurină veară alu Costa, sh-că eara multu ciapcănu, multu cărtilivosu, cusurină-sa âlj-lu deadi, naca s-ancljeadzi la elu. Costa avea umute su-lu facă nicuchiru, cumu featsi multsă altsă.

   Căndu-lu pitricu, nu-lj spusi alu Mitra tsi turlii easti aestu fcioru shi s-facă ca tuts alantsă cu elu. Diapoa nitsi Mitra nu shtia cumu s-facă cu aestu fcioru, că maca fu adusu di Costa, chihăelu, sh-că shtia că lu ari nipotu. Cara s-fătsea ashitsi cumu fătsea cu alantsă sugari, âlj eara frică s-nu s-nărească Costa chihăelu. Picurarlji veclj, căndu avea căti unu sugaru, că ashi s-cljma atseli cari prota intra picurari, ma nu asculta, âlj bătea pănă-lj fătsea s-ascultă shi s-facă ashi cumu dzătsi Găvrarlu ashitsi s-cljma mărlj sh-vecljlj picurari.

    Di cara tricu niheamă di oară, Costa-lj dzăsi:

 - Hai, spuni-nj, papu Mitra, tsi pătsăshi, că ia yinu sh-cănlji după tini, ti caftă chirutu.

   Tu atsea oară deadiră capu doi cănj,unlu albu shi alantu laiu, mări ca calj, viniră la elu shi s-băgară. Mitra, după tsi-lj hărsi sh-cănlji s-teasiră ninga elu, cu suschiratu sh-ocljlj-mplini di lăcărnj âlj dzăsi alu Costa:

 - Fciorlu mi featsi di fudzii di la noatinj, că nu shtiamu tsi s-li adaru. Iou-lj  dzătseamu ta să sta di  mardzinea noatinjloru shi s-aibă-ngătanu s-nu chiară vără, tora tu-ntunicată, elu s-băgă shi-nj dzătsea: „Cari eshti tini ta să-nj dzăts a-nja tsi s-adaru. Iou va s-facu cumu voi mini.“

 - Ashii?!, dzăsi Costa. Hai scoală s-nă dutsemu la noatinj.

   Să sculă Mitra sh-doilj ânchisiră. Costa sh-elu pi padi, trădzea calu di căpestru. Ninti ta s-agiungă la noatinj, Mitra âlj dzăsi a chihăelui Costa:

 - S-nu-lu bats fciorlu că easti nica njcu tu anj. Shi s-nu-lu avinj di furnjea a mea. Iou va-lu-nvetsu ghini ta s-ascultă. Tsi cara-nj featsi ashitsi, easti nica niachicăsitu ca tuts fciorlji.

   Căndu Mitra-lj dzătsea aesti zboară shi lu pălcărsea pi Costa s-lu alasă, s-nu-l văryiască pi fcioru, pănă canda sh-cănilji lu pălcărsea; că s-ngărlimă pi elu cu cicioarli shi shcljmura. Costa chihăelu cara vidzu că  pănă sh-cănjlji lu păclărsea cumu lu pălărseashti Mitra picurarlu, âlj si jili - pănă  shi acătsă să-lj bashi doilj cănj - shi lăcărnj-li ălj cura. Elu lji shtii pi aeshti doilj cănj, cătă vreari au pi Mitra picurarlu, cumu sh-pi elu. Sh-că di căndu-lj ari, nitsi furi sh- nits  ayrimi  nu  s-aproache  di  cupia  alu Mitra. Ti atsea nu pătu ta s-dzăcă altu

ZBORLU A NOSTRU – 1/2001                                                                                             5

 

tsiva, ma mashi ahătu:

 - Ghini, papu Mitra. Cumu dzătsi tini, ashitsi va s-facu! Sh-arăsi.

   Căndu dzăsi aesti zboară Costa chihăelu, prosuplu alu Mitra s-videa hărsitu sh-lăcărnj ca purna-lj cura ditu oclj. Ma multu di harauă plăndzea că Costa-lj featsi chefea, că aushlji sh-elj suntu ca fciorlji atselj nits, cari cu unu gugushicu să arădu. Iara cănlji canda duchiră sh-elj haraua picurarlui, acătsară s-alagă cu coadili mutati căndu di ună parti, căndu di altă parti sh-alătra di văzea tută pădurea. Căndu alătra aeshti cănj, mashi di boatsea loru, tută ayrimea fudzea cătu ma alargu. După ptsănă oară di tătseari sh-că pănă la maslu a noatinjloru avea nica niheamă cali, Costa-lu Gogu âlj dzăsi al Mitra:

 - E, papu Mitra, tsi dzătsi va s-yină măni tuts oaminlj a curi lă dzăsimu la tundeari?

   După tsi-lj hărsi doilj căni cari s-angărlima pi elu sh-lă dzăsi: „Stats froninj!“sh-cănlji achicăsiră, Costa ma dzăsi:

 - Iou voi măni s-bitisescu di tundeari, că di păimăni sh-nclo, voi s-mi ducu prota la mutriti sh-diapoa la tugearlu cari lja laptili, ta s-mi luyursescu căts păradz amu ti loară ti laptili datu. Voi s-mi ducu sh-la tugiarlu Gadzulu că ari loată patru suti di paljuoi sh-pănă tora nu-nj-lj adusi tuts păradzlji.

