ZBORLU A NOSTRU – 1-2/2000
25
Unâ noauâ câftari câtrâ Adunarea Parlamentarâ
shi Comisia ti Culturâ sh-Anvitsâmintu
a Consiliului Europeanu
Dupâ tsi ULCA adră unu apelu la 14 di maiu, 1994, Adunarea Parlamentarâ-a Consiliului Europeanu lo hâbari di pripunearea Ferrarini (cunuscutâ ashi , dupâ numa-a protlui simnâtaru) cari câfta, la 30 di maiu, 1994, s-hibâ mutritâ catastisea dramaticâ-a Armânjloru – populu latinofonu, aftuhtonu tu Balcanj.
Dupâ trei anj di documentari, parlamentarlu Lluis Maria de Puig cari avu aestâsartsinâ, deadunu cu Comisia ti Culturâ shi-Anvitsâmintu a Consiliului Europeanu adră unu raportu/unâ ecthesisâ cari fu aprucheatu di Adunarea Parlamentarâ tu mitinglu plenaru di la 24 di cirisharu, 1997,. deadunu cu Dimândarea 1333/1997 mutrindalui limba sh-cultura-a Armânjloru.
Dupâ altsâ doi anj di shinteari sh-ni-apufâseari, di itia ati partea a shnâscântoru misu-cunuscâtori, cari arnisea existentsa a limbâljei-a Armânjloru, Comitetlu di Minishtsrâ, pritu documentulu numirlu 8428 publicatu di Consiliulu Evropeanu la 15 di Cirisharu, 1999, apruche sh-elu Dimândarea 1333.
Cu tutu câ tricurâ trei anj di la apruchearea-a aestâlj Dimândari di Adunarea Parlamentarâ a CE sh-unu anu di cându shi Comitetlu di Minishtsrâ fu sinunu cu ea, tu nitsi unu di craturli tu cari bâneadzâ Armânjlji tu comunităts compacti nu-s featsirâ cilâstâseri ti chindrueari tru banâ a câftărloru ditu Dimândari, protseslu di-asimilari a latinofońjloru di pardighiosu di Dunâ nu fu dânâsitu iuva.
Tora Armânjlji suntu pricunuscuts ofitsialu ca mileti ahoryea mashi di Ripublica Macedonia. Ama ni aclo nu-s vidzu unâ ma bunâ catastasi culturalâ ti elj. Multi câftări veclji a comunitsătsloru armâneshtsâ armasirâ nica ni-tinjisiti. Dămu ma n-ghiosu ndauâ di eali:
- putearea ofitsialâ di Scopie nu lo meatri ti efculipsirea a formalitătsloru ti turnarea a numiloru a Armânjloru cari sumu dictatura comunistâ furâ zorlea alâxiti cu numi slavidzati;
- nu s-institutsionalidză nica anvetslu ubligatoriu cu crediti/noti sh-parti ditu curiculumlu ti prâxeari ti limba maternâ armânâ sh-ti-alanti clirunumii sh-yishteri culturali, tu sculiili primari di statu iu-anveatsâ fumeljli-a Armânjloru;
- tu bâsearitsli adrati sh-frigvintati di-Armânj, Armânjlji nu-au izini s-lituryiseascâ tru limba-a loru;
- adârâmintulu a liceumlui cari fu a Armânjloru di Bituli nu easti nica turnatu Armânjloru;
- nu s-adră tsiva ti-ascutearea di dhascalj di limbâ armânâ sh-ni câ s-ari chindruitâ unâ catedrâ universitarâ ti limba sh-cultura armâneascâ;
- rivisti sh-cartea armâneascâ nu suntu nimalu andrupâti finantsiaru di cratu.
Tu-alanti vâsilii, catastisea culturalâ a farâljei armâneascâ easti nica ma lai.
