ZBORLU A NOSTRU –3/2000                                                                                                                                                             5

 

Stere Guli

Sirma

 

(continuare Cap. 1 – “Ljpurarlu”, ditu  romanlu manuscris “Sirma”)

 

…Di cara shidzu pi cutsuru, âshi băgă caplu tu mănj shi shidzu ashitsi , nitsi elu nu shtii cătu shidzu.   

    Aclo, câtu shidzu acâtsă să-shi dzâcâ cu mintea: „Cumu potu atselj oaminj ta s-facâ nibunilji shi s-vatâmâ oaminj? Nu au njlâ? Nu lâ easti fricâ di Dumnidză? Dzâtsi lumea câ Dumnidzălu va lă u plâtească atsâloru cari facu nibunilji sh-vatâmâ  oaminj! Mea, tatâ-nju ari vârâ dzatsi anj di cându easti vâtâmatu, sh-pânâ tora Dumnidzălu nu lâ u plâti. Taha dzâcu: << Amânâ,  ma nu agârsheashti!>> Cumu s-veadi, nacâ nu ari Dumnidză. Iou totna dzâcu, ashi cumu dzâtsi tutâ lumea, câ ari Dumnidză! Ma, shtiu eu? Poati câ ari! Iou ashi dzâcu, ari, nu ari Dumnidză, nu lipseashti s-fats lâiets shi s-vatsânj oaminj! Câ omlu nu easti pravdâ ta s-u talj sh-su mâts! Pravda ti atsea-i datâ di Dumnidză ta s-bâneadzâ omlu. Ma, omlu lu deadi Dumnidză ta s-bâneadzâ s-alasâ plodu dupâ elu shi s-hibâ hârsitu! Cu câtu va s-fats bunâtăts, cu ahâtu lumea va ti alavdâ sh-va ti zilipseascâ! Va s-dzâcâ : << tsi omu bunu easti >>! Iara cu câtu va s-fats lâets, cu ahâtu lumea  va s-dzâcâ: <<Cari more, atselu Costa-lu Gogu>>? - mi bagu mini tu atselj arăilji - <<Atselu cari nu alasă dauă diadunu?  Atselu cari-lj featsi a tsâlui shi atsâlui ahâti lâets? Atselu aspartulu tu minti?>> Ghini ma, cara s-fats lucru bunu tutâ lumea va s-dzâcâ sh-va ti alavdâ: <<Atselu Costa-lu Gogu? Ca atselu omu nu ari tu dunjauă. Sh-bunu sh-njlosu! Câts s-ducu la elu ta s-caftâ  tsiva, lj-agiutâ, nu-lj toarnâ  nâpoi golj. Halali ahtari omu!>>”

   Căndu s-minduea la aesti, eara tu-nă mănă di harauă. Canda lumea tută eara a lui. Eara tu-nă mănă di harauă sh-multu hărsitu căndu-lj vinea tu minti Sirma. Căndu s-minduea la Sirma, tuti minduirli atseali arali chirea sh-atumtsea mashi harauă pi elu. Atumtsea eara di căili tutu s-da, tsi lj caftă unu omu.                         

   Tamam căndu eara  andasi cu minduirli la Sirma sh-canda Sirma eara ninga elu shi sh-dzătsea doilji taha: „Tsi ghini va s-himu noi doilj sh-tsi preaclj uidisită va s-himu doilji, unu ninga alantu“. Sh-elu u străndzea di mănă, iara ea taha-lj dzătsea: „Di cara s-nă lomu shi s-nă-ncurunăm va s-badzi măna pi mini, că va să zburască lumea. Că fără cărună nu va s-hibă ti ghini, iară ficiorlji cara va-lj avem nu va s-undzească ca noi.“ Iară elu taha-lj dzătsea: „cumu dzătsi tini, anghilu a meu. Că tini eshti anghilu a meu sh-iou fără di tini nu va s-potu tsiva ta s-facu.“ Ea, taha, căndu avdza aesti zboară di la vrutlu a ljei, âlj dzătsea: „Sh-iou fără di tini nu potu, sh-doilji unu trupu sh-unu suflitu va s-avemu.“

    Tamam cumu dzăshu că s-minduea la tuti aesti, cu silă, ca unu chirutu tricu pisti caplu a lui unu pulju cari l-avina unu ljpuraru. Diunăoară s-dishtiptă. Mutri pi pulju sh-pi ljpuraru sh-acătsă ta s-angiură. „Ah, fututs măta tu ljpuraru tsi nu u avui tufechea cu mini, ma va tsă spunu iou cum s-avină pulji!“

    Shidzu niheamă pi minduiri, să sculă, să spilă cu apă aratsi ditu unu izvuru cara eara ningă elu. După atsea mutri la soari sh-vidzu că pănă s-ascapită suntu nica dauă-trei săhătsi shi sh-dzăsi: „Tora lipseashti s-fugu.“ Cu haraua cari u avea nica ditu minduirea ti Sirma, nu duchi di dipu căndu agiumsi la shoputu iu Hali Ghiza nica durnjea.