   Auatsi Costa tăcu, că nu vru s-luyursească căts păradz deadi. Deadi prota căpari niloate paljuoili 50 napolionj. Căndu li lo paljuoili deadi 100 napolioni. Tuts păradzlji cari-lj deadi suntu 150 napolioni. Cumu s-veadi ari ti dari ma multu di giumităts - 250 napolioni -, că paljuoili facu 400 napolioni.

   „Stăi arăhate“, âlj dzăsi a lailui căni, că dipriună pi elu s-a-ngărlima, sh-di cara cănli lu alăsă arăhati, ma dzăsi:

 - După tsi s-bitisescu tuti aesti, va mi ducu la ieapi. Amu vără yinghits ieapi cu măndză sh-nu li amu vidzută di cabaia chiro.

   Iara tăcu sh-luyursea căts măndză ari. Sh-după isapea tsi u featsi, scoasi că suntu 18 di măndză. După tsi featsi isapea măndzăloru, ma lu văryi iara pi unu căni, că-lj stătea tu cicioari, âlj dzăsi al Mitra:

 - Tini, papu Mitra, shtii că amu sh-văts? Nu tsă amu spusă. Lipseashti ta s-mi ducu la eali, că-nj dimăndară, ânj pitricură hăbari că dauă văts s-lăndzidzară sh-ună psusi. Că amu sh-văts mi pătidzară „Costa văcarlu“. Nu-nj dzăcu Costa chihăelu. Âshi pizuescu di mini             

   După aestă mutri pi Mitra picurarlu sh-lu duchi că, după cumu deadi capu shi ascuche tu mănj, vrea s-dzăcă: „Tsi ti lipsea sh-văts? Agiungu oili.Iu s-ari vidzută shi avdzătă Armănj cu văts?“ Sh-fără s-ashteaptă ca Mitra să-lj dzăcă aesti, dzăsi:

- Multu ghini va s-fats, nipoate Costa. Iou vreamu s-tsă dzăcu: „Vătsli nu suntu ti Armănj, că eali nu pots ta s-li duts cumu li duts oili pi iu alii câshladz. Cumu imna  shi  avea  nica  niheamă  cali  pănă  la  maslu  a  noatinjloru,  diunăoară

6                                                                                ZBORLU A NOSTRU – 1/2001

 

dolj cănj acătsară ta s-alatră shi alăga cătu putea cătă tu păduri. Costa diunăoară trapsi tufechea di pi calu, âlu trapsi sh-pi Mitra picurarlu shi s-băgară doilj după ună pishtireauă. După tsi ascultară niheamă di oară cu dicati, avdză că cănlji alătra, Costa-lj dzăsi alu Mitra picurarlu pi aryalea:

 - Papu Mitra, u ai tufechea pi tini? Că shtiu că ai!

 - Nu u amu! U amu la masu. Ma amu pistola.

 - Ghini, dzăsi Costa. Bună-i shi pistola.

   Di cara ascultară niheamă di chiro sh-vidzură că pisti tutu nu s-avdi tsiva, easti isihii sh-cănlji nu s-avdu ta s-alatră, Costa acătsă ta s-arădă shi să-lj dzăcă shicăi alu Mitra:

 - După cumu ti vedu iou, papu Mitra, nu tsă easti frică, tsi cara eshti aushu sh-pots ta s-tsăni cheptu a furloru. Sh-acătsă iara ta s-arădă.

   Picurarlu Mitra tutu chirolu tăcu sh-tora, căndu-lj dzăsi ashi Costa, tushi niheamă ca unu omu aushu, âlj dzăsi alu Costa sh-arădea pi sum mustăts, că-lj vini arada shi a lui ta să spună tsi ari adrată, tsi ari faptă tu tinireatsă.

 - Căndu earamu tu ilichia ta, ore nipoate, cumu ai tini cheptu sh-inima tora, ashi earamu sh-mini. Eramu cu Numa.

   Cătu vru să spună tsi ari faptă tu tinereatsă sh-că ari alumtată cu furlji, deadiră capu doilj cănji cu coadili mutati sh-limba scoasă, viniră ninga elj di cara lă ashuiră Costa. Diapoa, canda-lu duchi pi Mitra picurarlu că vru să spună tsi ari faptă tu tinireatsă, âlj dzăsi shi hazu-arădea:

 - Va-nj spunj altăoară, papu Mitra, atseali tsi ai faptă tu  njati, tu tinereatsă. Tora s-nă sculămu, că nu ari tsiva.

   Dialihea Mitra vrea să spună cumu-lj tsănu ună săhati furlji sh-nu putură ta s-yină la elu. Că furlji avea năieti s-lu leagă ta s-caftă păradz a chihăelui. Atumtsea nu eara la Goglu, tată-su alu Costa, ma eara la Teyia-lu Ljepuru. După tsi fudzi di la estu chihăe sh-vini la Goglu, după unu anu-l vătămară-n cali pi Teyia-lu Ljepuru.

