30                                                                              ZBORLU A NOSTRU – 1/2001

 

Taki Galaitsi

 

Armâńilji   di  Veria*

 

 

   Veria easti unu câsâbă multu vecljiu. Pânâ sh-Tukidides (AG1) fatsi lafi ti elu: “shi-anda agiumshu Veria”. Ma nâpoi, tu-ahurhita-a cumândârseariljei Romanâ (146 EH), Veria eara politii sacrâ – loclu ti armâneari a ipiscoplui a farâljei Makedoneanâ. Aua s-fâtsea pâlâcârii ti dziitsa-a Româljei sh-ti Avgustus. Multi sârbâtori s-tsânea tu-aestâ politii. Multsâ ipiscochi sh-cumândari sh-oaminj ditu tuti locurli ditu Makedonii s-aduna-lj aua. Veria avea ndreptu s-mutâ unu templu ti pâlâcârii adusi a ampiratsloru.

   Nu-i ti-apuriseari câ Veria eara apanghiulu a nomurloru Romani, a cumândarloru finantsiari sh-ti taxi shi-a altoru cumândari Romanj. Minduinda câ tuts aeshtsâ azbura-lj Latina formalâ, easti limbidu  câ aestâ limbâ eara asprânditâ  Veria, itii ti cari nica ditu ahurhita-a cumândârseariljei Romanâ azburâtori Latinj au dipusâ Veria.
   Easti mârtirisitu averu câ multsâ di multsâ Armânj chindruirâ Veria, dipunândului ditu vecljulu Pindu, iu s-au amintatâ, tu-a doaua decadâ a etuslui 19. Ama easti iara pricunuscutu câ Armânji bâna Veria tu chirolu Bizantinu sh-tu chirolu-a cumândârseariljei Turcâ. Sh-ti-atsea shtimu câ la 1350 EH celniclu picuraru Maryelatus/Martzelos lu-agiută pi-ampiratlu Bizantinu Ioanis Cantacuzinos tu-acâtsarea a Veriljei, cari fu ti putsânu chiro tu mânjli a Sârbului Stefan Dushan (C.H. Hionidis, “Historia-a Veriljei” volumlu doi, Anjlji Bizantinj. Sârunâ, 1970, p. 41-48 sh-100).
   Sh-nica iara, tu 1627, Maryelatus easti hâbârsitu câ bâna tu-aesti locuri. Dupâ aspunerli a câftâtorlui Armânu S. Liakos sh-al A. Vakalopoulos, profesoru la Universitatea di Sârunâ (Thesaloniki), Maryelatus eara Armânu ditu unâ fâlcari di Fârshirots. Aestâ fâlcari dipunea ti irnari tâshi tu câmpurli di Veria sh-Sârunâ, dupâ cumu lâ eara adetea di zâmani, iara primverli, s-turna-lj cu turmili tru muntsâ iu tritsea  veara tutâ. (A. Vakalopoulos, Pankarpia, Loclu Makedoneanu p. 637-642).
   Sh-nica multu, câlitorlu Turcu Evliya Tselempi hâbârseashti câ namisa di bânâtorlji di Veria (1668) s-afla sh-“Latino”; sh-easti limbidu câ aestâ hâbari aspuni ti-Armânjlji di Veria.

   Ca pi la 1770, dupâ marli mâchelju a Armânjloru di Moscupoli, multsâ Moscupoleanj – nai ma avutslji – chindruirâ Veria. Marea dipuneari di-Armânj tu Veria s-pitricu dupâ tsindzăts di-anj, cându Ali Pasha, di-adunu cu-Arbineshlji, ahurhi polimlu contra-a armatoljloru Armânj, acâtsă dirvenjli shi-adră multâ zulumi sh-mintiturâ tu bana economicâ sh-sotsialâ-a Armânjloru;

ZBORLU A NOSTRU –1/2001                                                                             31

 

asparsi celnicatili sh-lâ mâryi tinjiea. Tu-aestâ catandisi, celnitslji picurari ditu horli armâneshtsâ avuti ditu Pindu sh-ma multu di-Avdhela, tu locu s-dipunâ Tesalia, nearsirâ tu Makedonii, sh-aclo, iernurli dipunea tu câmpurli di Kassandra, iara verli s-alina-lj Veles sh-Vermion. Aclo mutarâ câlivili al Bandralexi – Selea di adzâ, la cari s-adâvgarâ sh-alti fumelj di Samarina sh-Perivoli.

