Craiova (1/3)
- pozitie geografica: in centrul Olteniei, intr-o depresiune din Lunca Jiului, la 44°3' latitudine nordica si 21°2' longitudine estica, la o altitudine cuprinsa intre 75m si 116m,
aflandu-se la intersectia cailor de comunicatie care leaga orasele Bucuresti si Timisoara, de la est la vest si portul Calafat de provincia Transilvania, de la sud la nord.
La nord de oras, la o distanta de aproximativ 100 km, se intind Muntii Carpati, spre sud, cam la aceeasi distanta, curge fluviul Dunarea.
- populatia: 315.000 locuitori, fiind dupa Bucuresti, al doilea oras din partea de sud a tarii;
- suprafata: 6.676 ha;
- scurt istoric: Numita Ponsiona, (Pod peste Jiu in limba latina) pe o harta din 1396, Craiova figureaza pentru prima oara cu numele actual intr-un document al lui Laiota Basarab de la 1 iunie 1475, ca sat aflat in proprietatea lui Neagoe,
tatal influentilor boieri Craiovesti.
Din 1582 Craiova apare in toate documentele ca oras.
In ultimele decenii ale secolului al XV-lea, s-a infiintat Marea Banie de Craiova care, in scurt timp a devenit a doua institutie politica importanta, dupa domnie. Mihai Viteazul, a fost Mare Ban al Craiovei si, in acea perioada, orasul era important centru economic si militar.
In 1770, pentru scurt timp a indeplinit chiar rolul de capitala a tarii.
In 1718 Craiova, impreuna cu toata Oltenia, trece sub stapanire austriaca, pana in 1739, cand revine sub ocupatia turceasca.
In 1821, Craiova a fost unul din centrele strategice ale revolutiei conduse de Tudor Vladimirescu, iar in 1848, resedinta a Guvernului Revolutionar Provizoriu.
Craiovenii au militat cu insufletire pentru infaptuirea Unirii Principatelor Romane, realizata in 1859. Aici s-a jucat prima oara, in 1857, Hora Unirii, moment imortalizat de pictorul craiovean Theodor Aman.
Astazi, Craiova este infratita cu orasele: Nanterre - Franta, Kupio - Finlanda, Valencia - Spania, Skopje - Macedonia, Vratza - Bulgaria si Shiyan - China.
|