Vasile G. Barba

 

 

L I M P I D Z Ã R I (II)

Republica Macedonia, a doaua "Elvetsie" ?

 

   Nãulu njicu statu ditu Balcani, R.Macedonia, easti, fãrã di altã, unã regiuni europeanã multietnicã iu bãneadzã deadunu, ca tu unu mushatu mozaicu, etnii cari s-alegu unã di alantã dupã  arãzgã/origine, limbã, culturã.

 

   Candu tu eta VI-VII agiumsira miletsi slavofoni tu Balcani, laolu traco iliru ditu marea "Provincia Macedonia" administratã di Roma vãrnã 600 di anj, sh-deapoa altsã 200 di anj di Amirãriljea Bizantinã, s-avea omoginidzatã lingvistic,                                                                                                                                     eara latinofonu.

 

   Latinizarea fu favoridzatã vahi, nu mashi di amisticarea autohtonjloru cu multsãlj colonishti Romani, ahãnti multi suti di anj. Ca s-hibã dealihea legenda  cã  Enea di Troia easti   “pãrintili a  gintiljei romane”, unã ayonjia  omoginidzari lingvisticã a laolui ditu “Provincia Maccedonia” eara hireascã. Enea sh-sotslji a lui, cãndu fudzirã di Troia, vahi nu eara amuts. Dusirã cu elji sh-limba a loru di acasã cari eara idyea, i, soi  cu a Tracianjloru ditu Macedonia. Trã atsea, cãndu, dupa vãra 500 di anj strãnipotslj a fugarilor tracianj di Troia, agiumsirã nicuchiri tu Macedonia,  nu lã fu zori si s-achicãseascã cu laolu autohtonu  di idyea limbã cu elj. Cu treatsirea a suti di anj, limba atsãloru vinitsi  di Latium shi a bãnãtoriloru autohtonj ditu Macedonia, s-anviscu sh-cu alti, noauã zboari sh-agiumsi macedo-latina cari u zburashti sh-adzã populu armãnescu.

 

   Nu easti trã njirari cã nu mashi Sofia shi Atena nu voru  s-hibã sinfuni cu numa di “popor macedoneanu” shi ”limbã macedoneanã" cu cari voru s-hibã cunuscuts tu lumi Vãryarlj ditu nãulu statu multietnic cu numa R. Macedonia. Nitsi Armãnjlji shi nitsi Arbineshlji - ningã cari slavofonjlji vinirã amãnatu -, nu  potu s-hibã sinfunj cã , ma nãilji vinitsi ningã elj si s-lugurseasca singurlji nicuchiri cã, taha, suntu ma multsã (dupã mincinoasi statistici sh-cu slavidzarea a pisti 90% a numilor Armãnjloru ), shi, taha, suntu di “arãzgã sh-di limbã macedoneanã”, origine sh-limbã cu  cari vãrnã di tãburli di slavofonj ditu Balcani nu au vãrnã ligãturã directã.

 

   Dupa tsi la 1371 Macedonia fu acãtsatã di Otomani, chindurirã ningã  latinofonj, albanofonj, slavofonj shi nãilji vinitsi, turcofonjlji. Suti di anj, sumu Amirãriljea Otomanã aesti 4 milets bãnarã deadunu. Vecljli popoari, latinofonjlji shi albanofonjlji armasirã nicuchiri pi muntsã, slavofonjlji sh-turcofonjlji s-arãspãndirã  pritu cãmpuri. Mardzina di amari, tu njitsi castri anvãrligati sh- apãrati di muru, avea agiumtã sh-lao grecofonu. Ashi agiumsi veacljea "Provincia

Macedonia" unu dealihea mozaicu di multi etnii.

