> Nu stiu ce astepti de la medici, dar ... Stiu exact ce astept de la medici. Sa elimine niste presupuneri care pot fi eliminate cu certitudine, iar cu datele culese facute teanc sa purced la a cauta chirurgul potrivit. Mi-e foarte clar ca doar dupa analize in laboratorul de anatomie patologica o sa am un diagnostic clar. Cat despre credinta mea de viermisor mic pe acest pamant, in haosul din ultima vreme mi-e atat de greu sa-mi fac curat in creier fie si pentru cateva clipe, pentru un gand macar in directia asta. E si asta o incercare. Parca intotdeauna suntem tentati sa dam prioritate tuturor nimicurilor, si sa ingropam cu ele chestiile fundamentale... Am de sapat. >Hei, iar am inceput sa dialogam zilnic? Pai dialogam cand avem ceva de zis. Si timp. Nu? In nici un caz nu o sa ma prinzi facand semne pe tocul usii, sper doar sa nu ajungi tu iar la supra-saturatie... Tudor 10 sept., 03 >Nu trebuie calcat pe note,…(...).. ti-am si scris atunci ca aroganta nu e o coordonata vizibila a personalitatii mele. Doar ca eu am alte pareri despre ce trebuie si ce nu. Daca eu nu calcam pe note, noi n-am fi schimbat nici cinci mesaje. Tu nu stii cum se vede Tudor din perspectiva mea iar aroganta aia n-ai sa ti-o poti vedea niciodata singur fiindca n-are dublu sens. In plus, eu am si o perceptie nord-americana. Iar daca in viu grai tu pari inofensiv, cu atat mai bine pt. anturajul tau, dar nu inseamna ca-ti lipsesc « dintii », ceea ce nu este neaparat un neajuns. >Doina, nu-ti trebuie acordul meu pentru a face ceva ceea ce tu simti…(…) Parintii mei (de fapt vei da aici doar de mama) au exact varsta ta, si stiu cine este virtuala Doina Anghel. Iar aflu ce nu trebuie sa fac…dar aveam motive solide sa te implic in conversatie pt. ca imi va fi deja destul greu sa le propun un ajutor financiar, daca ii vor coplesi cheltuielile cu tine, asa ca va trebui sa ma ajuti. Pesupuneam ca parintii tai sunt mai tineri :) Sunt chiar curioasa ce au putut afla despre mine de la tine. >Stresul este ceva unoeri indus, uneori e o atitudine, o reactie. Bine sesizat, este in mare parte chestiune de autocontrol, de filozofie personala. Deci daca ne copleseste este pt. ca nu ne iubim destul. >Daca as infige teasta in perna mai devreme de 4 dimineata... Umanii sunt si ei programati sa se culce odata cu soarele. Ce-ai putut sa faci din primul tau computer (cel mostenit)? L-ai reprogramat, numai ca el nu se lasa, se supara… dupa cum vezi. Tudor, n-ai de ales decat sa-ti reasezi bio-ritmul in cel mai banal mod, in cel mai animalic si plictisitor mod. La acest nivel trebuie sa invidiem reptilele pt. ca sunt mai vechi si mult mai perfectionate. Din fericire, creierul nostru supradimensionat (probabil dintr-o greseala genetica) poate functiona in paralel, dar nu se poate lipsi de carcasa aia. Iar ea e deja programata dinainte de conceptie. Nu-ti spun ce nu stii. >Nu fac nici un sport fiindca nu mai am timp… Nu-ti DAI timp, nu-ti dai importanta, nu-ti dai mai nimic… >Ce iubesc... Zona in care m-am uscat cel mai tare, in care n-a prea mai ramas nimic. Aici e buba – nu te iubesti, deci cum ai putea iubi pe altii? Rezerva aia s-a epuizat asa rapid fiindca i-ai taiat izvorul… cine n-a avut iubiri devorante? Eu vorbesc usor fiindca am noroc de rezerve fara sfarsit. Dar nici eu n-am fost scutita de nefericiri, transpuse fiziologic, cum iti spuneam... si inca mai invat sa-mi administrez iubirile... dar nu-i vorba de mine acum. >De fapt orice incercare de sistematizare a peisajului din scena este inutila, dat fiind haosul ce domneste. Cu haosul acesta te vei acorda intr-o zi. Aceasta incercare de sistematizare e unul din artificiile pe care le face scoala pt. a da niste repere inceputului de viata. Dar cand termini scoala intelegi ca reperele nu exista, insa ai deja un curaj incorporat pt. a putea pluti in suspensie. Gustul acestei plutiri e tot farmecul vietii – dupa parerea mea. Tu ai avantajul ca-ti poti potoli si setea de sistem, cu meseria ta. >Suspiciunea de cancer la 26 de ani nu e cea mai fericita prognoza pe care am auzit-o. Nici la 56, nici la 86. Cu noptile tale albe, tu esti probabil pe la vreo 40, dar asta nu inseamna terminus. Cum iti spuneam, cancer e un fel de a zice, dar nu garanteaza absolut nimic. Un medic care decalra cancer inainte de faza terminala, se descalifica. >Parca intotdeauna suntem tentati sa dam prioritate tuturor nimicurilor, ... Care sunt chestiunile fundamentale? Sa nu-mi citezi marii filozofi... >Pai dialogam cand avem ceva de zis. Si timp. Nu? Nu. Dialogam cand n-avem incotro. Cel putin noi doi. Nimic altceva nu ne-o impune. Un fel de dependentza... Doina |
 |
 |
 |
|
|
|
|
|
|
 |
 |