    Ma ninti ta s-yină la shoputu, sh-cumu eara hărsitu, diunăoară-lj tricu ca ună penură arsă tu inimă căndu sh-aminti  ti puljlu avinatu di ljpuraru. „Ah, aestă nu-i ti ghini. Pi Sirma u va altu fcioru, sh-că ea nu-l va, elu va ta su ljea cu zorlea. Ma nu va s-poată.“ După niheamă di minduiri âlj vini iară haraua shi-shi dzăsi: „Iou u shtiu pi Sirma. Ea altu fcioru nu va, că ea mi va mashi pi mini. Aseară zburâi cu ea shi-nj dzăsi ashitsi: <<Tută a ta escu>>. Maca easti multu mshată, tutsi ficiorlji alagă sh-moru  după ea. Alasă-lj  s-alagă, cara voru!“    

   După aestă harauă acătsă ta s-căntă ahăt pi azorea, pănă sh-Hali Ghiza s-dishtiptă di iu durnjea. Trapsi-ndreptu la binecu, âlu hărsi niheamă, âlu băshe la oclj, âlj ândreapsi sumarlu, iara bineclu canda lu duchi că easti hârsitu: deadi-ndauă ori caplu, aruji sh-deadi cu cicioarili di arămă loclu. „Tora lipseashti s-fugu“, âshi dzăsi sh-lo calu di căpestru, „că pănă astară s-agiungu la noatinj.“

   Tamam tu atsea oară să sculă Hali Ghiza, sh-cara lu vidzu âlj dzăsi: „Va s-fudzi, nipoate Costa? Nu ma stai?“

 - „Va s-fugu, lali Hali, că s-apruche oara sh-că pănă astară voi s-agiungu la noatinj, ta s-nu adună gaile paplu Mitra picurarlu, că shtii că va mi ducu.“

- „Maca easti ashitsi, nipoate Costa,“ âlj dzăsi Hali Ghiza, „fudz ta s-nu ti acatsă noaptea, că nu easti ghini s-imnji noaptea tu aesti căljuri, tu aestă mintireaji.“

- „Ti atsea voi sh-iou ta s-fugu cama cu oară, lj-u turnă Costa.“ Lo calu di căpestru, ânchisi shi-lj dzăsi al Hali:

- „Ti alasu cu sănătati sh-cu ghini, lali Hali, shi s-nă avdzămu di ghini.“

    Să sculă Hali di iu shidea, vini la elu shi-lj dzăsi cama pi aryalea, canda s-nu avdă vărnă:

- „Cu-ngătanu calea sh-căndu va ti tornji năpoi acasă, s-yini la mini, acasă, că voi s-tsă spunu tsiva, cari va s-hibă sh-ti bunlu a tău.“

- „Ghini“, dzăsi Costa sh-fudzi.

 

 

CAP. II - „NIPĂRTICA“

 

 

   Iara armasi singuru Hali Ghiza, sh-după tsi mutri niheamă-nsusu la tseru, mutri na-ndreapta, mutri na-stănga, s-ncăltsă shi adră tsigara.Că, cătu fu cu Costa nu biu di cătu mashi ună tsigară.

   Di cara u apreasi tsigara sh-trapsi cu multă orixi di ma multi ori fumu tu cheptu, acătsă ta s-minduească  shi s-dzăcă cu mintea: „Bunu ficioru easti aestu Costa sh-multu avutu easti, sh-nu va s-cheară cană oară, că shtii s-u preducă fără znjii. Pi elu va u dau Sirma. Tamam ti Sirma easti aestu fcioru, că s-uidisescu doilji tu tuti. Cumu va elu ta s-aibă multă aveari, ashi va sh-Sirma s-aibă. U vedu iou că easti multu adunătoari, easti bună ti nicuchirată. Căndu-lj dzăcu căti vărnă oară că s-chirură multi oi, ică li măcă luplu, acatsă s-dzăcă: <<Nu hits buni nicuchiri!>>, sh-că picurarlji nu au-ngătanu. <<S-escu mini, va s-videts că nu va s-chiară nitsi ună, sh-va li adavgu.>>“

    După ptsănă oară să sculă di cara apreasi altă tsigară, âncălică pi calu shi-nchisi cătă ti casă.Nu u lo calea pi iu treatsi tută lumea, că s-afirea di furi, sh-di cara inshi tu altă cali, iu shtia elu că easti afiritu, acătsă iară s-mindueacă ti Sirma sh-dzătsea: „Dzăshu că va u dau pi Costa, ma taha ea va s-va s-lu ljea? Easti multi pirifană sh-ti atsea nj-u frică că desi va-l va. Nu ti altu tsiva, ma mashi că easti ma mari di ea cu 7-8 anj. Easti ca mă-sa arauă sh-pirifană. Sh-mă-sa eara ashitsi căndu eara feată. Di cara u loai iou, dunjaua-lj băgă numa <<Dubla>>, că purta pi frămti dublă. Ashi u arisea ea. Sh-ază, cu tuti că easti dadă la trei feati, emu ti mărtari, dzătsi că ea easti multu msheată, ashi cumu easti Sirma.

