44 ZBORLU A NOSTRU – 1-2/2000

Shcurti shtiri ditu activitatea ULCA sh-ditu bana armâneascâ

* Uniunea Federativã a Comunitãtsloru ditu Europa (UFCE) - organizatsie internatsionalã cu statut consultativ la Consiliulu ali Europe shi la ONU - organidzã unâ vizitâ oficialâ, Bulgaria, tu meslu Martsu 1999. Tu delegatsia UFEE, cundusâ di viceprezidentul Bela Toncovic, fu, di partea ali ULCA, Vasile Barba cari s-dusi Sofia deadunu cu Iancu Perifan - prezidentul di la Sutsata Armânñiloru ditu Frantsa. Delegatsia s-informã, Sofia, la Sutsata Armâñiloru ditu Bulgaria (SAB) ti catastisea di tora a comunitãtsiloru armâneshti ditu Bulgaria. Deadunu cu Ivan Alexandrov shi Toma Kiurkciev, cari reprezentarâ SAB shi andreapsirâ multu ghini programlu trâ aestâ vizitâ oficialâ, delegatsia UFEE s-andâmusi di ma multi ori cu oficialitãtsi di la parlamentul shi guvernul di Sofia, cari cunushtea problema armâneascâ, sh-dzâsirâ câ Dimândarea di Strasburg, 1333/97, easti aprucheatâ cu vreari tu Bulgaria shi "va lâ si da a comunitatsiloru armâneshti tuti andrepturli cari eali va li caftâ".

Tora, va si sveadâ câtu di multu suntu irbapi atselj tsi cumândâsescu comunitãtsli a "Vlahior" ditu Bulgaria. Va sâ-shi caftâ andrepturli ricunuscuti di Europa sh-di guvernul di Sofia? Shi, nâinti di tuti, va sh-amintâ, prota elj, vecljili numi cari lâ furâ slavizati, ta s-hibâ paradigmâ/exemplu sh-ti alantsâ ?

Delegatsia UFCE avea tu programu si s-ducâ sh-tu ndoauâ hoari iu bâneadzâ armânamea (Peshtera, Velingrad, Dupnitsa) sh-deapoa Skopje. Ma, chirolu urâtu, cu neauâ multâ shi polimlu cari anchisi atumtsea Kosovo, furâ itia ta si s-amânâ aestu programu ti altâoarâ.

Dupâ bitisita a vizitiljei Sofia, delegatsia UFCE, deadunu cu reprezentantsâlj a SAB tsânu unâ conferintsa di presã (foto di ma nghiosu), la cari deadi informatsii ti scoplu a vizitiljei shi ananghea ca shi armânamea si s-hârseascâ di tuti andrepturli di etnie minoritarâ tu Bulgaria.

* * *

* La 7 di meslu Avgustu 1999, Vasile Barba, tinjisi di partea ali ULCA, la Malliorca, pi prof.dr. Josif Constantin Dragan, prezidentul a Fundatsiiljei Europene Dragan, cu "Diploma Honoris Causa" ("Causa" hiinda Dimândarea 1333) shi cu unâ medalii comemorativâ ("15 anj di activitate ULCA"), trâ agiutorlu cari-l da totna, desinteresatu, cu vreari shi axii, trâ tsânearea tru banâ a limbâljei latinofone shi a culturiljei macedoromane a popului a nostru fuvirsitu cu chirearea tu statili ditu Balcani iu nu furâ avinati ninga, discriminãrli di tuti turliili.

Cititorlji a revistiljei puturâ s-aducheascâ câtu di limpidi veadi aestu mari europenistu, njedzlu a problemiljei di adzâ a armânamiljei shi apofâsea a lui tra s-agiutâ sh-di aoa nâinti activitãtsli a noastri culturali, ditu scrisoarea pitricutâ la Congreslu di Freiburg, publicatâ tu numirlu 2-4 /1999, scrisoari cari easti unâ paginâ, cu adiveru, antologicã.

* * *

* Congreslu di cafi anu a UFCE la cari ULCA easti membrâ s-tsânu anlu aestu tu Slovacia. Detalii deadimu la pag. 37.

