Dom


	\| home\| links \| notes \| asemanari \| impreuna \| perfect \| e.mail \| \|jasher\| enoch \| pavel \| petru \| isahar \| ruben \| nicodim \| iosif \| jubilee \| didache \| \|tobit\| baruh \| iuditei \| ieremia \| solomon \| isus sirah \| ezra 2 \| 3 tineri \| istoriasuzanei \| \|balaurul\| manase \| macabei 1 \| macabei 2 \| macabei 3 \| PASTORUL LUI HERMA INTRODUCERE Pastorul lui Herma este o carte apocrifa cu referire la Noul Testament. In ea se imagineaza biserica Domnului ca un turn. Turnul acesta, ca si toate turnurile de altfel, era construit din pietre. Este vorba despre acele pietre care suportau o astfel de activitate si puteau fi folosite la o asemenea constructie. Apoi se ia fiecare tip de piatra si se explica de ce a fost sau nu fost folosita la constructia turnului. Cartea poate fi interesanta mai ales in ceea ce priveste explicatia cu privire la pietrele folosite pentru acesta zidire. Explica de ce sunt unele pietre ciuntite, crapate, fisurate, rotunde, patrate, si aplica acestea la viata crestinului. Insa pentru ca este o carte apocrifa, cel care o citeste trebuie sa stie sa discearna si sa deosebeasca lucrurile bune (daca sunt ) de cele care sunt mai putin bune. Cartea I - Vedeniile Vedenia I 1 - Cel ce m-a crescut ma vanduse unei oarecare Rode in Roma. Dupa multi ani am cunoscut-o iarasi si am inceput sa o iubesc ca pe o sora. Dupa catva timp am vazut-o scaldandu-se in raul Tibru, i-am dat mana si am scos-a din rau. Vazand frumusetea ei, mi-am zis in inima : " Ce fericit as fi daca as avea o astfel de femeie, atat ca frumusete cat si ca purtare". Numai atat am gandit, iar nimic altceva . Dupa catva timp, pe cand ma duceam spre Cumae si slaveam pe cale fapturile lui Dumnezeu, cat sunt de mari, de insemnate si de puternice, am adormit mergand si un duh m-a luat si m-a dus pe un drum anevoie de umblat, pe care nici un om nu putea merge, caci era un loc prapastios si rupt de ape. Trecand deci raul acela am ajuns la un loc ses si ingenunchind am inceput sa ma rog Domnului si sa imi marturisesc pacatele. Pe cand ma rugam se deschise cerul si vazui pe femeia aceea pe care o poftisem, salutandu-ma din cer zicandu-mi: - Bucura-te Hermo! Uitandu-ma spre ea, ii zisei : - Doamna, ce faci acolo ? Ea imi raspunse : - Am fost ridicata aici, ca sa aratt Domnului pacatele tale. Zic ei: - Tu esti acum acuzatoarea mea ? - Nu, zise, dar asculta cuvintele pe caare ti le voi spune. Dumnezeu care locuieste in ceruri si a facut din nimic lucrurile ce sunt, si le-a inmultit si le-a facut sa creasca pentru biserica Sa cea sfanta este suparat pe tine pentru ca ai pacatuit catre mine. Raspunzand ii zisei: - Pacatuit-am catre tine? In ce fel ? sau ti-am grait vreodata cuvant nerusinat ? Nu te-am socotit intotdeauna ca pe o zeita ? Nu te-am respectat in toata vremea ca pe o sora femeie ? pentru ce sustii impotriva mea pe nedrept aceste fapte rele si necurate ? Ea razand imi zise: - In inima ta s-a suit pofta de ceva rau, oare nu ti se pare ca pentru un barbat drept este o fapta rea, daca se suie in inima lui pofta rea? Este, da , pacat si inca mare, imi zise, caci barbatul drept doreste numai lucruri drepte. Cand doreste deci lucruri drepte slava lui este bine asigurata in ceruri si Domnul se arata milostiv in orice imprejurare. Dimpotriva, cei ce se gandesc in inimile lor la rau isi atrag moartea si robia si mai ales aceia care cauta sa castige lumea aceasta, care iubesc bogatia si nu tin la bunurile viitoare. Se vor cai sufletele lor pentru ca nu au nadejde ci s-au nesocotit pe ei si viata lor. Tu insa roaga-te lui Dumnezeu si El va ierta pacatele tale si ale casei tale intregi si ale tuturor sfintilor. 2. Dupa ce vorbi ea cuvintele acestea, se inchisera cerurile iar eu eram cu totul cuprins de teama, groaza si intristare, caci ziceam in mine, " Daca si pacatul acesta mi se scrie in cartea judecatii cum ma voi mai putea mantui? Sau cum voi imblanzi pe Dumnezeu pentru pacatele mele savarsite cu fapta? Si cu ce cuvinte voi ruga pe Domnul ca sa imi fie milostiv?”. Pe cand cugetam si socoteam acestea in inima mea, vad inaintea mea un fotoliu mare si alb ca zapada. Si veni o femeie batrana imbracata in vesmant foarte stralucitor, cu o carte in maini, se aseza singura si ma salute cu cuvintele : - Bucura-te Hermo ! Iar eu plin de intristare ii zisei plangand : - Doamna bucura-te. Ea imi zise : - Pentru ce esti asa trist Hermo ? eraai rabdator anevoie de suparat si in toata vremea razand, pentru ce esti acum atat de posomorat la fata si nu vesel? . Iar eu ii raspunsei: - Din pricina unei femei nobile care zice ca am pacatuit catre ea. Si ea zise: - Nicidecum nu este asupra robului lui Dumnezeu lucrul acesta, dar in inima ta s-a suit pofta rea. Un astfel de gand poate insa sa aduca pacat asupra robilor lui Dumnezeu caci este un gand rau si inspaimantator pentru un suflet cu totul cinstit si dovedit ca bun, daca doreste o fapta rea si mai ales pentru tine Hermo care esti infranat si te abtii de la orice pofta rea fiind plin de toata nevinovatia se de mare curatie. 