   Cumu imna calea cu aesti minduiri, diunăoară calu s-dănăsi-mprostu, ciuli urecljli sh-furmusea. Fără să sta pi minduiri, ansări di pi calu shi s-băgă ningă unu fagu cari eara ma aproapea di cali sh-mutrea cu-ngătanu tu tuti părtsăli cu aruvelea tu mănă, că-lj eara frică s-nu hibă vără omu cari-lu ashteaptă-n cali ta s-lu vatămă. Elu shtii ghini că multi ori lu ashtiptară-n cali furlji ta s-lu vatămă, ma di cafi oară ascăpă.

   Shidzu cabaia chiro ningă fagu sh-cara vidzu că nu-s veadi tsiva, să sculă, lo calu ta s-ncalică shi s-fugă. Tu oara căndu vru ta s-ncalică, vidzu dininti a calui ună nipărtică anvărtită culacu, cu caplu mutatu sh-limba dipriună u scutea.  „Mutrea tini di tsi s-aspăre sh-dănăsi calu“ âshi dzăsi, amină cu aruvelea shi u vătămă. După tsi vidzu că nipărtica psusi, âncălică pi calu sh-trapsi calea, shi-sh dzătsea cu mintea: „S-dzătsi că ma s-tsă iasă nipărtica-n cali, easti dushmanlu. Ghini, ma iou lu vătămai dushmanlu.“ Deadi pi calu ta s-fugă ma ayonea. Ma-n-yii.

   După tsi imnă niheamă cali cu mintea la nipărtică, acătsă iara s-minduiască ti Sirma sh-Costa. „Pistipsescu că Sirma va s-va su-lu ljea pi Costa, ma să-lj dzăcu iou, că iou shtiu că ea lu va. Ia tsi mi fatsi s-pistipsescu că elj s-voru: ună dzuă, fără s-voi, avdzăi di la featili atseali ma njts că-nj dzăsiră: „ Sirma lu va pi Costa-lu Gogu!“ Iou li-ntribai: „Di iu shtits, voi, feati njits, di aestu lucru?“ Eali-nj dzăsiră: „Avdzămu iu zbura cu soatsăli, că ea va s-mărită pi Costa-lu Gogu, cara s-u caftă. Că Costa easti gioni, livendu, avutu multu sh-cu elu va s-băneadză bană lungă sh-hărsită.“

    Cu aesti tsi sh-dzătsea tu minti, canda-lj si dishclisi inima alu Hali Ghiza sh-di haraua cari-lj si featsi tu elu, acătsă s-da pi calu ta s-imnă ma ayonea, shi, fără s-duchească agiumsi acasă. Căndu agiumsi acasă-lj inshiră di lu ashtiptară nicuchira sh-feata-tsea ma  marea, Sirma. Elu dipusi di pi calu, mutri la eali hărsitu, li  âmbrătsishă shi li băshe dauli.

    Căndu u vidzu pi Sirma lj-si păru ahătu mshată tsi nu ma ta s-fatsi ma musheată. „Dialihea că easti mshată“, âshi dzăsi Hali. „Ti aua sh-nclo, nu că easti a mea, ma easti msheată“. Cându u băshe tu frămti, sh-cu mutrita tu oclji canda vrea ta să-lj dzăcă: „Măni va ti măritu pi Costa, că shtiu că-lu vrei sh-ti va!“

   Iara Sirma, canda-lj duchi haraua sh-mintea a tată-su, s-părea că-lj dzătsi: „Dialihea că lu voi sh-mi va, sh-iou va s-facu tsi va-nj dzătsă tini, că iou ti shtiu, că ma bunu tată ca tini nu easti tu lumi!“ Lu âmbrătsishă shi lu băshe tu dauli fatsă? sh-intră cu elu-n casă!

    După niheamă isihie, Sirma lu-ntribă pi tată-su:

 - Cumu tricushi, tate, la noatinj? Cătse nu vinishi aseara cându viniră atselj cu njtslu? Noi, iou sh-mama tsă adunamu gaile, cara nu vinishi. Mintea tută la tini nă eara.