   Cătu să sculară sh-nu imnară multu, agiumsiră la noatinj. Di cara viniră la noatinj, Costa prota mutri dese-lu veadi pi Hali, fciorlu cari lu ari la noatinj, sh-cara nu-l vidzu, acătsă să-lj grească: „O lăi Hali, o lăi Hali!“ Hali, tu atsea oară s-agiuca cu cătsălji cari-lj avea ningă elu. Pănă s-yină fciorlu, Costa dipusi tisaga di pi calu shi alti tuti tsi avea. Âlj scoasi sumarlu a calui sh-lu silighi s-pască tu cupărăshti, diadunu cu calji cari s-piriptisescu, atselj di la stani. Scoasi ditu tisagă vără doi ucadz di tătumi sh-lju deadi alu Mitra.

 - Na, papu Mitra, tătumi. Tsă adushu ma multă ta s-ai ti ma multu chiro sh-că ti shtiu cara s-nu ai tătumi nu vedz di oclj. Ashitsi easti? Shi arăsi.

   Căndu Mitra, după tsi u lo tătumea vrea să-lj dzăcă că ari di tătumea tsi u adusi Giogi, vini alăgăndu Hali fciorlu sh-lj dzăsi:

 - Cari-nj gri, papu Mitra?

 

ZBORLU A NOSTRU – 1/2001                                                                                             7

 

   Costa s-mută din padi iu misura niscănti fusachi, mutri pi fcioru sh-acătsă su-lu mutrească di la capu pănă la cicioari ca ciudusitu, că nu-lj vinea s-pistipsească că aestu easti fciorlu a cusurină-sai. A lui lj s-părea njcu, maca eara di 15 anj. Ma aestu cari easti dinintea lui nu easti fcioru di 15 anj, ma unu bărbatu cama iusti di elu. Ari niscănti bratsă sănătoasi sh-cari s-ti treacă tu mănj shi s-ti stringă, osu sănătosu nu va-ts alasă. Ari ună zvercă ca di bicu, pi cari unu capu uidisitu cu mărsha a lui. După cumu-lj easti mărsha, ashi-lj easti

sh-mushuteatsa. Ari niscantsă oclj mări sh-lai, ca di masină. Sufrăntseali lăi sh-ca di Avdela, niheamă stăfoasi.. Eara ca unu anghilu zuyrăpsitu. Cu ptsăni zboară, ari shi mushuteatsă sh-hări. Pănă atumtsea Costa nu avea vidzută altu ca aestu bărbatu. Cu tuti că easti fcioru, ma pots su-lu trets tu bărbats.

   După tsi lu mutri ghini-ntr-oclj, că-lj intră tu inimă, tu vreari, lu-ntribă:

 - Tini eshti fciorlu ali cusurina Itsa, Hali?

 - Iou escu, dzăsi Hali.

   Costa-lj gri alu Hali ta su-lu văryească că tse nu ascultă di Mitra, sh-cara ma s-facă dipriună ashitsi, va lu avină sh-nu va-lj facă tsiva ti tsi avea tu umute să-lj facă. Ma cara-l vidzu ahtari livendu shi lu duchi că va-s facă bunu nicuchiru, âlj dzăsi:

 - Că tse nu-lu ascultsă pi paplu Mitra căndu tsă dzătsi ta s-fats tsiva? Elu easti veclju picuraru la mini sh-iou pi elu amu mari-mbistusini, sh-ti atsea tsă dzăcu să ascultsă shi s-fats  tsi va tsă dzăcă elu. Că elu shtii cumu s-pască noatinlji. Iou escu chihăelu sh-căndu-nj dzătsi tsiva, lu ascultu sh-nu tornu zboru.

   Tu aestu chiro căndu Costa zbura, fciorlu cu caplu aplicatu stătea shi s-părea ca minduitu. Costa, di cara-lj dzăsi aesti zboară a fciorului shi stătu niheamă minduitu, lu acătsă di grunju, âlj mută caplu, âl mutri-ntr-oclj shi-lj dzăsi:

 - Paplu Mitra easti aushu, măni-păimăni va s-alasă di lucru- nu vru s-dzăcă „va s-moară“, s-nu-lj pară că ashi suntu aushlj- diapoia  tu loclu a lui va s-eshti tini, sh-că eshti tiniru, io pi tini va ti amu mănă-ndreaptă, ca tu locu di nicuchiru.

   După tsi bitisi sh-mutri pi Mitra, âlu duchi că-lj păru arău cătse dzăsi ashi, cu tuti că nu dzăsi „va s-moară“, sh-ta s-lu-mbuneadză shi s-nu hibă ânvirinatu, ma dzăsi:

 - Hai, tora caftă-lj ljrtari alu  papu Mitra sh-bashilj măna, că easti omu aushu.

   Fciorlu mută caplu, mutri prota pi Costa sh-canda-lj fu arshini di zboarili cari âlj li dzăsi, s-dusi la Mitra picurarlu, să aplică, că Mitra shidea-n padi, âlj lo mănă sh-lj dzăsi: ….                                                        

(continuari tu numirlu yinjtoru)