 

 Cã bãneadzã deadunu tu Macedonia, tuts potu s-hibã luyursitsã "Macedonenj" ashi cumu tu Elvetsia, tuts suntu Elvetsienj. Ma, ashi cumu vãrnã popul ditu Elvetsia (72,6% cu limba maternã germana,  22,0%  francezã, 7, %  italianã, 0,4 %  retoromanã), nu  monopolidzã numa a statlui tra s-pãteadzã limba a lui "limbã elvetsianã", tutu ashi  Vãryarlji (slavofomjlji) ditu R. Macedonia nu au andreptul s-bagã monopol pi numa a aestui nãu statu multi etnicu. Tuti etniili di aclo suntu mecedonene dupã numa a locuriloru iu bãneadzã ma, cafi unã ari limba a ljei ahoryea cari u aleadzi di alanti etnii: limba armãneascã (i, macedolatina)   limba arbinisheasca (albaneza), limba vãryãreascã (icã tra s-u aleagã di atsea ditu Vãryãrii, macedobulgara, i, ma s-lã si parã ma uidisitã,  slavomacedona), turca – tuti, limbi materni a etniilor  cari constitut R.Macedonia. ….

 

   Nu di adzã sh-nitsi di aseara, armãnamea/macedolatinjlji - atselj ma vecljlj tu aesti locuri - furã sinfunj ca, tuti miletsli cu cari bãneadzã deadunu s-aibã idyili andrepturi. Nu strãcsirã tirania a vãrnui “domnu” cari s-lã cumãndãseascã; sh-nitsi si s-adarã nicuchiri pisti altsã. Adutsemu aminti aoa, proiectul adratu cu 200 di anj ma nãpoi di Armãnlu Riga Velestinlu trã unã mari republicã tu .Balcani cari garanta, pritu Constitutsie, idyili andrepturi  a tutãloru miletsiloru di itsi limbã, di  itsi buiauã sh-di itsi pisti.

 

   Cãndu la anlu 1903, laolu ditu Turchia Europeana vru si s-ascutãrã di „tirania a Sultanlui“, s-adrã Crushuva unu “guvernu  multietnicu” cari riprizinta  miletsli   ditu  atseali locuri: Tuts cari mutarã hlambura a revolutsiljei furã sinfunj s-adarã unã ”republicã multietnicã”  cu numa Macedonia, a tutãloru bãnãtoriloru ditu locurli a ljei sh-nu unã republicã iu mashi Vãryarlji  s-hibã etnia nicuchirã sh-alanti s-aibã mashi andreptul “s-bãneadzã ningã etnia yãryãreascã”. Cu alti zboari, alanti milets s-hibã mashi “tolerati” tu noaua republicã trã cari alumta s-purta deadunu. Nu ! Tu atselu guvernu di la 1903, armãnamea (Macedonenjlji latinofonj), ca natsiuni constitutivã a noului statu,  avea 4 ministeri importanti pritu cari Ministerlu trã Culturã shi  Ministerlu trã Apãrari – aestu ditu soni cumãndãsitu di  Pitu Guli cari deadunu cu sotslji a lui aleapsirã moartea tu loclu a sclaviiljei di cari nu avurã tihea sh-putearea s-ascapã atumtsea. Cãndu Carev - slavofonlu cari  fu alesu, atumtsea, ca prezidentu - unã dzuã ditu atseali 10 cãti avu banã guvernul di Crushuva gri  tu misihori: "S-bãneadzã libertatea! S-bãneadzã Vãryãria"! -, Pitu Guli scoasi yiutuyanea shi-lu fuvirsi cu zboarili: "S-bãneadzã Republica Macedonia cã ti ea - ti unã  patrie a noastrã, a tutãloru etniiloru ditu aesti locuri -, n-alumtãmu, sh- nu ti unã patrie mashi a Vãryarilor”!¹

 

 Dupa altsã 10 anj, pritu nitihiroasa Pace di Bucureshti, unã njicã parti ditu locurli a Macedoniljei cari furã ampartsãti la noauli stati ditu Balcani fu alichitã la regatlu Serbia cari u pãtidzã cu numa “Serbia di Sud”sh-limba oficialã fu

_________________

1 Dupa  spusili a unuia di marturlji ditu atsea dzuã,  crushuveanlu Dabija, anregistrati di istoriclu Liviu Marcu cari, dupã a doaua mari bateari mondialã featsi unã documentatsie Crushuva.

 

declaratã limba sãrbã.

