42 ZBORLU A NOSTRU – 1-2/2000
"CÂNTITSI DITU
BANA ARMÂŃILOR"
Ploaci, CD shi audiocasetă adrati di Sutsata Armâńilor di Veria,
Gârtsie
Amu dininti doauâ ploci di cântitsi armâneshtsâ ascoasi tu miydani di Sutata Armâńilor di Veria: unâ di cama di dzatsi anj shi-atsea di cari azburâmu, ishitâ aoa shi doi anj. Chirolu tsi tricu anamisa di-aesti doauâ ploci easti shi-unu chiro tsi apuni multi di minarea armâneascâ tu Gârtsie.
Prota ploaci s-acljeamâ
"Trayudhia apo to Laoyrafico siloyo Vlahon Verias". Easti unâ livendâ ahurhitâ tsi
lipseashti s-u tinjisimu. S-avdu botsili mâlâmâsiti a doi mări cântâtori Armâńi
ditu Gârtsie: Yioryi Maneka shi Nicu Avyeru. Cântitsli di pi-aestâ ploaci suntu:
"Ianina hoarâ di furi"; "Voi, lai sots"; Lo pâdurea frândzâ
s-da"; "Bati cuclu", "Mardzina di-amari", "Unâ
featâ njicâ", Mori, alba a mea", "Yianaki alu Flora",
"O, lai, munti", "Scoalâ, lea vrută", "Lea vitsină,
lea mârată", "Câti
steali" shi "Voi, Armâńi".
Dupu cama di dzatsi anj, Sutsata
Armâńilor di Veria dhurusi armânamea cu unâ altâ aleaptâ mushuteatsâ culturalâ:
ploacea tsi poartâ numa "Cântitsi
ditu bana Armâńilor". Idyilj cântâtori (Y.Maneka shi N.Avyeru), cu
botsi hrisusiti, nâ toarnâ nâpoi, tu chirolu arhaicu, cându Pindulu vâzea di
cânticu armânescu . Cântitsi di zâmani, mplini di ponu shi harauâ, aspunu di
isturia shi bana Armâńilor: "Analtu pi mâyulâ", "Vinj negura tu
hoarâ", "Ai, moi, featâ, la fântânâ", Tse-nj ndisii
aseara", "Cânticlu-ali Pihâ"; "Doi lai gionj strâ
fântânâ", "Unâ vearâ mari, mari", "Traplu, valea",
"Picuraru io-nj eramu", "Tsi stai, featâ, ninga-amari" shi
"La târushtea al Cole".
Dzâshu câ chirolu tsi tricu di la prota ploaci pânâ la-aestâ trâ cari-azburâmu, adusi unâ alâxeari di mari simasii trâ duchearea shi minduiarea Armâńilor ditu Gârtsie. Pi câpachea di dinâpoi adyivâsimu câ Sutsata Armâńilor di Veria s-amintă la anlu 1981 shi ari scupo tsânearea adetsloru, a stranjlui, a folclorlui shi a limbâljei armâneshtsâ. Aestu ditu soni scupo easti atselu ma aleptulu shi ma tinjisitlu ... Unu populu nu poati s-armânâ tu banâ mashi cu gioclu, stranjlu shi cânticlu ... Ma-nsusu di tuti aesti easti LIMBA.
Tr-atsea aestâ ploaci easti, ma
ninti di tuti, unâ tinjiseari a limbâljei armâneshtsâ. Cântitsli suntu cântati
armâneashti shi suntu anyrâpsiti, pi câpăchili ali ploaci, pi-armâneashti cu
yrami latini. Anyrâpsiti cu mari vreari, di mâna-alu Yioryi Platari. Cathi
cânticu easti pirmithusitu pi limba greacâ shi inglezâ. Semnu câ ploacea easti
ascoasâ cu minduiari evropeanâ ... Ma s-cadâ
tru mânâ di xenu, s-poatâ shi-elu sâ shtibâ tsi va s-dzâcâ atselu cânticu
armânescu. Mushati caduri n-aducu dininti njits cumăts ditu bana di vâr chiro
shi di adzâ a Armâńilor.
Unu altu amintaticu easti câ
anamisa di doauli ploci s-aflâ unu textu anyrâpsitu di Taki Galaitis, trâ isturia Armâńilor shi a limbâljei a noasti: 1. "Armâńilji", 2. "Armâńilji di Veria", 3.
"Limba armâneascâ", 4. "Cânticlu armânescu". Zborlu-alu
Taki Galaitis (pi gârtseashti shi inglizeashti) easti mintimenu, ghini
yixitu shi tu duhlu-a lucurlui anyrâpsitu dealihea...
Cu-aestâ ploaci, Sutsata Armâńilor
di Veria da unu aleptu semnu câ acâchisi ashi cumu lipseashti s-ascapâ di la
chireari atseali ma aleaptili yishteri alâsati di pâpânjlji-a noshtsâ:
folclorlu shi limba armâneascâ. Doauâ yishteri tsi nu potu s-bâneadzâ unâ fârâ
altâ! Easti unâ aleaptâ shi tinjisitâ paradhiymâ shi tr-alanti sutsati
armâneshtsâ ditu Gârtsie!
Kira Mantsu