3. Dar nu pentru aceasta este Dumnezeu suparat pe tine ci pentru ca sa intorci pe copii tai care au pacatuit catre Domnul si catre voi parintii lor, caci in iubire oarba catre copiii tai nu ai povatuit casa ta ci ai lasat-o sa se strice ingrozitor. Pentru aceasta este Domnul suparat pe tine. Totusi va tamadui toate relele savarsite mai inainte in casa ta, caci pentru pacatele si nelegiuirile lor ai pierdut in afacerile tale negustoresti. Dar milostivirea cea bogata a Domnului s-a plecat spre tine, si casa ta se va intari e se va restabili in slava Lui, numai sa nu fi usuratic, ci cu inima buna, si intareste casa ta caci precum fierarul ciocanind lucrul sau face ce voieste tot asa si sfatul cel drept repetat zilnic stapaneste toata rautatea. Nu inceta sa sfatuiesti pe copiii tai, Caci stiu ca daca se vor pocai din toata inima, vor fi scrisi impreuna cu sfintii in cartile vietii. Dupa ce se sfarsira vorbele acestea al ei, ma intreba: - Voiesti sa asculti sa iti citesc ceeva ? - Voiesc Doamna ! Citeste-mi . - Fii dar ascultator, imi spuse ea,, si ia seama la maririle lui Dumnezeu. Atunci in chip maret si minunat am auzit lucruri de care nu pot sa imi aduc aminte, caci toate cuvintele erau ingrozitoare, asa ca nu poate cineva sa le poarte. Numai vorbele de pe urma mi le amintesc caci erau folositoare si blande :” Iata Dumnezeul puterilor care a creat lumea cu putere nevazuta si neintrecuta si cu mare intelepciune si a imbracat zidirea cu frumusete prin slavita Lui vointa si cu Cuvantul cel puternic a intarit cerul si a intemeiat pamantul pe ape si cu a Sa intelepciune si pronie a zidit biserica Sa cea sfanta pe care a si binecuvantat-o. Iata Acesta va schimba cerurile,muntii, dealurile si marile si toate se fac netede pentru cei alesi ai sai ca sa le implineasca fagaduinta pe care le-a facut-o cu multa slava si bucurie, daca vor tine legile lui Dumnezeu pe care le-au primit cu credinta mare”. 4. Cand termina de citit se scula de pe fotoliu, venira patru tineri ridicara fotoliul si se dusera cu el spre rasarit. Iar ea ma chema la sine, se atinse de pieptul meu si imi zise: - Ti-a placut citirea mea ? Ii raspunsei : - Acestea de la urma imi plac, Doamna dar cele de mai inainte sunt grele si aspre. Ea imi zise: - Acestea de la urma sunt pentru cei dreptti, iar cele de mai inainte pentru pagani si pentru cei ce s-au lepadat de credinta. Pe cand vorbea ea cu mine, se arata doi barbati, o ridicara pe brate si plecara spre rasarit unde fusese dus si fotoliul. Vesela pleca si departandu-se imi zise : - Fii cu curaj, Hermo! Vedenia II 1. Mergand spre Cumae, pe aceasi vreme ca si anul trecut, mi-am adus aminte pe cale de vedenia de dinainte si iarasi ma apuca Duhul si ma duse in acelasi loc unde ma dusese si anul trecut. Ajungand deci in locul acela plecai genunchii si incepui sa ma rog Domnului si s-a slavesc numele Lui, ca m-a socotit vrednic si mi-a facut cunoscute pacatele mai inainte. Dupa ce ma ridicai de la rugaciune, vazui inaintea mea pe batrana pe care o vazusem si anul trecut, plimbandu-se incoace si in colo si citind cu glas tare pe o carte. - Poti tu, imi zise ea, sa vestesti aacestea alesilor lui Dumnezeu ? Raspunsei: - Doamna, atatea nu pot tine minte, dda-mi insa cartea ca sa o copiez. - Ia-o, imi zise, si sa mi-o dai inappoi. O luai si retragandu-ma intr-un loc de pe camp, am copiat-o litera cu litera, caci nu aflam silabele. Sfarsind de copiat cartea deodata imi fu smulsa cartea din mana, de cine nu am vazut. 2. Dupa ce postii cinsprezece zile si ma rugai mult catre Domnul, mi se descoperi intelegerea acestei scrieri. Cele scrise erau :” Copii tai Hermo au pacatuit catre Dumnezeu, au defaimat pe Domnul si cu mare rautate au tradat pe parintii lor. S-au facut tradatori de parinti dar folos nu au avut de tradarea lor ci au adaugat la pacatele lor desfranari si tot felul de rautati si astfel s-a umplut masura faradelegilor lor. Fa cunoscut insa aceste cuvinte tuturor copiilor tai si sotiei tale care pe viitor iti va fi ca o sora, caci nici ea nu isi pazeste limba cu care pacatuieste, dar auzind cuvintele acestea si-o va pazi si va afla mila. Dupa ce le vei face cunoscut cuvintele acestea pe care mi le-a poruncit Stapanul ca sa ti le descopar atunci se vor ierta lor toate pacatele pe care le-au savarsit mai inainte si tuturor sfintilor