 |
NUUUUUU!!!! Maine dimineata (pe la 6-7 ora ta) te sun acasa. Tel: 40-21-781-9786? D 5 September 2003 Nu, de atunci s-a schimbat... O sa dai de vecinul. Acum e 4021.(...) Problema e ca nu stiu cand sunt pe-acasa. Mai bine imi dai tu un mobil de la tine, cu toate prefixele, si incerc de la un telefon public. DAR: Please nu te stresa. Inca sunt in investigatii si nu pot spune prea multe despre natura chestiilor de prin mine. Am tot timpul in cap ideea ca ar fi de preferat sa ma tratez peste ocean, doar ca vreau sa vad daca am timp.Am mai trecut odata prin asta, atunci a iesit bine. Multumesc mult de tot pentru grija pe care o ai pentru mine, pentru implicarea ta, asa "virtuali" cum suntem. Dar lasa-ma o saptamana sa stiu mai multe, ca acum sunt practic la regim "ziua si doctorul", in acumulare de informatii. Crede-ma, nu duc lipsa de doctori foarte buni aici, si pe parerea lor o sa-mi iau jucariile peste ocean sau nu. Numai bine, T Coincidente Mai incerc deseara, pe la 9-10 ora ta. N-am decat telefon fix, cat voi mai rezista sa devin scalva. 1-450 (....)- Nu stiu cu ce prefix te conectezi tu la international. 1 e prefixul Americii de N. Da, veni vremea sa ne devirtualizam. Voi incepe prin a te certa ca nu mi-ai spus clar ce si cum, nu pt. ca as fi putut face mare lucru, dar macar sa nu debordez de optimismul meu stupid. Tot ce stiu clar e ca ai ai avut o tumoare de parotida, benigna si operata. Din cate stiu, asta se face din prea multa muzica ascultata prin casti, ceea ce trece cu varsta. Dar nu stiu destul. Acum sa-ti spun cat de bine te inteleg. Pe 25.08.99 (!) am fost operata de un buchet de tumori benigne – total 2 Kg. Ma luptasem cu ele timp de 18 ani, pt. a-mi salva organul de care se agatau. Pana la urma l-am pierdut. Au fost depistate de la bun inceput, cand nu era decat una minuscula si au crescut frumusel, una cate una, sub ochii unui arsenal de doctori canadieni sau de prin tarile prin care m-am incapatanat sa traiesc, refuzand sa ma consider bolnava. Pt. toti solutia era operatia si gata. Pana la urma n-am mai avut de ales, dar mi-am prelungit integritatea cu 18 ani. Operatia m-a uimit – chirurgia e singura practica medicala pe care o respect. In trei zile am fost acasa, pe picioare, fara nici o urmare handicapanta. La o saptamana urcam dealul sa admir apusurile alea de peste St. Lawrence. La trei saptamani incalecam iar bicicleta. La un an jumate ma imprieteneam pe net cu un pusti care credea ca sunt de varsta lui. Azi imi amintesc de toate acestea ca de o viata anterioara, dar imi iau riscul tratamentului hormonal, de dragul unei vieti de calitate. M-am nascut pe (....), in Abrud, Tara Motilor. Ne auzim deseara? D Nu stiu daca ora 9-10 seara ma prinde pe-acasa, dar o sa incerc eu sa sun la tine. Multumesc pentru numar. Stii bine si destul. Tumoarea aia numai de la casti nu era, fiindca pana acum 3 ani eu n-am avut casti... Nici nu aveam placa de sunet in computer acum 4 ani. Iar despre asta noua, ma investighez de prea putin timp ca sa apuc sa iti spun. E vorba de zile - o saptamana. Ce mi-ai scris tu aici e cumva mobilizator. Nu ma stiu insa la fel de luptator ca tine. Ti-as mai scrie, dar ma da' afara ultimu' cu cheia dintre colegi. Am notat. Incerc sa te "aud" eu diseara. Multumesc pentru tot. On Sat, 6 Sep 2003 What for? Nu e prima data cand ma inspiri. Ieri, s-a lasat amurgul intr-o lumina foarte stranie, aurie, sub un cer plumburiu. Se acorda cu starea mea de spirit dupa convorbirea cu tine. Mi-am luat camera, cu bateria pe sfarsite si am alergat pe dealul de la fluviu. Ca niciodata, in parc nu era absolut nimeni iar soarele apunea doar pt. mine. Pozam pe nerasuflate, cu o teama disperata ca ma lasa bateria si nu apuc sa retin acel tot care se modifica in fiecare secunda. M-a cuprins intunericul si teama, dar bateria nu s-a golit. M-am intors acasa cu zeci de minuni ca cea pe care ai vazut-o, picate din cer, fara nici un efort de reglaj; fie pe automat fie pe manual, camera era gata reglata. N-am stiut cum, de ce, pentru ce... Le voi expune pe pagina mea. Da-mi un titlu pt. slide show. D What for? Nobody knows... Perhaps for you, perhaps for all of us... Or just for silence. Maybe for silence. Thanks Doina, Tudor T |
 |
 |