   Trã armãnami, Serbia, pritu simnãtura a Primului Ministru Pasici, garanta a limbãljei “cutsovlahe” - cumu fu tricutã tu documentili oficiali tra s-u aleagã di limba romãnã -, nu mashi sculii cu limba “cutsovlahã”/armãneascã, ma shi unu episcopatu sumu umbrela a Patriarhiiljei di Bucureshti cari lipsea  s-agiutã ca limba armãneascã/kutsovlaha,  s-hibã ufilisitã tu tuti bãsearitsli a loru.

 

   Cumu acãtsã prima mari bãteari mondialã, Serbia cãlcã fãrã arshini tuti andrepturli hireshti a popului armãnescu sh-ta s-lã si chearã sh-torlu lã sãrbizã sh-numili. Ashi, numa atsãlui tsi agiumsi unu mari pictor, Armãnlu Martin fu sãrbidzatu cu numa Martinovici.

  

  Vini deapoa sh-taxiratea cu acãtsarea a Sãrbiiljei di Sud di armata vãryãreascã (1916-1918) cãndu armãnamea trapsi sh-nitraptili pãnã atumtsea: deportãri, dispuljeri di averi … Shi, tra s-creascã numirlu a slaviloru – aestã oarã Vãryari-,  Martin cari avea agiumtã Martinovici, fu pãtidzatu Martinof.

 

   Dupã tsi furã avinats Vãryarljj (1918), Martin avu disnãu “tihea” s-hibã Sãrbu cu numa Martinovici ma, mashi pãnã la a doaua mari bãteari mondialã cãndu, disnãu sumu ocupatsia vãryãreascã, armãnamea “s-hãrsi” di idyiul tratamentu sh-Martin a nostu s-prucupsi eara cu numa Martinof.

 

   Niifhãrãstãsiti di arada tu cari avea agiumtã, etniili ditu tutã Macedonia - ampãrtsãtã sh-dupã 1918 -, pitricurã ună delegatsii la protlu “Congresu Internatsional trã Andrepturli a Natsiuniloru" cari s-tsãnu Geneva di la 1 la 10 di meslu Septembrie 1921.. Delegatsia reprezenta macedonenjlji di limbã albanezã, armãneascã, turcã, vãryãreascã. Aesti eara miletsli cari, atumtsea, avea comunitãtsi ma importanti tu Macedonia. Di unã mileti ahoryea cu numa  “Makedoni”  nu s-avea adusã aminti pãnã atumtsea. Slavlji ditu Macedonia s-luyursea Vãryari. Sh-la atsea andamasi di Geneva miletsli ditu Macedonia s-achicãsiriã s-cilãstãsescã deadunu trã unu statu multietnicu cu numa Macedonia, iu cafi etnie s-aibã andrepturi egali. Tu zborlu a lui, delegatlu a slavofonjloru, Vãryarlu Jouroukoff declara : « Tuti etniili cari compunu Macedonia s-achicãsirã ca statlu a nostru s-hibã independentu.  Cafi etnii va s-poata s-ufiliseascã religia a ljei, sã zburascã limba a ljei, s-u aibã tu sculii.. Tra s-hibã egalitati anamisa di tuti etniili, n-achicãsimu ca limba a cratlui s-hibã limba esperanto”²   

­­­­­­­­­­­­­­­____________________

²Tu numirlu 1/1997 ditu “Zborlu a nostru”  (pg.41-42) deadimu, pi limba franceza, extrasi ditu  publicatsia  “Buletin pour l’indépendence de la Macédoine” (Nr.3/1921) ditu cari adutsemu aminti

 unu fragmentu ditu zborlu la congresu a delegatlui Varyaru ditu Macedonia: “Nous,  Macédoniennes, reclamons hautement le droit de decider nous mèmes du sort de notre pays. Les diverses nationalités macédoniennes dont la solidarité  par la présence de ses délégues , se maninifestent devant vous d’une facon éclatante. Veulent vivre en fréres a l’exemmple du peuple suisse  … Nous venons d’exprimer la volonté de tous les macédoniens de créer une seconde  Suisse  sur le bord de Vardar … »  « Vive les deux Suisses – celle des Alpes et celle des Balcans ! ».