care au pacatuit pana in ziua aceasta, daca se vor pocai din toata inima lor si vor indeparta din inimile lor indoiala, Caci pe slava Sa a jurat Stapanul cu privire la alesii sai ca daca si dupa aceasta zi hotarata se va mai pacatui, nu se vor mai mantui, caci pentru cei drepti pocainta are sfarsit. Zilele pocaintei s-au implinit pentru sfinti iar pentru pagani este pocainta pana in ziua de apoi. Sa spui deci capeteniilor bisericii ca sa isi indrepte caile pentru dreptate pentru ca sa primeasca din plin si cu multa slava fagaduintele. Fiti deci statornici cei care savarsiti dreptatea si nu va indoiti pentru trecerea voastra in viata cealalta impreuna cu sfintii ingeri. Fericiti sunteti toti care rabdati marea asuprire viitoare si cati nu vor tagadui viata lor, caci sa jurat Domnul catre Fiul Sau ca cei ce au tagaduit pe Domnul lor s-au lipsit de viata vesnici. Adica cei ce iL vor tagadui in zilele viitoare, caci celor ce L-au tagaduit mai inainte le-a fost milostiv pentru multa Sa indurare. 3. Iar tu Hermo, sa nu pastrezi ura copiilor tai nici sa parasesti pe sora ta pentru ca sa fie curatiti de pacatele lor de mai inainte, caci vor fi povatuiti cu povata dreapta daca nu le vei pastra ura. Ura neimpacata duce la moarte, tu insa Hermo ai avut mari suparari personale din pricina calcarilor de lege savarsite in casa ta, pentru ca nu ai avut grije de ei, ci dimpotriva ai trecut cu vederea si te-ai indeletnicit cu afacerile tale cele rele, totusi iti aduce mantuirea faptul ca nu te-ai departat de Dumnezeul cel viu precum si curatia si multa infranare. Acestea te-au mantuit, daca ramai statornic in ele si mantuiesc pe toti care fac unele ca acestea si petrec in nevinovatie si simplitate. Acestia vor birui toata rautatea si vor fi statornici pana la viata vesnica. Fericiti toti care savarsesc dreptatea ! Nu vor pieri in veac. Sa spui lui Maxim: Iata vine o stramtorare, daca ti se pare ca este bine iaras tagaduieste. Aproape este Dom,nul de cei ce se intorc catre El precum este scris la Eldad si Modat, care au proorocit poporului in pustie. Un tanar foarte frumos mi-a facut in somn urmatoare marturisire zicandu-mi: - Cine crezi ca este batrana de la care aii primit cartea ? - Sibila. am zis eu - Te inseli, nu este ea, imi zise el - Dar cine ? intreb eu - Biserica, imi raspunse el. L-am intrebat apoi: - Pentru ce arata oare batrana ? - Pentru ca ea a fost creata inainte de tooate, fu raspunsul sau, pentru aceasta este batrana si pentru ea a fost imtocmita lumea. Dupa aceea avui o vedenie in casa mea. A venit batrana si m-a intrebat daca am dat presbiterilor cartea. Am spus ca nu am dat-o. - Bine ai facut ,zise, caci am sa mai adaug cateva cuvinte. Cand voi sfarsi toate cuvintele, prin tine vor fi duse la cunostinta tuturor alesilor. Sa scrii deci doua carti si sa trimiti una lui Clement si una Graptei. Clement sa o trimita apoi cetatilor din afara, caci lui i s-a incredintat aceasta; Grapte sa invete din ea vaduvele si orfanii, iar tu insuti sa citesti in aceasta cetate, impreuna cu prezbiterii care stau in fruntea biserici". Vedenia III 1. Postind de multe ori si rugand pe Domnul ca sa imi arate descoperirea pe care o fagaduise sa mi-o arate prin batrana, chiar in acea noapte mi se arata batrana si imi zise: - Pentru ca te rogi atat de mult si ai asa de mare ravna sa cunosti toate, vino la campul unde semeni alac, si pe la ceasul al cincilea iti voi aparea si iti voi arata cele ce trebuie sa vezi. O intrebai zicand: - Doamna, in ce loc al campului ? - Unde vrei tu , fu raspunsul ei. Mi-am ales in gand un loc frumos si retras. Mai inainte insa de a-i vorbi si a-i spune locul imi zise : - Voi veni acolo unde doresti. Asa dar fratilor m-am dus la camp, am socotit exact ceasurile si am ajuns la locul unde hotarasem sa vin. Acolo vazui o sofa de fildes, pe sofa era asezata o perna de in si pe deasupra intinsa o panza foarte fina de in. Cand vazui aceste lucruri asezate inaintea mea si nu zari pe nimeni in locul acela, ramasei incremenit, groaza ma lua, parul mi se zburli si ma cuprinsera oarecum fiorii, pentru ca eram singur. Cand imi venii apoi in fire si imi adusei aminte de marirea lui Dumnezeu si prinsei curaj, imi plecai genunchii si incepui a marturisi iarasi pacatele mele ca si mai inainte. Doamna veni impreuna cu cei 6 tineri pe care ii vazusem si mai inainte, se aseza putin in urma mea si asculta la mine, cum ma rugam si imi marturiseam Domnului pacatele. Apoi se atinse de mine si imi zise: - Hermo inceteaza a te ruga intruna pentruu pacatele tale, roaga-te si pentru dreptate, ca sa primesti parte din ea pentru casa ta. Ma ridica de mana ma duse la sofa si zise tinerilor: - Duceti-va si ziditi. Dupa