“Nimatavidzutã giudicari trã crimã di opinii”

(Uniunea Gârtseascâ trã ndrepturili a Omului, 6/2/2001)

Ahtari giudicatã nu aveam vidzutã nitsi tu dzãlili a isteriljei natsionalisti ditu anjlji 1992-1993. Giudicatu fu arhitectulu Sotir Bletsa, câtâyursitu trâ “arâspândiri di hâbãri mincinoasi” (articulul 191 a Codlui Penalu). Câbatea lui? Pi 1.07.1995, la andamusea Armânjloru ditu Gãrtsia tutã, Neagushtea, elu avea taha-mpãrtsãtã - dealihea, mashi deadi alu Foti Chilipiri, prezidentulu a Uniuniljei Armânilor ditu Gãrtsii -, unu buletinu anglofonu a “ Biroului Europeanu trã limbili ma putsânu azburâti” (EBLUL), iu, anamisa di alti, sã spunea cã tu locuri ditu Gãrtsii sâ zburãscu, deadunu cu greaca, nica tsintsi limbi. Aestu lucru sculã uryia shi nãrãirea a deputatlui di la Nea Democratia di Seres, Evgenios Haitidis, cari eara shi elu la andamusi. Dupã aestâ vini bâgarea tu ahapsi alu Sotir Bletsa. Dupu ma multi muabetsi giuriditsi, cadzlu agiumsi la a 10-a Curti di Atena, pi dzâua di 2-lu di Shcurtu.

Cadzlu lipsea s-hibã mutritu cu arâdeari/shicai, cã textlu (cari yinea di la unã organizatsii oficialâ ali Uniuniljei Europeani) nu zbura trã minoritãtsi, ama mashi trã limbi, cari nica sâ zburãscu.

Cum avumu furnjia s-videmu, ca marturi di apârari, tu sistemlu di giustitsii ali Gãrtsii shi lucurlu atselu limbidi poati s-hibã unã soi di “secret di cratu”, tsi nu lipseashti zburâtu, shi cu ghizae di ahapsi.

Ncot apãrarea adusi turlii-turlii di cãrtsâ (statistitsi a cratului gãrtsescu, documenti di la Ministerlu di Externe, cãrtsâ di la Universitãts shi lucrãri doctorali, declaratsii polititsi shi rivistii), tu cari sâ spuni cã aesti limbi sâ zburãscu nica tu Gãrtsii.

Ncot slavoloaga Alexandra Ioannidou, martur ali apãrarii, spusi cã itsi zboru anamisa di oaminj easti limbã. Ncot shi avocatlu di apãrari, Lambros Baltsioti, arupsi (zmulsi) di mãrtiriili di câtiyurii, cã limbili aesti shi limba armâneascâ sâ zburãscu tu Gãrtsii shi tu hoarili di Seres di iu easti deputatlu Haitidis.

Ca protu martur di partea câtiyuriljei, declaratsia d-lui Haitidis nu putu sã adarã lunjinã, ma fu mashi unu zboru a unei persoanã cari adarâ cenzurã. Dzâsi: “Pãpãnjlji a melji nu shtia nitsi unu zboru gãrtsescu, cã zbura mashi-an turtseashti” shi adâvgã cu alãvdari : “Ama mini nu-anvitsai canu zboru ditu atsea limbâ shi zburãscu mashi gãrtseashti”. Ashi, nvitsarea limbilor nu easti unã hari intelectualâ, ama unã câbati ti cari omlu lipseashti sâ s-arushuneadzã.. Trâ arâdearea atsilor tsi furã aclo dzãsi cã: “iuva tu Gãrtsii nu sâ zburãscu alti limbi”, shi cã“poati cã sâ zburãscu di niscântsâ oaminji lishori, sh-nu di grupi organidzati”, tra s-bitiseascã zborulu cã: “atsea tsi sâ zburashti nu easti limbã, ama dialect”.

