Uite, salut Tudor, pt. ca te simt iritat (pe buna dreptate in stressul prin care treci), ma straduiesc sa te reconfortez. Cand spun sa-mi “ceri ce crezi ca ti-as putea oferi pt. a-ti sustine moralul” ma refer la ce pot oferi, deci nu nelimitat/neconditionat pt. ca nu am aceasta anvergura divina, contrar numelui pe care-l port pe filiatie paterna. Nu ma indoiesc ca ceea ce scrii este ce simti, dar mi-ar placea sa admiti ca literele alea  sunt simboluri cu conotatii schimbatoare, in functie SI de factorii care modeleaza receptorul. Tendinta ta e sa pui semn de egalitate intre emitator si receptor, ceea ce nu odata te-a dezavantajat :) (pardon pt. zambet) Drept pt. care, tinere American in devenire, ti-as solicita bunavointa de a nu ma considera deocamdata o buna/neconditionata/batrana prietena, ci de a te purta cu mine ca un american integrat: inalt (esti), frumos (esti?), educat (esti), politicos (?), respectuos (!), increzator in sine (...), optimist (huh!), iubitor de oameni (#), politically correct and God bless America! Parca-ti vad greata pe mutrisoara aia. Si totusi, ceea ce numesti tu “ipocrizie” a facut  cea mai ravnita natiune a lumii. Nu ea se inseala ci tu, pt. ca nu e ipocrizie ci grija reala fata de celalalt. Nu c-as tine sa-ti smulg a 2-a varianta, ci pt. ca nu-ti strica sa inveti s-o oferi. Si fiindca nu te prea tragi de sireturi cu nimeni, te exersezi cu mine, pana una-alta:) (iar pardon)

Nu uita sa-mi precizezi cand sa-mi scot Coolpixul la pozat cerul:)(pardon pt. zambet)
D
Peseu: pseudonim nu inseamna ascunderea identitatii, drept pt. care stii cine e Mrs. Zorabca.
Alt peseu: ce-ti trebuie tomografii la Bucuresti cand poti avea unele mai bune aici? (sper ca nu te lasa Bill fara asigurare medicala). Si nu ele sunt solutia, dar de asta vom vorbi intr-un alt duel cu flori :)
( pardon final)


3 September 2003

Salut,

Poate ca ar fi trebuit sa schimb titlul in "panica", pentru a extrapola evolutia ultimelor subjects...
Banuiam niste limite, nu ma scaldam chiar intr-un nor de puteri supra-omenesti...
Greata nu o vezi, pentru ca sunt departe de a fi american integrat.
-Tocmai de aceea ma asteptam la greata aia, chiar daca e inca in stil european.

4 September 2003

Nope, tot degeaba: nu greata - mirare este cuvantul aproximativ.

Si dupa tomografiile de azi sunt ceva dubii ca voi mai fi, mai am de asteptat diagnosticul...

- A propos, la multi ani! Cand voi merita sa aflu exact cand e ziua ta?
Ipohondrii de astea aud de mai bine de doi anisori , iar tu auzi de cinci. Pe mine nu m-au speriat si  nu numai pt. ca nu sunt in pantofii tai. De acum sunt si mai linistita. Cand voi putea vorbi normal cu tine, iti voi povesti cum e si pe aici cu meseria de doctor, care are toate mijloacele posibile si interesul sa te declare bolnav. Daca te iubesti, vei incepe aici sa te vindeci cu prima cumparatura la supermarket, nu cu o vizita la doctor. Si daca nu te iubesti. Asa ca uita de diagnosticul ala, oricum ar fi, si bucura-te de aceasta formidabila traversare. Spre viata.
Cred ca meritai intotdeauna, 25.08.1977, doar ca nu cred ca mi s-a parut vreodata ceva esential... Eu merit sa stiu cand sa-ti zic "La multi ani"? Sa nu-mi zici "de Craciun"...

Cand ai in torace doua tumori ca 2 mingi de tenis, una dureroasa si una care-ti preseaza pe trasee nervoase motorii, aia nu cred ca e neaparat ipohondrie.

Cand treaba asta suvine la 3 ani dupa o alta operatie cauzata de alta tumoare, probabil ca vei accepata ca acel Cernobil nu e doar o sursa de ipohondri, ci o cauza reala.
Ma bucur ca m-ai crezut si de data asta cand ti-am spus ca efectiv am o problema.
Daca diagnosticul imi permite, poate o sa fie o traversare "spre viata". Asta daca un numar oarecare de saptamani nu ar fi prea mult...


Cat despre calitatile mele insirate, sper ca "#" are o pondere inalta, fiindca importiva faptului ca sunt deseori o persoana antipatica, chiar tin la oameni, asa cum sunt eu in stare, mai stramb, mai ciudat, dar tin.

-Nu deseori ci intotdeauna. Vreau sa spun ca tii la mine:) Asa-mi trebuie!
Eschiva abila... Se accepta.

Nu ma trag cu nimeni de sireturi. Nici nu am timp, nici chef si nici pasiune. Si nici nu vad cum te-as trage pe tine de sireturi, sincer...

-E ok, nu e prima ta sinceritate. Doar ca de data asta ai inteles pe dos.
Doar de data asta? Ma flatezi!

Ok, nu uitam... (pardon pentru ...)
O oarecare bucata de vreme, din cate mi-amintesc, Alpinetul si comunitatea mondiala nu prea stia cine este Mrs. Zora. Eu unul am aflat cand mi s-a spus, nici macar n-am banuit nimic. Asta se cheama "tainuire de identitate", nu?

-Nu. Am vrut doar sa le debusolez antipatia cu care m-au onorat si sa le demaschez gustul pt. liberul arbitru. M-am dezvaluit repede si m-am amuzat de reactii. Singurul care s-a dovedit integru a fost Catalin. A propos, i-ai vizionat voiajele? De nunta?
Stiu ce ai vrut sa faci, aminteam doar de identitati virtuale...Vazut voiajele, nu stiu daca de nunta, dar cand este langa acea angelica faptura feminina, trebuie sa recunoastem pe fata lui Catalin un zambet cu care nu am fost deloc obisnuiti pana acum...Asa, la repezeala, m-am mai vazut cu Catalin. Intr-adevar, un tip pe care-l admir. Unul din putinii...

O seara faina,
T

Fiindca asigurarea lui Bill, fie ea oricat de frumoasa, intra in vigoare la o distanta "D" de ziua la care pun rotile in America. Si cum poate fi ceva time-critical (intr-o zi ar fi probabil sa stiu), e de preferat sa demarez aici operatiunile. Daca mai poate astepta sau devine ceva de lunga durata, o sa vad cum se descurca Bill...
Pana una alta, cateva saptamani trebuie sa fiu intr-o stare stabila cand ajung, pentru ca formalitatile dureaza.