| 28 apr. 05 "Iti multumesc (de fapt ma frustreaza ca nu am cum sa o fac) mult de tot si sper ca sa vina un moment in care sa nu am nici o retinere sa-ti admir florile sau zapezile de-aproape..." Realmente cred ca baiatul meu a reusit sa invinga si aceasta bariera. Fii sigura ca daca vei crede ca este acolo la voi in gradina in care iti petreci timpul, il vei vedea. Te invidiez, dar o meriti. Cu drag, Dan Zilele acestea am lucrat in birou fiindca a plouat. Daca Tudor mi-ar aparea in gradina cu bormasina lui, as avea ce sa-i dau de lucru si... mi-as pierde mintile, fara s-o merit. Doina 29 apr 2005 Urari de sarbatori Draga Doina, ma bucur nespus ca in sfarsit a ajuns CD-ul la tine si trag concluzia ca si pisalogeala este buna ca metoda de abordare, uneori. Presimteam eu ca iti vor placea mai mult desenele lui Tudor, de fapt aceasta a fost si ideea initiala. Noi, cei de aici, suntem chiar foarte multumiti de seria de ingerasi (am constatat ca a plecat cel care misca din cap, am sa te rog, daca poti, sa-l ancorezi si pe el undeva), asa ca daca muza te indeamna spre alte teme de lucru, sa nu o faci sa astepte. Este o idee extraordinara sa schitezi viziunea pe care ai avut-o cu Tudor mesterind, sunt curioasa cat ar fi de mare diferenta fata de... cum mi-l amintesc ca era. Desi atat de inalt, era armonios alcatuit si era puternic. Miinile acelea cu degetele extrem de lungi, pe care le-am remarcat acum si in poza cu ultimul ingeras, (in faza incipienta, bineinteles) puteau foarte bine sa-ti lase amprente dureroase, din cea mai banala joaca. Sigur ca tu ai putea realiza ceva foarte pretios, daca ai vrea sa-ti incerci penelul. Esti norocoasa ca-l visezi, pentru ca eu visez de aproape ca obosesc, dar ce ma intereseaza nu apare.(I-am spus lui Dan, ca probabil Tudor este suparat pe mine ,caci m-am reapucat de fumat si mi-a spus sa termin cu prostiile). Am gasit in mai multe tipuri de materiale, mentionata ideea ca intre cele doua lumi ar exista posibilitatea aceasta de comunicare, dar probabil ca trebuie sa se creeze niste conditii favorabile. Doina, am nevoie sa cred ca Tudor nu a disparut in neant, ca este undeva unde il voi regasi, atunci cand voi termina programul meu pamantean. De multe ori m-am intrebat cum ar fi fost, daca nu as fi avut acest suport. Cred ca mi-ar fi mult, mult mai rau comparativ cu raul de acum. Vorbesc cu Dan de multe ori pe tema aceasta, este un fel de laitmotiv, cu care ne incurajam reciproc. Fiecare dintre noi isi cauta un mod de a reusi sa depaseasca perioada dureroasa, in care sufletul si mintea refuza sa accepte ideea ca el nu mai este aici. Acum vin sarbatorile, cu bucuriile lor pentru ceilalti, dar pentru cei ce l-am iubit pe Tudor, locul gol de la masa este si mai dureros. Va trebui sa ne adunam toate resursele ramase ca sa facem fata, ramanand totusi intr-un echilibru. Dupa asemenea ganduri, pe care nici prietenelor mele cele mai bune nu am indraznit sa le trimit de sarbatori (si te rog sa ma ierti daca ti le-am trimis tie, stiind bine ca s-ar putea sa te tulbure, poate nu aveam acest drept), imi adun puterile, imi indrept coloana si ma gandesc intens ce ti-as dori mai mult. Cred ca iti doresc ca Sfintele Sarbatori sa-ti aduca sanatate, Doina si celor dragi din jurul tau asemenea, caci pentru mine banala urare are o semnificatie cu totul noua. Si sa-ti mai aduca bucurii de suflet, cum ar fi trairea unei clipe in care un val se sparge la piciorul tau, pe o plaja virgina, sau o corola se deschide sub ochii tai, care stiu sa vada. Sarbatorile cu bine, Doina ! Tatiana Nimeni nu merita sa-si piarda mintile si cu atat mai putin din cauza lui Tudor si si cu atat mai putin tu. Oricum sunt convins ca si in cazul evocat Tudor ar sti sa te menajeze. Imi pare rau de iritarea din mesajul tau. Mesajul meu a fost o conexiune fireasca la un mesaj al lui Tudor, fara intentie de a te agresa in echilibrul tau sufletesc. Imi cer scuze pentru neidemanare si cred ca este mai bine sa las sa curga dialogul intre tine si Tatiana. Cu aceleasi ganduri bune, Dan Patru ani de cand am inceput corespondenta cu Tudor |
 |
 |