 

 

Diplomatsia europeană nu tsănu isapi di vrearea a mozaiclui di etnii ditu veaclja  “Republică Macedonia” romanã, sh-li alãsã tu nitihiroasa aradã diplomaticã di la 1913. Vini shi a doaua mari bãteari mondialã, iara cu nãilji nicuchiri di Sofia sh-cu alti taxirãts ti armãnami.

   Cãndu partizanjlji acãtsara alumta trã “eliberari” a Jugoslviljei, s-amintã, trã putsãnu chiro unã nauã nãdie ti armãnami. La congreslu a partidzanjloru ditu Jugoslavia (2.08.1944), armãnamea, cljimatã s-da agiutoru eara asiguratã cã va si s-hãrseascã sh-ea, dupã eliberari, di andrepturi egali cu tuti alanti etnii ditu Jugoslavia. Sh-atumtsea cãndu s-tsãnurã primili alegeri, tra si-shi asigurã putearea, Tito aflã emu hãrtie, emu alfabetu latin, tra s-aproachi armãnamea di partea a lui. Freiburg, avemu arhivati afishi mãri cu cljimarea di atumtsea, pi limba armãneascã: “dats zborlu a vostru ti frontul a laolui”. Dupã tsi deadirã shi zborlu a loru, tuti tãxerli di ma nãinti furã agãrshiti sh-nitsi hãrtii sh-nitsi alfabetu latinu nu s-mata aflã ti curbisita armãnami. Vini deapoa sh-chirolu cãndu Tito lã dzãsi atsiloru di Sofia: dealihea slavlji ditu Macedonia,  nu suntu Sãrghi. Ma, nu suntu nitsi Yãryari. Shi ashi fabricã nica unã mileti slavã cari u pãtidzã dupã loclu iu bãneadzã, «Makedoni». Tito aflã sh-grãmãtits cari s-adarã ti aestã noauã mileti, unã gramaticã ti unã noauã limbã vãryãreascã criscutã sh-cu ndoauã zboari sãrbeshti. Ashi s-prucupsi sh-mãratlu Martin, Martinovici, Martinof, disnãu Martinovici, cu unu « ski » la coadã, Sh-multsã altsã Armãnj cu « ski »  au tora tihea s-hibã luyursitsi « Makidontsã » di « limbã makedonã » i unã njicã mileti, « Vlasi », cari bãneadzã sh-ea pi ningã nicuchirlji « Makedontsã ». Ashi, armãnamea, fu anãnghisitã s-armãnã cu numi slavidzati, sã-shi agãrsheascã limba shi s-anveatsã dia aoa sh-nãinti doauã limbi oficiali : sãrbo-croata shi « makedonska » (bulgaro-sãrba).

 

  Aprãftãsimu sh-oara cãndu s-featsi defi comunismolu. Republica Jugoslavã Macedonia s-adrã independentã, armãnamea acãtsã s-adilji disnãu ma liberã – dupã tsi amintã sh-"Dimãndarea di Strasburg" - ma, putearea tu noaua republicã armasi mashi tu  mãna a Vãryariloru cari nu achicãsirã cã tu noaua mari patrie tu cari lipseashti s-intrã sh-Macedonia, tuti etniili lipseashti s-aibã idyili andrepturi.

 

   Mintãturli di tora va s-bitiseascã shi va  s-dumneascã isihia mashi ma s-achicãseascã sh-“nicuchirlji” di adzã cari cumãndãsescu Scopia cã vini oara trã  a doaua Elvetsie multi etnicã trã cari cilãstisirã deadunu tu eta XX tuts bãnãtorlji ditu  noaua regiune europeana cu numa Macedonia. Sh-tra s-hibã dealihea egalitati anamisa di tuti etniili constitutive a aljishtei a doaua Elvetsie tu Europa, poati cã va s-hibã ghini ca tu locu di limba esperanto, cumu s-avea luatã apofãsea Geneva la anlu 1921, s-hibã ufilisitã, ca limba di statu,  limba francezã, unã limbã neutrã, cari easti  limbã internatsionalã a Europiljei di Deadunu. Adutsemu aminti aoa cã, R.Macedonia  easti di la anlu 1999,  membrã tu  Organidzatsia   Internatsionalã a Francofoniiljei!