    Hali, canda sh-vini di-tu altă lumi, că tu atsea oara s-minduia la nipărtica sh-shi dzâtsea: „Nu mi arăseashti aestu lucru: Dialihea că u vătămai, ma iara poati va s-ieasă, că multi nipărtitsi suntu!“ Aestu easti dushmanu, ma va s-videmu!“

   Nibitisita minduirea, ca tu yisu canda pi Sirma căndu lu-ntriba „Cumu tricushi, tati, la noatinj?“ Dicara s-mindui niheamă, sh-cu ocljlj pi Sirma, arăsi shi-lj dzăsi, ma ocljlji di pi ea nu-lj muta:

- Tricui ghini la noatinj, ma armashu aclo asear-noaptea, că avui lucru, cu tugearlu cari ancupără-ndauă suti di paljuoi!

   Di cara shidzu niheamă pi minduire sh-mutri pi Sirma cari tu aestă oară-lj s-păru di mshată ma mshată sh-cu arăslu-n gură-lj dzăsi:

 - Adză, cumu shideamu la shoputlu di sumu măyulă, tu umbră, că eara căldură, vini Costa-lu Gogu că s-dutsea sh-elu la oi, ta s-tundă măni noatinjlji. Shidzumu di zboru cabaia chiro doilji.

  După ptsănă oară di tătseari ma-lj dzăsi ali Sirmi:

 - Multu bunu sh-livendu fcioru easti, s-băneadză. A curi feată va-lj da urbarea  ta s-aibă tihi s-lu ljea, cari shtii?, shi arăsi.

   Isticli dzăsi ti Costa, ashi, că vrea ta s-aduchească tsi va s-dzăcă Sirma. Căndu-lj dzăsi ashi ti Costa, mutri pi ea shi-u vidzu că arushi tu fatsă ca ună trandafilă shi-lj aplică ocljlji. Atumtsea Hali duchi că macă s-arushi tu fatsă shi-lj aplică ocljlji, ea lu va pi Costa. Căndu Sirma s-arusheashti tu fatsă easti ahătu mshată, că nitsi ari altă ca ea tu-lumi shi s-pari ca vără dzănă. Iară tată-su easti tu-nă mănă di harauă, că ari ahtari feată mshată.

   Mashi di unu lucru s-aspari Hali. „Mara s-nu-lj shutsă mintea, că, cumu ma dzâshu, easti multu pirifană.        Tsi pătsăi iou cu ea pănă u loai! Unu anu di dzăli mi dusi. Ânj dzătsea: <<tini nu eshti ti mini. Iou ca fidană sh-tini urătu>>.    Deva, iou nu earamu ahătu urătu, ma ea di pirifană tsi eara, tutu oasi frăndzea. Dialihea multu mshată eara căndu-u loai! Sh-ea ca Sirma eara: analta sh-livendă ca fidană. Sh-ază, cu tuti că s-aproache s-aushească, nu u dai tu tricutili. Ama sh-lumea dzătsi: <<Halali di muljeari easti tsalu Hali Ghiza. Canda easti soră cu Sirma, feata-ljei>>. Tsi vrei, soi di fărshirots, soi di la Domlu. Prota soi di la Călivi!”

   Tamam cându sh-dipina tuti aesti tu minti, sh-tu oara cându Sirma vru să-lj dzăcă tsi va a tată-su, intră-n casă Mara, mă-sa ali Sirmi shi-lj dzăsi:

- Duti, lea Sirmă, sh-vedz di tsi zori plăndzi sor-ta Lena?

            Sirma avea nica dauă surori ma njts di ea - Lena sh-Lica. Lena eara di vără 15 anj sh-ea mshată ca Sirma. Avea unu oclju su-l beai tu scafă.

 - U-ntribai iou, ma dzăsi mă-sa, s-nj spună di tsi zori plăndzi, sh-desi u doari tsiva, ma nu vru ta s-nj spună.

     După tsi fudzi Sirma din casă, tsalu Hali lu-ntribă pi bărbată-su:

 - Cătse nu vinish aseară, că mari frică trapsimu, di cara-nvitsămu că tu muntsili iu li avem noi oili, taha s-vătămă unu omu. Ghini, ma atselu tsi adusi aestă hăbari, nu putu s-nă achicăsească, că sh-elu ahătu shtia. Nitsi oaminlji cari adusiră njtslu nu putură s-nă da nitsi ună giuiape. Nu putură s-ni achicăsească. Di iu shtia tsalu Toli Zărdăvă, cari shti.? Că di la ea u-nvitsai aestă hăbari. Di aestă itii, sh-că Toli s-dzătsi că easti ună cu furlji, nu-ncljsimu tută noaptea ocljlji, mini sh-cu Sirma. Nă dzătseamu: „Amu cara s-hibă elu? Că macă nu vini, ari pătsată tsiva”.

 

 

          ------ > Tu numirlu yinjitoru.