ce se retrasera tinerii si ramasesem noi singuri imi zise: - Sezi aici ! - Raspunsei, Doamna, sa se aseze intai ceii mai in varsta - Sezi zise, cand iti spun. Voind deci sa ma asez in partea dreapta, nu ma lasa ci imi facu semn sa ma asez in partea stanga. Pe cand ma gandeam in mintea mea si eram trist pentru ca nu ma lasase sa ma asez in partea dreapta imi zise: - Esti suparat Hermo ? Locul din partea drreapta se cuvine altora care au bine placut lui Dumnezeu si au patimit pentru numele Lui. Tie iti lipsesc multe pentru ca sa poti sedea impreuna cu ei. Dar precum starui in curatie staruie si de aici inainte si vei sedea impreuna cu ei ca si toti care fac faptele lor si rabda cele ce au rabdat ei. 2. - Ce au rabdat ei ? , intrerupsei eu - Asculta, imi zise, lovituri de bici, incchisori, stramtorari mari, crucea, fiare salbatice, pentru Numele lui Dumnezeu. Pentru aceasta isi au locul in partea dreapta a altarului ca si oricine patimeste pentru Numele Lui Dumnezeu, iar celorlalti li se cuvine partea stanga. Dar si unii si altii, si cei ce stau la stanga si cei ce stau la dreapta, au aceleasi fagaduinte si daruri numai ca cei din dreapta au o oarecare cinste deosebita. Tu esti doritor foarte a sedea de-a dreapta impreuna cu ei, dar lipsurile tale sunt multe. Vei fi insa curatit de lipsurile tale si toti care nu se indoesc vor fi curatiti de toate pacatele pe care le-au savarsit pana in ziua aceasta. Dupa ce rosti aceste cuvinte voi sa plece. Eu insa cazui la picioarele ei si o rugai in numele Domnului sa imi arate vedenia pe care mi-o fagaduise. Atunci ma apuca iarasi de mana ma ridica sus si ma aseza pe sofa in partea stanga iar ea sezu im partea dreapta si ridicand in sus un toiag stralucitor, ma intreba: - Vezi ceva mare? - Raspunsei : - Doamna nu vad nimic - Iarasi imi zise: Iata nu vezi in fata taa un turn mare, zidindu-se pe ape stralucitoare cu cate patru unghiuri ? Intradevar, se zidea turnul in patru unghiuri de cei sase tineri care venisera impreuna cu ea. Alte zeci de mii de oameni aduceau pietre, unii din adanc, iar altii de pe pamant si le dadeau celor sase tineri, aceia le luau si zideau cu ele si toate pietrele scoase din adanc le zideau asa precum erau caci erau potrivite si se uneau la inchietura cu celelalte pietre. Si asa de bine se imbinau unele cu altele incat nu se observa incheietura lor iar zidirea turnului parea a fi facuta dintr-o singura piatra. Din celelalte pietre insa care erau aduse de pe uscat, pe unele le puneau la o parte,pe altele le intrebuintau la zidit, iar pe altele le taiau in bucati si le aruncau departe de turn. Multe alte pietre stau inca imprejurul turnului si nu le intrebuintau la zidire, caci unele din ele aveau crapaturi, altele erau ciuntite, iar altele erau albe si rotunde si nu se potriveau la zidire. Vedeam apoi alte pietre care erau aruncate de turn si mergeau rostogolindu-se pe drum, dar nu ramaneau pe drum ci se rostogoleau de pe drum intr-un loc anevoie de umblat. Altele cadeau pe foc si ardeau, altele cadeau aproape de ape si nu puteau sa se rostogoleasca, desi ar fi vrut sa se rostogoleasca mai departe si sa se duca in apa. 3. Cum imi arata acestea voi sa plece. Ii zisei : - Doamna, ce folos pentru mine ca am vazutt acestea si nu pricep insemnatatea lor ? - Iscoditor esti omule, imi raspunse ea, de vrei sa cunosti cele privitoare la turn ! - Se poate Doamna, zisei, dar vreau sa povvestesc fratilor mei ca sa se bucure si ei auzindu-le si sa cunoasca pe Domnul in multa slava. - Te vor asculta intr-adevar multi, zise eea, insa unii dintre cei ce te vor asculta, se vor bucura iar altii vor plange, dar si acestia daca vor asculta si se vor pocai, se vor bucura. Asculta deci asemanarile acestui turn, caci iti voi descoperi totul, dar nu-mi mai face suparare cu rugaciunea ta pentru descoperire, caci descoperirile de tot felul acesta isi au sfarsitul lor si acum sunt la sfarsit. Totusi tu nu vei inceta de a cere descoperiri, caci esti nerusinat. Turnul pe care il vezi zidindu-se, sunt eu, biserica care m-am aratat tie si acum si mai inainte. Intreaba acum in privinta turnului, orice vrei si iti voi descoperi, pentru ca sa te bucuri impreuna cu sfintii. - Doamna, zisei eu, pentru ca m-ai socotitt odata vrednic, ca sa imi descoperi totul, descopera-mi ceea ce este cu putinta sa ti se descopere, - Ti se va descoperi, ma asigura ea, numaii inima ta sa fie intoarsa catre Dumnezeu si sa nu pui la indoiala ceea ce ai vazut. O intrebai : - Doamna, pentru ce turnul a fost zidit pee ape ? - Ti-am spus de mai inainte, raspunse ea ssi totusi cercetezi cu atata ravna. Cercetand deci vei afla adevarul. Asculta acum pentru ce turnul a fost zidit pe ape: Pentru ca viata voastra prin apa sa mantuit si se va mantui. Turnul insa este intemeiat pe cuvantul numelui celui Atotputernic si slavit si este tinut prin puterea Domnului. 