Piata Unirii-Cladirile din Piata Unirii

      Domul - Catedrala Romano-Catolica

  Pe latura sudica a Pietei Unirii, vis-a-vis de casele canonicilor, colt cu strada Rodnei se afla "Palatul baroc", fosta cladire guvernamentala, construita in 1754, denumita Casa Comitatului. Are doua etaje si o mansarda, de o deosebita frumusete, fiind si cele doua porti de intrare, avand amprenta stilului baroc vienez. Dupa restaurare, aici va functiona sectia de arta a Muzeului Banatului.

  Pe latura vestica, vis-a-vis de Dom, se afla biserica episcopala si palatul diocezei ortodoxe sarbe,  acestea devenind victime ale incendiului din 1728. Dupa aceasta calamitate, pana in 1745, a existat numai o casa de rugaciune in acest cartier, de credinciosi ocupandu-se parohia ortodoxa din Fabric.

  Intre Dom si statuia Sfintei Treimi, se afla o fantana cu apa minerala, acest izvor fiind dat spre folosinta publicului in 1894, apa avand efect curativ pentru o serie de afectiuni gastrice.

  Plecand din Piata Unirii, prin strada Rodnei, la numarul 7 se gaseste o cladire ce dateaza din 1891, in care se afla biblioteca Academiei, construita dupa planurile arhitectului Johann Klein. Tot pe aceasta strada, vis-a-vis de palatul episcopal, se afla fostul han "La trompetist". Simbolul sau, un trompetist aurit, calare pe un cal se afla azi la Muzeul Banatului.

  Cladirea importanta a Palatului Dicasterial, din strada Doicesti, numarul 1, este o cladire monumentala a Timisoarei de altadata, care ocupa un teren insemnant in forma de patrulater, avand patru etaje, trei curti interioare cu sase porti si exceptand spatiile de la subsol, are peste 350 de camere. Se spune ca aceasta cladire are atatea ferestre cate zile  sunt intr-un an, deci ar trebui sa fie 365. In orice caz, Palatul Dicasterial a fost considerat cel mai mare edificiu al orasului, desi cazarma ardeleana, cu impresionanta ei lungime de 483 de metrii, era considerata "casa cea mai lunga din Europa". Dupa demolarea cazarmii, la sfarsitul deceniului cinci si inceputul deceniului sase, Palatul Dicasterial a ramas cea mai mare cladire a orasului. Initial fusese destinata guvernului Voievodinei Sarbesti si a Banatului Timisan, dar aceasta forma administrativa a luat sfarsit in 1860. Constructia s-a realizat intre 1850-1854, numele de "dicasterial" provenind din grecescul "dikasterian, in latina "dikasterium" ce denumea in antichitate curtea judiciara. Constructia are elementele stilului renasterii italiene si este o copie dupa Palazzo Strozzi din Florenta, considerat un exemplu perfect al unui palat florentin.

 SUS