ZBORLU A NOSTRU – 1-2/2000
3
Strasburg, la "Palais d'Europe", iu ari sediulu Consiliulu ali
Europi, avui haraua s-cunoscu sh-ambasadorlu a noului cratu cu capitala Skopia
cari atumtsea avea ishitâ ditu Federatsia Jugoslavâ - unu omu tiniru, isihu
sh-mintimenu cari zbura lishoru sh-mushatu limba francezâ. Numa lj-eara
slavofonâ, Blagoi Zasov, ma, cându-l vidzui prota oarâ ânj si pâru câ nu amu
dinintea a mea unu Vâryaru - cumu lâ dzâtsemu noi a slavofonjloru ditu
Makedonii, ma unu hiljiu di celnicu Armânu dipusu ditu muntsâ tra s-amintâ vârâ
greauâ alumtă - nu cu pala, ma cu mintea. Atumtsea-nj dzâshu câ lipseashti
s-hibâ di multsâlj Armânj cu numa sh-cu limba alâxitâ tu anjlji furtunoshi
pritu cari armânamea tricu tu eta XX, ditu cari tora va s-ishimu sh-va
s-intrămu, poati, cu ma bunâ tihi tu
eta XXI..
Tricurâ anj di atumtsea shi-l vidzui disnău la Ambasada di Bucureshti a
R. Macedonia. Haraua ânj fu mari cându-l avdzâi câtu mushatu zbura limba română
cari u avea anvitsatâ tu putsânlu chiro di cându eara tu Românii iu cilâstâsea
s-ancljeagâ ligâturi di uspitsâlji sh-di idyili interese anamisa di ma marea,
ma avuta sh-ma pututa Românie, shi di ma njica ma nu ma putsânu mushata R.
Macedonia, iu armânamea, acâ
njicshuratâ, armasi nica tu banâ.
Ma, mi ciudusii multu, cându, dupâ putsânu chiro, aestu omu anvitsatu
shi mintimenu nâ urnipsea s-nu ufilisimu numa "Macedoroman" i "Machedon" - cumu avdzâ elu câ
nâ si dzâtsi tu Românii - câ, "Machedon"
shi "limbâ macedoneană" suntu numi cu cari mashi slavofonjlji
ditu Macedonia lipseashti s-hibâ cunuscuts tu lumi. Mashi elj potu s-hibâ
luyursits “Macedoni”, sh-limba a loru, “limbâ macedonâ”.
Tra s-hibâ limpidi sh-ti armânami, nu mashi trâ domnul ambasador a R.
Macedonia, câ unâ ahtari urnipseari easti fârâ thimelju, s-nâ turnâmu nihiamâ
la tricutlu a nostru a latinofonjloru shi a slavofonjlor cari bâneadzâ tora
deadunu tu aesti locuri.
S-li lomu lucârli pi aradâ:
Dealihea easti câ armânamea di adzâ ari atseali ma vârtoasi arâdâtsinj,
nu tu veacljea sh-njica “Macedonia” cari fu regatlu al Filip – pârintili
a Marilui Alexandru – sh-nitsi tu cumâticea di tora cu numa R. Macedonia,
ma tu Epiru shi Thesalii. Ghini ma, nu lipseashti s-agârsimu câ armânamea, lao latinofonu, fitrusi, tu “Provincia Macedonia” organidzatâ shi
cumândâsitâ di Roma chiro di ma multu di 600 di anj – di la anlu 158 nâinti di
Hristos pânâ la anlu 478 dupâ Hristos
cându amirâriljea di Roma chiru. Di provincia romană pâtidzatâ “Macedonia” tsânea nu mashi vecljul regatu cu aestâ numâ
ma sh-Tesalia deadunu cu Epirlu.
Cu alti zboari, Macedonia
romană, multu ma mari dicâtu ma vecljul regatu cu idyea numâ, s-tindea di la Amarea Adriatica shi Ionica,
pânâ la Egeea. Aclo, tu aestâ lârdzimi di locuri, s-amintă armânamea ditu
amisticarea traco-ilirilor autohtonj cu latinofonjlji colonishti tsi Roma
lj-adusi mashi ditu Peninsula italicâ.[1]. Aclo, tu locurli cumândâsiti di Roma
chiro di ma multu di 600 di anj sumu unâ singurâ numâ “Macedonia”,
armânamea criscu sh-dânâsi pânâ adzâ ca popul latinofonu.
Cându agiumsirâ miletsli di limbâ slavâ tu Peninsula Balcanică (eta VI – VII d.H.) sh-dipusirâ pânâ tu “Provincia Macedonia”, cari eara atumtsea sumu Imperiulu bizantin, nu aflarâ mashi locuri goali pustusiti di varvarlji cari yinea cumu yini furtuna, dispuljea tsi afla-n cali sh-chirea deapoa cumu cheru tuti furtunili. Armânamea, anânghisitâ si s-tragâ di ahânti ori ditu calea a loru, tu locurli afiriti ditu muntsâ, fu dealihea njicshuratâ, ma nu chiru. Cându Slavlji sh-ashtirnurâ aruguzina tu Macedonia, ningâ tâmbarea a noastrâ, avea tricutâ vârâ 800 di anj di cându laolu di aclo eara latinofonu. Slavlji nu aflarâ iuva tu locurli ditu Macedonia veaclja mileti cu numa “Macedoni” cari zbura vârâ limbâ di arâzgâ slavâ cu numa “limba macedonă”. Elj n-aflarâ pi noi, armânamea, lao macedo-romanu, latinofonu. Unu popul cari eara crishtinu nica ditu chirolu a Apostoliloru cându Slavlji tsi agiumsirâ ningâ noi bâna ca pâgânj la njilji di km. largu di Macedonia. Pânâ la Marea Schismă di la anlu 1054, tu bâsearicâ laolo crishtinu ditu Macedonia asculta limba latinâ, mârtirii trâ aestâ hiinda shi zboarili crishtineshti di thimelj (“crutsi”, “bâsearicâ”, “cumnicari”, “pâtidzari”, “pâreasinj” “sântu” “sărbătoari”, “Dumânicâ” etc.).
Sh-tora, noi, autohtonjlji, agiumsimu s-himu luyursits unâ mileti cari – ashi cumu dzâtsi, mashi tu preambulu, Constitutsia a năului statu - bâneadzâ “pi ningâ” atselj tsi, dealihea, elj agiumsirâ ningâ noi?
(continuari tu numirlu yinitoru)