ZBORLU A NOSTRU – 1-2/2000                                                                                                                                                                  31

 

O P I N I I

 

 

ALT  TURLIE  DI  MUTREARI  A 

PROBLEMÂLJEI  ARMÂNESHTSÂ

 

I. "CÂBATEA"  ANVITSATSLORU  ARMÂŃI

 

Nu amu tu minti s-ascriu shi nitsi s-dau urnimii trâ isturie i lingvisticâ, ma problema armâneascâ easti, ahoryea di-atsea istoricâ shi lingvisticâ, shi-unâ di ducheari. Pânâ tu soni, cari poati s-dzâcâ cari easti ma importantâ trâ omu ca individu!?

Mini, ca armânâ shi ca scriitoari armânâ, minduiescu câ problema nai ma importantă easti adzâ atsea di "ducheari".

Di-aproapea 150 di ańi s-ascrisi trâ isturia Armâńiloru, trâ limba a loru, mashi cu unu singuru scupo: sâ s-apunâ câ Armâńilji suntu Români i Grets!

Mashi niscântsâ anvitsats xeńi puturâ s-tsânâ alargu  di-aestu scupo shi-anyrâpsirâ mashi atsea tsi minduia elji shi-azburârâ di-Armâńi ca di-unu populu ahoryea, cu identitatea a lui. Aestu lucru s-veadi shi la-anvitsatslji Armâńi tsi ascriarâ trâ problema armâneascâ: atselji tsi-nvitsarâ tu România eara di partea a ideiljei câ Armâńilji suntu idyia cu Românii shi câ limba armâneascâ easti unu dialectu a limbâljei români. Atselji tsi-nvitsarâ tu Gârtsie dzâtsea câ Armâńilji suntu Grets latinidzats - "Grets vlahofońi" - , câ limba armâneascâ nu easti anyrâpsitâ, nu easti irbapi s-hibâ anyrâpsitâ shi câ easti mashi unâ limbâ di "casâ".

S-dutsea unâ "alumtâ" tsi di multi ori nu-armasi mashi tu cărtsâ: multsâ Armâńi, hoari-ntredz shi pânâ tu soni "Armâniulu" fu atselu tsi chiru aestâ blâstimatâ alumtâ.

Voiu s-hiu ghini acâchisitâ shi zboarâli a meali s-hibâ loati ashi cumu lipseashti: suntu fârmaclu tsi nu potu s-lu-arucu ditu mintea sh-inima mea cându minduiescu câ soartea a farâljei a noastri putea s-hibâ altâ!

Aestu lucru va s-putea ma s-aveamu anvitsats tsi s-minduia, prota sh-prota, trâ fara a noastrâ! Anvitsatsljii a noshtsâ, cându deadirâ di culturâ, s-dipârtarâ di armânami shi-agiumsirâ partidzańilji a vâsiliiloru tu cari-nvitsarâ! Aoa easti marea dureari armâneascâ! Anvitsatslji, cându shi-alâsarâ Pindulu tra s-ducâ tu sculii, shi-alâsarâ nâpoi trâ daima tutu tsi vrea s-dzâcâ identitati armâneascâ! Aestu adiveru doari, ma ashi easti! Tsi-ascrisirâ eara mashi adutseri-aminti di unâ banâ tsi nu va u veadâ altâoarâ  câ marili câsâbă, tu cari s-dusirâ s-anveatsâ, va-lj chiarâ trâ daima!

Va s-armânâ s-urdinâ mashi numa a loru armâneascâ, tsi s-alidzea di-alântoru shi unâ "altâ turlie" di moralâ tsi shi-ea eara, canda, ditu unâ lumi veaclje, tsi di multu avea chirutâ!

Câts anvitsats Armâńi s-turnarâ tu hoarili armâneshtsâ ta s-veadâ shi s-ducheascâ icâ atseali tsi-ascriu elj tu cărtsâli-a loru s-uidisescu cu duchearea armâneascâ, armasâ "acasâ"?! Aoa easti cljeaia a multu mintitâljei shi manipulatâljei problemi armâneshtsâ!

Cându marili anvitsatu armânu, Tache Papahagi ascrisi tu-ahurhira a Dictsionarlu armânescu câ tu eta 20 va s-chearâ Armâńilji  shi limba armâneascâ aspuni câ elu bâna di multu alargu di lumea di iu s-trâdzea! Nai ma multsâlj anvitsats Armâńi tsi shi-alâsarâ locurili-a loru shi-alâsarâ, dupâ niheamâ chiro, shi limba, adetsli ..