4. - Doamna, exclamai eu, mare si minunat estte lucrul acesta ! Dar cei sase tineri, care zidesc cine sunt Doamna ? - Acestia sunt sfintii ingeri ai lui Dumneezeu cei care au fost creati mai intai si carora Domnul le-a incredintat toata zidirea spre a o face sa creasca, a o zidi si a stapani peste faptura intreaga, de acestia deci va fii terminata zidirea turnului. - Dar ceilalti care aduc pietrele cine sunnt ? - Si ei sunt sfinti ai lui Dumnezeu : Dar cei sase de mai inainte sunt mai presus decat ei. Zidirea turnului se va sfarsi si toti impreuna se vor bucura imprejurul turnului si vor slavi pe Dumnezeu ca sa sfarsit zidirea. Am mai intrebat-o apoi : - Doamna as dori sa cunosc soarta pietreloor si puterea lor ce fel este, mi-a raspuns: - Nu ca ai fi mai vrednic decat toti ceilaalti, ca sa ti se descopere aceasta, caci sunt altii mai inaintea ta si mai buni decat tine carora ar fi trebuit sa li se descopere vedeniile acestea, dar ca sa se slaveasca numele lui Dumnezeu ti sa facut si ti se vor face si de aici incolo descoperiri pentru cei nehotarati, cei care mereu chibzuiesc in inimile lor, daca acestea sunt intr-adevar sau nu sunt. Spune-le ca toate acestea sunt adevarate si nimic nu este afara de adevar, ci toate sunt tari si sigure si bine intemeiate. 5. Asculta acum explicarea pietrelor care se duc spre zidire. Pietrele cele in patru colturi, albe si potrivite la incheieturi sunt apostoli, episcopi, invatatori sau diaconi care au vietuit dupa sfintenia lui Dumnezeu si au indeplinit slujba de episcopi, invatatori si diaconi in curatie si sfintenie fata de alesii lui Dumnezeu. Unii dintre ei au adormit deja, iar altii sunt inca in viata. Ei intotdeauna au lucrat in unire unii cu altii, au avut pace intre ei si au ascultat unii de altii. Pentru aceasta se potrivesc incheieturile lor la zidirea turnului. - Ce inseamna oare pietrele care sunt adusse din adanc si sunt intrebuintate la zidire si se potrivesc la incheieturi cu celelalte pietre deja zidite ? - Acestia sunt cei ce au patimit pentru nuumele Domnului. - As dori sa cunosc celelalte pietre, caree sunt aduse de pe uscat, ce insemneaza Doamna? - Cele ce merg la partea de jos a zidirii si nu sunt cioplite, pe acestea le-a dovedit Domnul ca bune, pentru ca au umblat pe drumul cel drept al Domnului si au urmat poruncile lui. - Cele ce sunt aduse si se pun sus la ziddire, cine sunt ? - Sunt tineri in credinta si credinciosi oobisnuiti. Ei sunt sfatuiti de ingeri ca sa faca bine, deoarece s-a aflat in ei rautate. - Pe cine infatiseaza apoi cele puse la o parte si aruncate ? - Pe cei ce au pacatuit dar doresc sa se ppocaiasca: pentru aceasta nu au fost aruncate departe de turn, pentru ca vor fi intrebuintati la zidire, daca se vor pocai. Cei ce se vor pocai deci, daca se vor pocai cu adevarat vor fi tari in credinta, numai daca se vor pocai acum, cat timp se zideste turnul. Iar daca se va sfarsi zidirea numai au loc ci vor fi aruncati. Numai atat vor avea, ca vor sta langa turn. 6. - Vrei sa cunosti si pe acelea care au fosst taiate in bucati si au fost aruncate departe de turn ? Acestia sunt fii nelegiuirii. Ei au crezut in chip fatarnic si nu au fost straini de niciun pacat. De aceea nu dobandesc mantuirea, pentru ca nu sunt buni de intrebuintat la zidire din pricina rautatiilor lor. Pentru aceasta au fost sfaramate si aruncate departe, din pricina maniei Domnului pentru ca l-au maniat. Celelalte pe care le-ai vazut stand in mare numar, fara a fi aduse la zidire inchipuiesc cele aspre, pe aceia care au cunoscut adevarul dar n-au ramas in el si nici nu sau unit cu cei sfinti, pentr aceea nu sunt bune de intrebuintat. - Cine sunt apoi cele care au crapaturi ? - Acestia sunt cei care au vrasmasie unii impotriva altora in inimile lor si nu traiesc in pace intre ei, care la vedere pastreaza pacea, iar cand sunt departe unii de altii pastreaza rautatile in inima. Acestea sunt crapaturile pe care le au pietrele. Cele ciuntite inchipuiesc pe aceia care au primit in adevar credinta si au cea mai mare parte la dreptate dar au si unele parti de nelegiuire. Pentru aceasta sunt ciuntite si nu intregi. - Cine sunt oare Doamna pietrele albe si rotunde care nu se impotrivesc la zidire? - Acestia sunt cei ce au credinta dar au ssi bogatia lumii acesteia. Cand vine o stramtoare pentru bogatia si afacerile lor ei se leapada de Domnul. La acest raspuns ii mai pusei iarasi o intrebare : - Doamna cand vor fi ei oare buni de intreebuintat la zidire ? - Vor fi vrednici de Dumnezeu imi zise, caand se va micsora bogatia lor, care ii amageste caci precum piatra este rotunda, daca nu se ciopleste si nu isi va pierde ceva din ea, nu poate fi in patru colturi, tot asa si cei bogati din lumea aceasta daca nu se pierde din bogatia lor, nu pot fi vrednici de Domnul. Cunoaste aceasta mai intai la tine insuti; cand erai bogat nu erai bun de nimic iar acum esti bun de intrebuintat si folositor pentru viata. Fiti buni de intrebuintat pentru Dumnezeu, caci si tu vei fi luat din aceste pietre. 