3 nov.-03

Seara buna,

De fapt ma intreb daca ti-am raspuns vreodata la vreum mail incepand cu "Neata", care e slova mea standard de inceput, pe care o trantesc inconstient aproape cand incep un mail...
Doina, nu-mi spune ca toate fotografiile alea superbe au fost kitsch-uri, ca inseamnca ca sunt un mare iubitor de asa ceva... Toate scanarile, toate apusurile, toti norii si toate tarmurile.
Relaxare zici... Poate pana la acel nivel cand devine stres, un stres evident. Mai ales daca esti inconjurata de el, daca simti ca n-ai aer.

Hmmm, ciudata clasificare. Zic ciudata pentru ca nutresc convingereaca orice activitate poate fi facuta prost sau bine. Poate fi regandita pentu a tinde catre optim, sau poate fi facuta mecanic. Spun asta din experienta mea de 3 ani de "femeie de servici". Nu mai stiu daca ti-am zis asta, dar cand eram student am prestat astfel de activitati pentru o firma. O data sau de 2 ori pe saptamana aveam program de noapte, de la configurat calculatoare pana la spalat pe jos, aspirat, spalat gemurile, ordine, praf, gunoi, scari, birouri, flori, reparatii, etc. Nu intotdeauna singur, dar erau 12 ore de tras din greu. Si as spune ca se pot face si chestiile astea inteligent. Acum firma respectiva are cel putin o femeie de servici care sta acolo zi lumina, dar inca ne (ma) mai regreta angajatii. Si eu inainte de asta ziceam "mare lucru sa speli pe jos", dar acum am usor alta optica privitoare la asta... Cel putin stiu cat de bine te poate cunoaste o femeie de servici dupa cum iti lasi biroul :-)
Chiar te prost-dispun asa tare maruntisurile astea? E adevarat ca ne amintesc de conditia de musculite de-graba-datatoare din aripi sub bec, dar nici chiar asa!
Apropos, nu doar femeile fac treburi de-astea...
Cand ti le fac altii, n-ai nici macar satisfactia lucrului bine facut. Cel putin, la mine asa functioneaza: ma apuc greu de curatenie, dar daca tot se intampla minunea, atunci la final ar fi bine sa arate "farmacie". Desi curantenia se naste pentru a muri in cateva zile; zadarnicie, cum spui...
Faina teoria aceasta; decupata din context, poate ca de fapt e mult mai generala, poate nu se aplica doar la praf.

O seara faina,
T

4 november 2003

Ok, imi zic singura Neata fiindca la mine e, la tine nu mai, dar aman iar raspunsurile la obiect (inca o zi, doua) si-ti trimit in schimb amintiri de vacanta.
Sa-ti placa si sa ai o dupa amiaza buna.
D


5 noiembrie 2003

Neata,

Unde am ramas? Le iau pe rand:

>Am atasat cateva variante de tinerete, diverse zebre dar si un...
Mi-au placut tare zebrele, mai ales cum se deseneaza singure, dar tot nu mi-ai spus cum sa ma descurc cu formula aia cu acolade cuplate...

>Ma cam pierde aritmetica ta... Daca la "13 ani dupa" te agatam, cum se face ca la "12 ani dupe" nu mai scriam. (greseala de tastare in textul original)
Da, e o greseala, dar nu oarecare... am vazut-o dupa ce ti-am trimis-o si m-a cam tulburat. Eram curioasa cum imi raspunzi dar nu ma asteptam sa vrei iar timpul curgand la deal. Nu m-a mirat ca am apasat si pe unu, dar ca n-am remarcat cand am recitit-o inainte de send. In plus, eu scriu cifrele sub 10 in litere (moft academic), iar daca acolo am scris 12 inseamna ca asta am gandit in momentul acela. Mi se pare ca o premonitie. Aici e ruptura care ma depaseste in folozofia mea: nu sunt religioasa, nu cred in teoria creatiei universului dar mi s-au intamplat atatea premonitii in viata, care paraca-mi confirma o pre-programare a existentei, incat ma descumpanesc. In cazul acesta, mi s-a infiltrat o certitudine ca ne vom scrie si peste 10 ani, poate nu zilnic, dar ne vom mai scrie...

>Te pomenesti ca timpul a inceput pe nebanuite sa curga in directia pe care mi-o doresc, si eu inca n-am aflat... O mica greseala de tastare, si ce sperante mi-a putut da!
Cat despre nostalgiile tale fata de o anume „tinerete”,  daca nu-mi vei spune ce a fost atat de special in viata ta de atunci, nu voi ghici niciodata. Presupun ca aveai o mare iubire, dar chiar sa nu te fi vindecat? Apoi ca erai mai putin constient de problemele imunitare, dar acum esti pe cale de vindecare. Deocamdata stiu ca faceai un smotru nocturn...

>Doina, nu-mi spune ca toate fotografiile alea superbe au fost kitsch-uri, ca inseamnca ca sunt un mare iubitor de asa ceva...
Nu-ti mai spun daca nu vrei, dar asta e parerea mea. Si mie imi plac, dar eu admit ca-mi plac multe kitschuri.
Ti le-am trimis cu bucurie, vazand ca reactionezi in acord cu mine, dar da, sunt destul de kitsch. Daca doresti, iti voi povesti si de ce.

>Chiar te prost-dispun asa tare maruntisurile astea?...
Era o vreme cand te aparai foarte tare cand te numeam barbat. E poate cel mai barbatesc raspuns pe care mi l-ai oferit pana acum, desi transpira masculinitatea din orice fraza de a ta. Nu se poate mai masculin decat sa-ti zici „femeie de servici” cand faci curatenie. Faptul ca sunt si barbati care fac asta, nu-i decat confirmarea regulii, pt. ca o fac fix in stilul tau: temporar, cu detasare, mentionand-o si chiar facand-o foarte temeinic. Dar cand trec la viata serioasa, se aranjeaza sa aiba meserii respectabile, sa evite concediul de paternitate (desi legea i-l acorda), sa se ocupe numai de gratare cand e vorba de gatit si sa faca pipi din picioare (ceea ce murdareste mai mult WC-ul). Abia prin Suedia au inceput sa se rastoarne aceste maniere. Ma opresc, fiindca s-ar putea sa te jeneze prea multa familiaritate.