  

*     *     *

 

Tu-aeshtsâ ditu soni ańi s-anyrâpsi diznou multu trâ problema armâneascâ shi ma multu câ, di vârâ 15 di ańi, ahurhi unâ noauâ, modernâ minari tu lumea armâneascâ. Aestâ minari easti ma multu duchitâ shi-aprucheatâ di-atselji tsi bâneadzâ nica armâneashti: azburâscu limba, tsânu adetsli shi tińisescu atselu codu moralu tsi cathi populu sh-lu-adră di suti shi suti di-ańi!

Aestâ minari  (trâ cari lucredzu sh-mini) easti trâ ascâparea shi-acrishtearea a identitatiljei armâneshtsâ. Va s-dzâcâ, la-ntribarea tsi s-bagâ obsesivu di 200 di ańi: tsi suntu Armâńiljii s-putemu s-dămu apandisea: Armâńiljii suntu Armâńi ! Cathi populu ari aestu-ndreptu! Câ tse s-nu lu-avemu sh-noi? Deapoaia: aestu easti singurlu averu trâ armânami!

Ascriamu tu singurlu interviu tsi lu dedu pânâ tora trâ problema armâneascâ  (rivista "Tribuna" di Cluj-Napoca, România) câ nu-agiutâ a vârnui s-dzâtsemu câ Armâńilji suntu idyia cu Românii  i cu Gretsljii. Prota sh-prota câ ma s-eara ashi nu va-shi dzâtsea Armâńi shi nu va shi-azbura di pisti 2000 di ańi limba a loru.

Cându adyivâsescu adzâ tsi s-ascrie trâ Armâńi âńi si pari câ adyivâsescu atseali ascrisi aoa shi 150 di ańi! Nai ma multsâlj anvitsats (shi-atselji Armâńi)) nu potu s-veadâ problema armâneascâ tu unâ noauâ luńinâ: atsea a Europâljei di adzâ tu cari, pe-anarga-anarga va s-intrâ sh-multu mintitlu sh-pidipsitlu Balcanu.

Canâ isturie nu s-ascrie trâ daima; yinu lucri nali, amintâri arheolodzitsi i noi methodi di intirpritari.

Anvitsatsljii lipseashti s-aflâ alti căljiuri  trâ studiarea a problemâljei armâneshtsâ. Unâ di-atseali easti :duchearea Armâńilor câ suntu unu populu ahoryea, cu identitatea a loru.

Ari Armâńi tsi dzâcu câ suntu Români, altsâ câ suntu Grets! Easti-ndreptulu a loru shi canu nu poati sh-nu lipseashti s-lâ-lu ljia. Ma, ari shi-Armâńi tsi dzâcu câ suntu Armâńi! Shi nu suntu ptsâńi atselji tsi minduiescu ashi!

Tra-aeshtsâ Armâńi apruche Consiliulu a Evropâljei  "Dimândarea 1333", la 24 di Cirishearu 1997. Aestâ Dimândari putu s-iasâ tu migdani di ispetea câ ari Armâńi tsi voru sâ-shi tsânâ identitatea, limba shi voru sâ-shi acreascâ unâ culturâ europeanâ, modernâ, tu limba a loru!

Nu poati canu lingvistu sâ-lji dzâcâ a scriitorlui Armânu câ elu nu-anyrâpseashti tu limba lui ma tu unu dialectu ali limba românâ. Mashi atselu tsi-azburashti shi-anyrâpseashti armâneashti shtie shi ducheashti aestu lucru!

Limba armâneascâ (ca tuti-alanti) nu easti mashi unâ statisticâ di zboarâ latini, gârtseshtsâ, slavi, anturtseshtsâ , ea easti atsea tsi-adună tu ea minduieri, filozofii

de banâ, ducheari shi dureari di ńilji di ańi!

Nu hiu lingvistâ shi-anyrâpsescu aesti lucri tsi tsânu ma multu di duchearea armâneascâ tsi fu daima agârshitâ cându anvitatsljii deadirâ "nomuri" lingvistitsi shi istoritsi! Doxâ-alu Dumnidză câ ari multsâ Armâńi tsi duchescu câ au limba a loru shi voru s-u-acreascâ shi s-u ducâ nâinti! Aeshtsâ suntu multsâ tiniri tsi, tu-aeshtsâ ditu soni ańi, duchescu shi-anyrâpsescu armâneashti! Elji va s-pingâ tu-agârsheari pesimismulu, ignorantsa shi xinitipsearea ahântoru anvitsats Armâńi tsi nâ pimsirâ di multu shi voru s-nâ tsânâ nica mashi tu-aumbra a limbiloru shi-a culturiloru ma mâri tsi bâneadzâ deadunu cu-a noastrâ!