7. Pietrele pe care le-ai vazut aruncate departe de turn cazand pe drum si rostogolindu-se de pe drum in locuri anevoie de umblat, sunt cei ce cred dar in urma indoelii parasesc calea cea adevarata socotind ca pot gasi o cale mai buna, se ratacesc si patimesc umbland prin locuri neumblate. Iar cele ce cad in foc si ard sunt aceia care sau departat pana la sfarsit de Dumnezeul cel viu si din pricina poftelor lor de desfranare si rautatilor pe care le-au savarsit, nu le trece prin minte sa se pocaiasca. - Daca doresti sa stii cine sunt pietrele acelea, care cad aproape de apa si nu pot sa se rostogoleasca in apa ? - Acestia sunt cei ce asculta cuvantul si doresc sa se boteze in numele Domnului, dar cand li se aduce aminte de curatia adevarata se rasgandesc si umbla iarasi dupa poftele lor cele rele. Cu asta terminase lamuririle despre turn. Indrasnind o intrebai daca toate pietrele acestea care sunt aruncate si nu se potrivesc la zidirea turnului vor avea loc la turnul acesta si daca le este cu putinta pocainta. - Pocainta le este cu putinta, imi raspunsse ea, dar la turnul acesta nu se mai pot potrivi. Pentru un alt loc mult mai neinsemnat se vor potrivi dar si aceasta cand vor fi chinuiti si se vor implini zilele pacatelor lor. Si pentru aceasta vor fi izbaviti pentru ca sau facut partasi cuvantului celui drept. Si atunci vor izbuti sa se izbaveasca de chinuri daca vor pune la inima faptele lor rele pe care le-au savarsit. Iar daca nu le vor pune la inima nu vor fi mantuiti din cauza impietririi inimii lor. 8. Cand am incetat deci de a o intreba toate acestea, imi zise: - Vrei sa vezi si altceva? Fiind foarte doritor de vedenii m-am bucurat mult ca voi vedea iarasi ceva. Bagand de seama aceasta batrana zambi si imi zise : - Vezi sapte femei imprejurul turnului - Da Doamna, ii raspunsei eu si ea continuua : - Turnul este purtat de ele dupa porunca DDomnului. Asculta acum si felul lor de lucrare. Cea dintai dintre ele cu maini puternice se numeste credinta prin ea se mantuiesc alesii lui Dumnezeu. Cealalta care este incinsa in brau si are tinuta barbateasca se numeste infranarea, ea este o fiica a credintei, cine ii urmeaza este fericit in viata caci se va feri de toate faptele rele in credinta, ca va mosteni viata de dincolo daca se tine departe de orice pofta rea. - Dar celelalte cine sunt Doamna ? - Sunt fiice una alteia. Ele se numesc 1- simplitate, 2- stiinta, 3- nevinovatie, 4-sfintenie, 5-dragoste. Daca faci deci toate faptele mamei lor poti sa traiesti. - As dori Doamna sa stiu ce putere are fiiecare din ele, - Asculta ce puteri : puterile lor se tin una de alta si urmeaza una alteia in ordinea nasterii lor. Din credinta se naste infranarea, din infranare simplitate, din simplitate nevinovatia, din nevinovatie sfintenie, din sfintenie stiinta, din stiinta dragostea. Faptele lor sunt curate sfinte si dumnezeiesti. Cel care deci va servi lor si va putea sa se tina de faptele lor isi va avea locuinta in turn impreuna cu sfintii. Am intrebat-o apoi despre timpuri, daca a venit deja sfarsitul, iar ea striga cu glas tare: - Om nepriceput ! nu vezi turnul, ca inca se zideste ? Cand se va ispravii turnul de zidit va fi sfarsitul si repede se va ispravi. Nu ma mai intreba de acum inainte nimic. Iti poate fi de ajuns tie si sfintilor amintirea acestora si inoirea duhurilor voastre. Dar nu s-au descoperit toate acestea numai pentru tine ci sa le faci cunoscute tuturor. Dupa trei zile, caci trebuie mai intai sa cugeti asupra lor, iti poruncesc Hermo ca sa graiesti la urechile sfintilor toate cuvintele acestea ce iti voi spune pentru ca auzindu-le si facandu-le sa se curateasca de rautatile lor si tu impreuna cu ei. 9. - Ascultati-ma copiii v-am crescut in multta simplitate nevinovatie si sfintenie prin milostivirea Domnului care a turnat peste voi dreptatea pentru ca sa fiti indreptatiti si curatiti de orice rautate si strambatate. Voi insa nu voiti sa incetati cu rautatea voastra. Ascultati-ma si traiti in pace unii cu altii, cercetati-va si ajutati-va unii pe altii. Nu va impartasiti numai voi singuri din bunatatile date de Dumnezeu ci faceti parte din ele si celor lipsiti, caci unii din prea multe mancari isi pricinuiesc boala