40 ZBORLU A NOSTRU – 1/2001

Vrândalui sã nu s-facâ di-arshini nãintea alântoru marturi di câtiyurii (primarlu di Prasaceani, Gheorghi Macri – Armânu - shi Ioan Zapara) dzâsirã shi elji cã: itsi sã zburashti nafoarã di gãrtseashti suntu mashi “dialecti”. Nu putea s-dzâcã tsiva ma multu cã tu intrata a Tribunalului nãshi zbura armâneashti! Shi cu tuti aesti Tribunalu scoasi apofasi, cã nu suntu alti limbi tu Gãrtsii.

“Ghini, li zburãscu tuti aesti, ama li zburãscu ca limbã icã dialect?” aestã ntriba shi matantriba prezidenta a Tribunalului Zoia Kostoyiani. Nu lipsirã shi ntribãri polititsi bâgati di ea, ca aestã: “ari cratlu a nostru problemi di minoritãtsi?”. Alantã giudicãtoari, Maria Rali-Katrivanu ntriba: “Ghini, sâ zburãscu tuti aesti limbi, ama noi prindi s-dzâtsemu cã sâ zburãscu? Shi ma multu, ca s-nã adutsemu aminti atseale tsi s-au adratã, tu anjlji ditu soni, tu ma problema macedoneanâ, tsi n-agudirã ca Gretsâ? Ashi pistipsescu mini, cã prindi sã nã duchimu … » Cu tuti aesti s-avdza niscântsâ oaminji ditu auditoriu tsi ngiura marturlji di apãrari, fãrã ca a prezidentâljei a tribunalui sâ- lji si batã ureacljia.

Ntribãrili a tribunalui câtã S. Bletsa eara ahtãri: “Câti ori v-avets dusã Bruxelles shi cu tsi puteari?” , “Tsi lucru aveats sã vã dutsets Neagushti?”, “Omu anvitsatu, nu vã minduitu cã, ca s-vã dutsets la conatsionalji shi s-lã mpãrtsãts buletinlu atselu va si scula dãndãnã?”

Noima a dzuãljei u deadi procurorlu Nicolaos Seintis: “Adzâ, discljisi elu zborlu, nã acãtsãmu cu unã temã importantã tsi va s-putea si se incljidã tu versul a poetlui: <<Limba nji u deadirã gãrtseascã>>. Chestiunea a limbãljei easti di mari simasii. Zburâmu ti caracteristica atsea tsi fatsi sh-da sumenja (conshtiintsa) etnica, tri cathi unã farã.

Câtiyursitlu/acuzatlu prindea s-aibâ cama angâtanu anda ampãrtsa buletinlu di la EBLUL. Poati cã Europeanjlji nu suntu ghini informatsâ. Omlu atselu tsi ndireapsi atselu textu tu englezâ prindi s-hibâ aflatu shi fuvirsitu. Aestã eara shi minduieara ali prezidentãljei a tribunalui. Tra sa s-apârâ, câtiyursitlu/acuzatlu dzãsi cã ari ducheari /conshtiintsâ gãrtseascã , ama nu adixi sâ-shã arniseascâ/s-tragâ mâna di limba di dadã. Fãrã votlu ali Stamatã Petsali, tribunalu di Atena scoasi apofasi, cã zburârea alãntor limbi, nafoarã di greacâ, easti crimã dupã codlu penal (art. 191).

Domnul Bletsa poati cã armasi tu idyia clasã di la sculia primarã, cându nu shtea gãrtseshti, ama lu bâgarã tu ahapsi la 15 di meshi shi 500.000 di drahmi cã- shi cãftã limba di dadâ. Ashi cumu tribunalili-nturtseshtsâ dzâcu, cã nu au Curdzâlji unâ limbã a loru… .

10.02.2001

*Adusã pi armâneashti ditu unu articol a dzuarului Eleftherotypia.