Shi, ma multu, câ isturia nâ-nvitsâ câ ari limbi mări shi ńits, ma nai ma vruta sh-ma tińisita easti limba di dada!

Multsâ anvitsats Armâńi shi-agârshirâ  limba i nu u-anvitsarâ câ minduiescu câ nu-au ananghi di ea! Easti lucurlu-a loru, ma elji nu-au andreptulu sâ-lj "giudicâ" atselj tsi nu-aproachi ideea câ limba armâneascâ nu easti limbâ! Aeshtsâ anvitsats au nica borgea s-limbidzascâ lucurlu cumu s-poati câ unâ limbâ latinâ tsi s-amintă  tu Balcanu ninti di Hristo s-hibâ dialectu ali unâ limbâ tsi s-amintâ multu ma amânatu shi-agiumsi limbâ literarâ avutâ, dupu suti sh-suti di-ańi di-anyrâpseari sh-di culturâ?!

Mashi atumtsea cându va s-putemu s-arcămu minduierili-ancârfâsiti, tsi nâ facu s-bânănu ca tu zândani, alargu di averlu-a ducheariljei armâneshtsâ, va s-putemu s-bâgămu limba armâneascâ tu loclu-a elji di daima: anamisa di-alanti limbi neolatini. Limba armânâ shi limba română (miglenita shi istroromâna suntu adzâ ptsânu azburâti) suntu doauli limbi neolatini amintati ditu latina balcanicâ ashi cumu alanti limbi neolatini ma mări i ma ńits (italiana, frântseasca, spaniola, portugheza, catalana, retoromana. provensala, sarda) s-amintarâ  ditu latina ditu Ascâpitatâ !

Ma s-bâga ashi problema armâneascâ, aoa shi 150 di ańi, adzâ va s-aveamu sh-ma mari culturâ shi literaturâ tu limba a nostrâ.

Pistipsescu câ shansa Armâńiloru shi-a limbâljei armâneshtsâ fu amânatâ aoa shi 150 di ańi. Tu locu s-hibâ agiutats s-armânâ atsea tsi suntu di daima, Armâńljii furâ pimshi anamisa di sinferirli a craturiloru balcanitsi  cari mutrea mashi amintarea di puteari sh-di locuri trâ eali.

S-azburâ multu di lucurlu câ Armâńiljii nu avurâ ducheari natsionalâ pânâ cându România ahurhi s-dishcljidâ sculiili tu Balcanu, trâ elji... Easti mari alathusi. Ma ghini putemu s-dzâtsemu câ Armâńiljii furâ anchidicats sâ-shi acreascâ aestâ ducheari tsi u au di daima sh-nu chiru pânâ tora, cu tuti mintâturili tsi s-tsâsurâ anvârliga a loru. Easti unâ themâ trâ noauli câftări shtiintsifitsi.

La anlu 1813 Mihail Boiagi tipusea Viena prota Gramaticâ armâneascâ. Easti atselu ma aleptulu momentu trâ istoria modernâ a Armâńiloru. Eara protlu semnu câ Armâńiljii, nâintea alântoru populi balcanitsi, avea ahurhitâ noaua minari europeanâ di dishtiptari a ducheariljei etnitsi! Calea dishcljisâ di Boiagi va s-dutsea aclo iu lipsea: Armâńiljii va shi-afla, va-shi tińisea shi va-shi dutsea nâinti mashi identitatea a loru! Alanti limbi balcanitsi avurâ ma amânatu gramatitsi - semnu câ limbili a loru avea amintatâ unu statutu di limbâ literarâ.

Multsâ dzâsirâ câ tutâ minarea culturalâ di Moscopolea armâneascâ fu gârtseascâ trâ ispetea câ textili furâ anyrâpsiti pi limba greacâ. Altâ alathusi!