trupului, dimpotriva la aceia care nu au mancare se vatama trupul pentru ca nu are hrana indestulatoare si le lancezeste deci trupul. Acesta nepotrivire este insa pagubitoare pentru voi cei ce aveti si nu dati si celor lipsiti. Indreptati-va privirea spre judecata care are sa vina, cei indestulati, cercetati pe cei flamanzi pana inca nu sa inspravit cu zidirea turnului caci dupa terminarea turnului veti voi sa faceti bine si nu mai veti avea prilejul. Cei ce va faliti cu bogatia luati seama ca nu cumva sa suspine cei lipsiti si suspinul lor sa se suie la Domnul si voi impreuna cu bunurile voastre sa fiti lasati afara la usa turnului. - Si acum ma adresez voua celor ce conduceeti biserica si nazuiti spre locul cel dintai. Nu fiti asemenea vrajitorilor. Vrajitorii poarta farmecele lor in cutii voi insa purtati doctoria si otrava in inima, va-ti impietrit inimile si nu vreti sa va curatiti inimile si sa va uniti cugetele intr-unul singur in inima curata ca sa dobanditi mila de la imparatul cel mare. Luati deci seama copii ca nu cumva aceste desbinari sa va rapeasca viata cea vesnica. Cum vreti sa invatati pe alesii Domnului cand voi insiva nu aveti invatatura, invatati-va deci unul pe altul si traiti in pace unii cu altii, pentru ca eu sa pot sta vesela inaintea Tatalui si sa dau socoteala Domnului vostru pentru voi toti. 10. Cand inceta de a vorbi cu mine, venira cei sase tineri care zideau si luand-o o dusera la turn, iar alti patru ridicara sofaua si o dusera si pe ea la turn. Fata acestora nu am vazut-o, pentru ca erau intorsi cu spatele la mine. La plecare insa o rugai sa imi dea lamurire despre trei forme in care mi se aratase. Raspunzandu-mi a zis : - Despre acestea trebuie sa rogi pe altcinneva sa iti descopere. Caci mi sa aratat fratilor in intaia vedere acum un an, foarte batrana si sezand pe fotoliu. In vedenia a 2-a avea fata mai tanara dar fata si parul ca la o batrana si vorbea cu mine stand in picioare de asemenea era si mai vesela decat intaia oara. In vedenia a 3 era cu totul tanara si de o frumusete stralucitoare, numai parul il mai avea de batrana, era cu desvarsire vesela si sedea pe sofa. Pentru aceasta eram foarte intristat, dorind sa cunosc aceasta descoperire. Asa fiind, vad pe batrana zicandu-mi noaptea in vedenii: - Orice rugaciune are nevoie de umilinta, posteste deci si vei primii ceea ce vrei de la Domnul. Am postit asa doar o zi, si chiar noaptea urmatoare mi-sa aratat un tanar si mi-a zis: - Pentru ce ceri necontenit descoperiri inn rugaciune i-a seama ca nu cumva prin multa rugaciune sa aduci vatamare trupului tau. Iti sunt descoperirile acestea ori poti sa privesti si descoperiri si mai tari decat cele pe care le-ai vazut ? - Doamne ii raspunsei eu, numai lamuriri ccer despre cele trei infatisari ale batranei, pentru ca descoperirea sa fie desavarsita. - Pana cand, ma intrerupse el, sunteti neppriceputi? Indoelile voastre va fac nepriceputi si nu va lasa sa aveti inima catre Domnul, Raspunzandu-i iarasi am zis: - Adevarat Doamne dar de la tine vom cunoaaste acestea in chip amanuntit. 11. - Asculta dar, imi zise, despre cele trei infatisari de care vrei sa stii . Pentru ce in vedenia 1 ti sa aratat batrana si sezand pe fotoliu? Pentru ca spiritul vostru este imbatranit si pierdut si nu mai are nici o putere din pricina slabiciunilor si indoelilor. Caci precum batranii ne mai avand nadejde de reintinerire nu asteapta nimic altceva decat somnul morti, tot astfel si voi, fiind istoviti de treburile vietii acesteia v-ati dat cu totul nepasarii si nu v-ati aruncat grijile spre Domnul ci mintea voastra sa stricat si ati imbatranit de griji. - Doream inca sa stiu Domne pentru ce sedeea pe fotoliu? - Pentru ca orice bolnav sade pe un scaun din pricina slabiciunilor sale spre a da sprijin neputintei trupului sau. Cunosti acum insemnarea celei dintai vedenii. 12. In a doua vedenie ai vazut-o stand in picioare si avand fata mai tanara si mai vesela decat inainte iar trupul si parul mai batran. Asculta si explicarea acestei asemanari. Cand un batran este desnadajduit de sine insusi din pricina slabiciunii sale si a saraciei, nu mai asteapta nimic altceva decat ziua cea din urma a vietii daca pe neasteptate i-se lasa o mostenire auzind se scoala si inveselindu-se foarte mult prinde putere si nu mai zace ci sta pe picioare si duhul sau prapadit de suferintele de mai inainte, intinereste iarasi si el nu mai sade jos ci se arata ca un barbat in putere. Tot astfel si voi cand ati auzit descoperirea pe care v-a facut-o Domnul caci El s-a milostivit de voi, a reintinerit duhurile voastre, iar voi ati lepadat slabiciunile ati capatat iarasi putere si v-ati intarit in credinta. Si vazand Domnul intarirea voastra sa bucurat si de aceea va aratat zidirea turnului si va arata si alte lucruri daca triti in pace unii cu altii din toata inima. 