   Tutu ca tu-atselu chiro, multsâ Armânj chindruirâ shi Xirolivadi, sh-dupâ ndoi anj bânâtori di Selea shi Xirolovadi chindruirâ Kumaria (Dolianj). Unâ oarâ cu-aesti fapti di ma nsusu marli celnicatu al Zega di Frashari ditu notlu-a Arbinishiiljei cu tutiputa, tsi-avea ma multu di tsindzăts di ńilj di oi sh-căpri, chindrui Ano Selea.

   Izvurlu nai ma avutu ti minărli-a Armânjloru di la fuljeili a loru ditu Muntsălj Pindu sh-chindruerli tru Veria, lu-adarâ multili aspuneri orali sh-cântitsli Armâneshtsâ tsi-aspunu ti-atselj anj, hâbârseli historitsi ti-Armânj di A. Papavasiliu, ama ti multâ tinjsiri suntu thimiserli nicunuscuti di lao al Yioti Naum, cari furâ publicati tu 1984 di C.H. Hionidis cu multi noti di-mpadi.

   Armânjlji di Veria, 1878, loarâ protâ parti tu-ascularea (mutarea, rebeliunea) al Kolindros diadunu cu capitanjlji al Bandralexis. Ama trâ nitihea a loru aestâ mutari bitisi cu holocaustulu ditu bâsearica “La Tuts Sântsâlj”.

   Cu tritsearea-a anjloru, alâximintili tu structurli economitsi, mărli amintări agriculturali tu câmpurli di Veria, conditsiunjli nâpuljeati tu tsânearea-a tutiputâljei, sh-industrialidzarea, pimsirâ pi-Armânj ditu horli-a loru ditu muntsâ tu politii sh-tu agri. Sh-ti-atsea horli Armâneshtsâ di Vermio, Selea, Xirolivadi, Kumaria, amintarâ di-agiumsirâ mushati statsiunj turistitsi.

   Adzâ, nai ma multsâ Armânj di prefectura/nomoslu Imathia bâneadzâ Veria. Dupâ anjlji 50 multsâ altsâ Armânj di Breaza, Armata, Smixi, Neveska, Blatsi, etc., fudzirâ tu câsâbadz sh-ma multu Veria. Ama nica multsâ Armânj bâneadzâ tu vecljili hori ditu câmpurli di Veria, sh-ma multu Perivoleats sh-Armânj Fârshirots.

   Armânjlji suntu unu elementu dhinamicu  tu nomoslu a Veriljei sh anchirdhâsirâ anami tu multi dumenj: literaturâ, shtintsâ, economii, industrii, comertsu, tsânearea-a tutiputâljei sh-suntu reprezentats di trei sutsati culturali di-Armânj: Sutsata di Veria, Sutsata di Nausha, sh-Sutsata di Skilisi diadunu cu horli di-anvârliga.  Aesti sutsati s-facu tilefi tu-aspunearea-a culturâljei shi-a artiloru Armâneshtsâ sh-ma multu tu cilâstâserli a loru ti-ascâparea-a limbâljei.

 

 

* (Fragmentu di pi cuverta a ploaciljei  “Cântitsi dit bana Armânilor” scoasâ anlu aestu  di Sutsata Armâniloru di Veria. Armânipsiri ditu  limba inglezâ di Mihali al Prefti)