Armâńilji anyrâpsea  gârtseashti ashi cumu tu România protili texti furâ tu slavonâ shi limba românâ fu anyrâpsitâ pânâ la 1850 cu seamni kirilitsi i tu vâsiliili ditu Evropa ditu Ascâpitatâ tu latinâ (limbâ niacâchisitâ di populu magiaru, cehu i polonu). Tu-atselu chiro limbili ofitsiali eara mashi atseali di pisti (relighii):greaca shi slavona trâ ortodoxismu shi latina trâ catolitsismu. Armâńiljii tsi bânarâ daima ningâ i deadunu cu gretsljii shi cumu tsânea di bâsearica gârtseascâ  nu putea s-ahurheascâ cultura loru tu altâ limbâ! Mashi tu eta 19 (dupu minărili polititsi di la 1848 ditu Evropa) ahurhi dishtiptarea a ducheariljei natsionali, etnitsi ... Armâńilji, ca tuti alanti milets, tritsea idyiulu protsesu  di amintari a identitatiljei natsionali. Ma, furâ, cumu dzâshu ma ninti, anchidicats sâ-shi aflâ singuri calea tsi lipsea!

Câbatea easti, prota sh-prota, a loru, a nvitsatsloru armâńi tsi chindruirâ minarea modernâ di dishtiptari etnicâ alâthusitu shi fârâ s-bagâ nâinti sinferlu armânescu.

Aestu adiveru doari ma lipseashti aspusu tra s-putemu s-giudicămu ashi cumu

lipseashti tricutlu shi yinâtorlu ... Nu putemu sâ shtimu adzâ tsi cali va s-acâtsa identitatea armâneascâ ma s-nu s-adra sculiili pâltiti di România. Poati câ va s-eara ma ayońia asimilats di grets i, poati, va shi-afla singuri calea tsi lipsea câtâ identitatea a loru ...     

Ma adzâ putemu s-dzâtsemu câ fu unâ mari alathusi câ unâ vâsilie, multu-alargu di locurili iu bâneadzâ Armâńiljii di daima, s-chindruiascâ altâ turlie soartea a popului a nostru! Bâgarea tu sculii a limbâljei di Bucureshti (niacâchisitâ tu Pindu) nu-avea cumu s-agiutâ armânearea tu banâ a limbâljei armâneshtsâ! S-nu-agârshimu canâoarâ câ Balcanlu ari alti nomuri di Evropa ditu Ascâpitatâ: Gretslii nu putea s-aproachi idheea ca bânâtoriljii a elj, nai ma mintimeńilji, lucrâtorilji shi-alumtârorilji  trâ Elada , Armâńiljii, s-hibâ "adrats" dushmańiljii a loru!

Easti lucurlu a anvitsatsloru s-caftâ shi s-n-aspunâ cara s-furâ avinări a Armâńiloru di Grets nâinti di measticlu ditu România ... Ma unu lucru easti dealihea: avinarea Armâńiloru tu Gârtsie acriscu diunâoarâ cu-aestu ameasticu.

Minarea di ducheari armâneascâ ma s-eara alâsatâ, agiutatâ  s-ahurheascâ tu locurili iu Armâńiljii bâneadzâ , va s-avea altâ shansâ! Fu marea alathusi a anvitsatsloru armâńi  tsi nu-avurâ unâ dishcljideari politicâ europeanâ trâ yinâtorlu a armânamiljei shi s-acâtsarâ di unâ câravi tsi-shi imna calea elj , cali tsi dutsea trâ chiardirea a farâljei a noastri! Bânarâ tu-aumbra a măriloru natsiuni balcanitsi di-atumtsea tsi nu-avea tu minti s-n-agiutâ, ma minduia cumu s-nâ chearâ!

Alathusea tsi s-featsi atumtsea u pâltimu scumpu: Armâniulu fu ampârtsâtu, asprânditu shi pimtu tu unâ luyumi di iu inshi, ca ti ciudii, adzâ ... Adzâ cându tu Evropa problemili etnitsi suntu bâgati  shi-azburâti altâ turlie di aoa shi 150 di ańi:andreptulu tsi lu-ari itsi etnii s-aducheascâ shi s-bâneadzâ ashi cumu va ea! Canu populu nu muri shi nu s-mutâ câ vrurâ istoritslji i lingvishtsâlji! Ma chiru atumtsea cându-shi chiru limba shi identitatea!