Tru Arbinishii, trâ paradhiymâ, iu Armânjlji suntu nai ma multsâ dupâ Arbineshi, elj nu suntu nica pricunuscuts ca minoritati etnicâ aleaptâ/ ahoryea sh-nu fu agiutatâ ofitsialu nitsi unâ cilâstâseari ti bâgarea tu practichii maxusu a parayraflui 8 ditu Dimândarea 1333, tsi fatsi lafi ti ufilisirea a limbâljei tu sculii, bâsearits, mass-media. Mash tu-unâ singurâ bâsearicâ tsi s-adarâ tora, Corcea, lituryiseashti unu preftu tu limba maternâ. Mash tu-unâ singurâ hoarâ, Djavata, tu-unâ casâ particularâ, unu anvitsâtoru tsâni lectsii di limbâ Armâneascâ fârâ vârnâ agiutoru ofitsialu. Nu-ari proyrami la radio icâ televideari cu emisiunj cu-aradhâ tu limba Armânâ. Limba sh-cultura armâneascâ suntu mutriti ca unâ anexâ folcloricâ a popullui Arbinesu. Cându ti-apârarea a culturâljei arbinisheascâ tu statili iu elj suntu minoritari s-adarâ curbânâpseri multu mări, Armânjlji nu potu s-acâchiseascâ, nu mash-atsea câ putearea ditu Arbinishii ni-hâbârseashti aestâ etnii a loclui, ma sh-câtse Comunitatea Evropeanâ easti ni-duchitâ ti diznatsionalidzarea cu zori a latinofonjloru ditu Arbinishii pritu ni-darea di izini ti cultivarea a limbâljei sh-culturâljei a loru.
Iara tu Grâtsii, iu bâneadzâ nai ma multsâlj Armânj, nu s-ducheashti nitsi unâ alâxeari tu sinfunii cu Dimândarea 1333. Ma multu di-ahâtu, ta s-bagâ frixi tu sutsatili cari câidisescu s-caftâ bâgarea tu practichii a Dimândariljei di Strasburg, prizidentulu a Sutsatâljei-a Armânjloru di Athina, arhitectulu Sotir Bletsa s-aflâ tu catadhiocominâ/giudicatâ cu putearea ofitsialâ câtse câidisi s-aibâ pri elu sh-s-aspunâ sh-la altsâ hartea-a limbiloru minoritari ditu craturli ditu Uniunea Evropeanâ, editatâ di Birolu a Limbiloru ma Putsânu Asprânditi” di Dublin, birou finantsatu di Comunitatea Evropeanâ.
Armânjlji-sh tsânu nica umutea câ-andrepturli naturali, elementari a unâlj etnii potu s-hibâ amintati, tu Evropa, sh-di etniili cari nu ufilisescu fortsa sh-violentsa icâ tensiuńj polititsi. Ti-a loru pisti tu statili iu bâneadzâ sh-lucreadzâ, cotribuindalui cu tutâ axia a loru trâ-amintarea a cathi unlui statu tu tuti dumenjli, ti rollu a loru di promovari a ligâturloru di bunâ sutsatâ sh-evluyii namisa di tuti etniili ditu notu-apirita-a Evropâljei, Armânjlji caftâ sh-di-aua shi-nclo agiutorlu-a Comunitatiljei Evropeanâ cari apruche Dimândarea 1333, sh-cu tińjii lâ pricadu a Consiliului Evropeanu shi-a Adunariljei-a ljei Parlamentarâ:
- s-caftâ di la guvernili ditu cathi statu iu s-aflâ comunităts Armâni s-da giueapi ofitsialâ ti cumu s-bagâ tu practichii prividerli a Dimândariljei 1333;
- s-adarâ unu nou raportu ditu partea-a Adunariljei Parlamentarâ shi-a Comisiljei di Cullturâ a Consiliului Evropeanu, ta s-aflâ, dupâ tritsearea di trei anj, turlia cumu easti tinjisitâ Dimândarea 1333 tu tuti statili ti cari fatsi lafi aestâ dimândari;
- s-bagâ oarâ a statiloru (s-li monitoridzeadzâ) tsi nu tinjisescu prividerli a Dimândariljei 1333/1997;
- s-anchirdhâseascâ agiutoru finantsiaru di la Comunitatea Evropeanâ ti actsiuńj elipsi ti bâgarea tu practichii a pripunerloru ditu Dimândarea 1333/1997.
Strasburg, 27 di Cirisharu, 2000. (Adusâ
pi armâneashti ditu limba franceza di Mihali al Prefti)
* (Apellu fu datu, pi limba franceză, la
ma multi delegatsii parlamentari di Strasburg, la 27 di meslu Cirisharu 2000,
Strasburg, di ună delegatsie ULCA (Vasile Barba, Cezar Druia, Octavia Duma,
Valentin Florian, Andreea Wisosenschi); apellu fu pitricut sh-cu poshta, pi
limba engleză, Strasburg, la Comisia di Cultură shi Anvitsămintu a Consiliului
Europeanu)