* * *

* La 15 di merslu Ysmâciunj 1999, Bucureshti, la Parlamentul a Româniiljei, deputastlji Adrian Severin, Adrian Nastase shi senatorlu Dan-Amedeo Lãzãrescu cari la Adunarea Parlamentarã a Consiliului Europeanu agiutarâ cu vreari shi mintiminilji tra s-hibâ aprucheatâ Dimândarea 1333/97 trâ limba shi cultura Armâñiloru, furâ tinjisitsi di unâ delegatsie ULCA cu "Diploma Honosris Causa" shi cu unâ medalie comemorativã.

La aestâ festivitati, prezidentul ali ULCA, Vasile Barba, adusi aminti câ:

- “treilj parlamentari cunoscu multu ghini problema armâneascâ shi spunu mari interesu tra s-armânâ tru banâ etnia latinofonã a Armâniloru";

- domnul Adrian Nãstase, fu protlu ministru trâ xinitii cari,"dupâ aproapea 50 di anj di agârsheari a armânamiljei, câftã la adunarea a minishtriloru ditu Balcani tsi fu Tirana la anlu 1991, s-lâ hibâ rispictati shi Armâniloru andrepturli hireshti di etnie latinofonâ tu tuti statili ditu Balcani; la Strasburg, ca viceprezidentu a parlamentului di Bucuresti pledã cu multã cãldurã trã Recomandarea 1333/1997”;

- "deputatlu Adrian Severin fu unlu di initsiatorlji a Rezolutsiiljei Ferrarini (mai 1994) shi agiutã cu vreari shi axie activitatea cultural-shtiintsificã ali ULCA, hiinda prezentu sh-la congresili di Freiburg”;

- "zborlu tsi fu tsânutu di senatorlu Dan-Amedeo Lãzãrescu, ca istoricu, la 24 di Cirishearu 1997 tu plenlu a Adunariljei Parlamentare di Strasburg fu di mari simafii trâ apruchearea cu unanimitati a Dimândariljei 1333".

* * *

* La tuti sesiunili trimesuali, cari li tsânu la "Palais d'Europe" di Strasburg Adunarea Parlamentarâ a Consiliului Europeanu fu prezentâ shi ULCA. Cafi oarâ, s-tsânu ligâturã cu ma multi delegatsii parlamentari sh-cu comisiili a Consiliului Europeanu cari au angâtanu limbili regionali i atseali minoritari (ma putsânu arâspânditi). La 27 di Yinaru 2000, delegatsia ULCA (V. Barba, Kira shi Iani Mantsu, Lena Palla) tinjisi pi palamentarlu Lluis Maria de Puig cu Diploma Honoris Causa cari âlj si avea datâ la Congreslu di Freiburg (Yismâciunj 1999) cându nu putu s-yinâ câ fu anânghisitu, s-hibâ idyili dzâli, Paris.

* * *

La sesiunili ditu meshlji Aprilu shi Cirishearu 2000, delegatsia ULCA deadi la Consiliulu Europeanu shi la Adunarea Parlamentarâ "Nãulu Apelu", pi limbili englezâ shi francezâ cari easti publicatu tu aestu numiru di revistâ sh-pi limba armâneascâ (pg. 25-30).

* * *

* Anlu aestu, sutsatili armâneshti yiurtusirâ, Skopje, Shtip, Constantsa, Bucureshti, Paris, Freiburg, 95 di anj di cându fu datâ Iradeaua din Poli la 9 di meslu Maiu 1905 shi 3 anj di cându Strasburg fu datâ Dimândarea 1333 la 24 di Cirishearu 1997. Trâ importantsa a lâshtoru doauâ dzâli pisimi trâ armânami, zburâ la Centrul Europeanu di Studii Armâneshti di Freiburg, doamna Kira Mantsu. Zborlu a ljei va-l dãmu tu numirlu yinitoru a revistiljei.

Sutsatili ditu R. Macedonia avurâ, oaspi di tinjii, pi scriitorlu austriacu Karl-Markus Gauß shi ansamblul di folclor "Mushata Armânâ" di Mihail Kogâlniceanu cumândâsitâ di profesorlji Elena shi Willy Wisosenschi.

* * *

* Anlu aestu s-umplurâ 150 di anj di la amintarea al Mihai Eminescu. La Centrul Europeanu di Studii Aromâne fu organizatâ unâ expozitii di carte "Eminescu" cari scrisi cu multâ câldurâ sh-trâ ndrepturli armânamiljei la limba shi cultura a ljei.