Tr-atsea ari adzâ Armâńi tsi voru sh-tsânâ aestâ identitati shi-aestu lucru lipseashti tińiseari shi nu fuvirsitu i loatu ca ti shicaie. Armâńiljii furâ shi va s-armânâ tsitâtseańi tińisits a vâsiliiloru iu bâneadzâ. Ahâtu chiro câtu nu va-lji fâtsemu dushmańi a vâsiliiloru a loru, au shansa s-armânâ tu banâ!

Nu-i ananghi s-lâ si dzâcâ tsi suntu i desi au unâ limbâ i nu! Multsâ shtiu ma ghini tsi suntu!

Armâńilji, aclo iu bâneadzâ, tu locurili-a lor di daima, va shi-aflâ singuri căljurili tr-ascâparea a limbâljei shi-a farâljei! Evropa lâ deadi nomlu ofitsialu tsi easti "Dimândarea 1333" ma, di-aoa sh-nâinti , soartea easti mashi tu mâńili-a loru. Câftărili va s-yinâ mashi di la elj; atselji tsi bâneadzâ shi duchescu nica armâneashti. Mashi elj potu s-da apandisea la-ntribarea istoricâ: tsi suntu Armâńiljii?! Easti mashi-ndreptulu a loru s-ducheascâ atsea tsi suntu!

Chirolu tsi yini adutsi vimtu bunu tr-armânami ... Câravea-nchisi .... Mashi avets angâtanu s-nu u pindzets diznou tu-achimatli ahândoasi a tricutlui tsi potu s-aducâ tora, trâ totna, chiardirea a Armâńiloru! Atselji tsi au vreari shi ducheari armâneascâ, lipseashti s-lucreadzâ s-pingâ aestâ câravi ....

S-azburâmu, s-bânămu, s-duchimu shi s-ascriemu armâneashti ! Mashi ashi va s-putemu s-intrămu diznou pi poarta a isturiljei!

Ari populi multu ma tiniri sh-ma ńits di-a nostru tsi shi-aflarâ trâ daima unu locu tu Evropa! Nai ma noaua paradiymâ: slavlji tsi sh-dzâsirâ "Makidońi" tu ripublica ditu chiruta Iugoslavie.

Tu aeshtsâ ditu soni ańi aspusirâ unu mari sinferu shi nâdie trâ mira Armâńiloru anvitsats xeńi ... Elji vidzurâ cu ńirari shi ciudii , ma multu di-anvitsatslji a noshtsâ, câ Armâńilji suntu di daima Evropeańi, multu nâintea alântoru populi tsi bâneadzâ tu mări vâsilii natsionali. Shi  câ Armâńilji agiutarâ cultura balcanicâ shi evropeanâ: cu paradz, alumtâ shi mâri oamińi anvitsats ... Tutu aeshtsâ anvitsats xeńi vedu unâ mari shansâ trâ dutsearea nâinti a limbâljei shi-a culturâljei a noastri.

Anvitsats xeńi nâ-nvitsarâ limba shi elji arucâ sh-ma mari câbati pi-anumirilji a ahântoru anvitsats Armâńi tsi nu-azburăscu armâneashti  shi nu pistipsescu tu imarea noastrâ nâinti.

Tr-atsea easti ananghi adzâ di unâ noauâ "elitâ" di-anvitsats armâńi tsi s-lucreadzâ,  ma nâinti di tuti, tr-armânami: s-lucreadzâ limba, s-acreascâ literatura, s-tińiseascâ adetsli shi folclorlu  - tuti tsi facu unâ culturâ s-hibâ yie shi evropeanâ! Shansa armânamiljei easti adzâ mashi tu mâńili-a tiniriloru tsi suntu alargu di tuti propagandili. Cându unu anvitsatu xenu (avstriaclu Karl-Marcus  Gauss) dzâtsi: vini "Oara Armâńiloru",  "Calea câtâ  Evropa treatsi pritu limba armâneascâ" , "Yinâtorlu a Evropâljei va s-hibâ apufâsitu di problema armâneascâ" , "Noulu omu evropeanu bâneadzâ: elu easti Armânlu!" shi "Minduiescu câ , ninti di tuti, limba armânâ ari tuti hărili tra s-hibâ limba franca ali  noaua  Evropâ" câ tse noi s-nu pistipsimu tu-aestâ ditu soni shansâ a noastrâ?

 

 

 

                                                                                                                                                                                                         Kira Mantsu

 

 

 

(*Tu numirlu yinitoru, partea a II-a: „Cultura armâneascâ –simbioză di doauă mări ultuti latină  shi greacă“. **.)