> Condoleantele sunt pt. familia ta, nu pt. tine. Sunt oameni...

Ok, ai dreptate. Eram destul de innegurat si mi s-a parut ca tonul bate inspre oficial si indepartat... Sorry, ai dreptate, a fost un impuls de moment sa-ti reprosez ceva, cand de fapt trebuia sa-ti spun "Multumesc". Sunt bizon...

Noapte buna,
Tudor

PS1: Scuze pentru eventualele litere mancate, experimentez "tastatul" in pozitii relaxante dar in care nu vad deloc tastele, dar mege...

PS2: Am primit un "ritm" pe final de mail... Dinamic. Si interesant... De unde vine?

Merci de ritmuri...ziceam ca ne-am reconciliat... cand colo...
Tudor, nu pot acum, sunt prea multe de zis si n-am starea...fapt e ca n-ai inteles sau nu m-am facut inteleasa...parca esti pus pe harta, nu ma lupt cu tine, nu-s nici profa, zi-i superioritate sau cum vrei, loveste-ma, pune-ma la colt, scoate-mi sufletul, instaleaza-l la loc, poate mai pe gustul tau, poate ma readuci la 27 de ani sa fim mai aproape... ceva nu se poate invarti rotund si uneori mi-as dori...
Dar tu nu poti dormi?! Nici eu n-as putea...
D

31iulie 2004
Seara buna,


Multumesc de ambele piese, sunt deosebite si se asorteaza cu mine cel-de-asta-seara...
  Cat despre reconciliere, Doina, mai schimba oamenii idei contrare, sau mai au pareri diferite, dar asta nu inseamna razboi ci dialog. Eu nu ma simt pe picior de atac deloc...


> Tudor, nu pot acum, sunt prea multe de zis si n-am  starea...
Uff, la ce foloseste toate victimizarea asta? N-am avut deloc intentia sa lovesc pe nimeni si nicaieri... Nu, nu pun pe nimeni la nici un coltz, doar intreb, cer lamuriri. Pentru ca am nevoie de ele. Chiar nu e clar ca esti o persoana pe care nu as dori niciodata sa o lovesc?!

  Problema e ca mi-a s-a parut ca din comoditatea unei argumentatii de necombatut ai preferat varianta comoda prin care sa anulezi din start tot ceea ce inseamna ratiunea sau experienta mea de viata. De aceea m-a durut "firescul" tau de a ma considera un produs finit si marginit al unor inoculari.

  Cat despre varsta... tu tot ce ai acumulat ai facut-o cumva in ultimii 5 ani!? Pentru ca si tu ai avut odata 27, si nu cred ca personalitatea iti era nula, iar judecata o tacere adanca...
  Poate n-am inteles eu bine, dar m-a durut sa fiu deposedat de niste chestii ale mele care le tina ca ale mele, adica exact aici este bagajul meu de cocluzii de viata, eu zic ca filtrate... N-o fi asa...

> Dar tu nu poti dormi?! Nici eu n-as putea... D

Ma stradui. Acum ca am si coloane sonore pentru toate starile, va trebui sa reusesc.
  Doina, nici o harta nu iese din mine, doar niste intrebari.
  Multumesc oricum pentru rabdarea ta, de care mi-e teama ca uneori abuzez.

  Seara faina,
  Tudor

2 August 2004
Hans Fitzner – Mica sinfonie – 4 parti
Tot nu pot sa-ti scriu inca - pur si simplu nu stiu cum. Dar iti trimit mp3uri uriase... si traduse prost, adica te rog sa inlocuiesti crepuscul cu amurg la sinfonioara lui Fitzner. Daca nu stii nimic de el, a scris-o prin anii 1930.

Fii puternic si ai rabdare si pt. mine, sa ma adun...
D


Ziua blanda,

  Doina, am senzatia ca ti-am stranit un mic razboi in suflet intre rabdare, toleranta, si chestiile pe care ai vrea sa mi le spui... Sper din tot sufletul ca ragazul acesta pe care il ceri sa nu fie o tragere de aer in piept pentru a putea calca pe note, pentru a cosmetiza iar si iar ceea ce pleaca spre mine...
  Te rog mult, simt multa cladura de la tine, si, desi in felul meu stupid nu sunt in stare sa o fac, tot ce vreau e sa curga spre tine acelasi lucru.

  Hai sa facem un pact: vreau sa pleci in vacanta linistita, si te voi insoti telepatic. Vreau sa pleci relaxata, convinsa ca relaxarea ta ma bucura.
Eu am rabdare, si daca atunci cand vii iti vine sami scrii ceva - bine, atunci o sa imi scrii. Dar nu vreau sa te macini atat, sa te "starnesti", sa te "aduni"... Vreau sa-mi scrii doar asa cum mi le asterni pe cele bune, din prima - fara cizelari, premeditari, corecturi, intrebari daca o fi sau nu bine... Vreau sa-mi poti vorbi, sa ma poti critica, sa ma poti certa, sa ma poti sfatui, sa ma contrazici, cu aceeasi libertate si usurinta cu care imi umpli sufletul cu entuziasm. Vreau sa fii libera cand imi scrii, nu vreau sa te  mai chinui...
Te rog, uita de ce trebuie sa-mi raspunzi si sterge lentilele la obiective anticipand bucuria cu care o sa privesti prin ele... Ma voi bucura alaturi de tine, o sa-mi strig aici un La multi ani! la un moment dat si o sa astept sa te intorci radioasa.
  Dupa care vezi ce/cum/daca imi scrii.

  Vreau sa ma simti nu ca unul care iti scoate sufletul, ci ca unul care ar dori sa ti-l umple, si daca mai polemizezi cu el nu inseamna ca nu vrea acelasi lucru.
  Iti doresc bucuria completa acum cand pleci in vacanta, si sunt alaturi de ea si de tine...