13. Iar in a treia vedenie ai vazut-o mai tanara si mai frumoasa si vesela si cu infatisare nobila caci de indata ce cuiva intristat ii vine o veste buna repede uita supararile de mai inainte si nimic altceva nu asteapta decat implinirea vestii pe care a auzit-o si se intareste de aici inainte in bine si duhul sau reintinereste prin bucuria care a primit-o. Tot astfel si voi va-ti reintinerit duhurile vazand aceste bunatati. Pentru ca ai vazut-o sezand pe sofa sederea ei era sigura caci sofaua are patru picioare si sta neclintita. Si lumea este alcatuita din patru elemente. Deci cei care se pocaiesc vor fi oameni cu desavarsire noi si bine intariti daca se vor pocai din toata inima. Ti sa lamurit dar cu totul descoperirea. Sa nu mai ceri nimic cu privire la aceasta descoperire, daca insa vei avea inca nevoie de ceva ti-se va descoperi. Vedenia IV Pe care am vazut-o fratilor dupa 20 de zile de la vedenia de mai sus ca inchipuire si prevestire a stramtorarii viitoare. 1. Ma duceam la ogorul meu pe drumul Campaniei. De la acest drum obstesc, ogorul este cam la 10 stadii. Locul este aici anevoie de umblat. Mergand singur rugai pe Domnul ca sa imi desavarseasca descoperirile si vedeniile pe care mi le-a aratat prin biserica Lui cea sfanta spre a ma intari si a da pocainta robilor sai care dadusera prilej de sminteala ca sa se slaveasca numele Sau cel mare si glorios pentru ca m-a socotit vrednic sa imi arata minunile Sale. Pe cand slaveam asa pe Domnul si ii multumeam imi raspunse ca un rasunet un glas: - Nu te indoi Hermo! Atunci incepui sa socotesc in mine insumi si sa zic: Pentru ce m-as indoi cand sunt asa de bine intarit de Domnul si am vazut lucruri atat de marete. Si mersei putin mai departe fratilor si vazui un nor de praf ce se ridica spre cer si incepui sa zic in mine insumi: Nu cumva vine o turma de vite si ridica atata praf? Era departe de mine cam cu un stadiu cand norul de praf se facu din ce in ce mai mai mare, socoti ca este ceva dumnezeiesc. Putina lumina si soare si iata vazui o fiara foarte mare ca un chit si din gura ei ieseau lacuste de foc. Fiara avea o lungime cam de o suta de picioare si un cap ca de pamant. Am inceput sa plang si sa rog pe Domnul ca sa ma scape de ea, si mi-am adus aminte de glasul pe care il auzisem : "Nu te indoi Hermo", si aducandu-mi aminte de invataturile marete pe care le primisem m-am predat cu curaj fiarei. Si fiara suera atat de tare incat ar fi putut prapadi o cetate. Veni aproape de ea si chitul atat de mare se intinse pe pamant si nu misca decat limba si statu cu totul nemiscat pana ce trecui de el. Si avea pe cap fiara patru culori, neagra, rosie ca focul si sangele, aurie si alba. 2. Dupa ce trecusem de fiara si mersesem cam treizeci de pasi, iata ma intimpina o fecioara impodobita ca si cum ar fi iesit din camera de nunta imbracata toata in alb, avea de asemenea ghete albe si era acoperita pana la frunte cu o legatura pe cap in forma de mitra iar parul ii era alb. Din vedeniile de mai inainte intelesei ca este biserica si ma inveseli iarasi. Ea ma saluta cu cuvintele: - Bucura-te omule! Eu i-am raspuns: - Bucura-te Doamna! Ea continua: - Nu ti-a iesit nimic inainte ? - Ba da Doamna, o astfel de fiara care ar putea prapadi popoare, totusi cu puterea Domnului si prin multa sa milostivire am scapat de ea. - Ai scapat cu bine, zise ea, pentru ca tii-ai aruncat spre Dumnezeu grija ta si ti-ai deschis inima catre Domnul crezand ca prin nimic altceva nu poti fi mantuit decat prin numele Sau cel mare si slavit. Pentru aceasta a trimes Domnul ingerul Sau care este peste fiare si al carui nume este Tegri si a astupat gura ei si de la o mare stramtoare ai scapat pentru credinta ta si pentru ca nu te-ai indoit vazand o asemenea fiara. Du-te deci si povesteste alesilor Domnului faptele Sale cele marete si spunele ca fiara aceasta este inchipuirea stramtorarii celei mari care va veni. Daca va veti pregati si va veti pocai din toata inima inaintea Domnului veti putea scapa de ea, adica daca inima voastra va fi curata si nepatata si veti sluji Domnului fara prihana in celelalte zile ale vietii voastre. Aruncati grijile voastre spre Domnul si El le va indrepta. Credeti in Domnul, cei care va indoiti, caci toate Il poate atata sa intoarca mania Sa de la voi cat si sa va trimeata biciuiri, indoelnicilor. Vai de cei care aud cuvintele acestea dar nu le dau ascultare, era mai bine pentru ei sa nu se fi nascut. 3. Am intrebat-o si despre cele patru culori pe care le avea fiara pe cap. Iar ea mi-a raspuns zicand: - Iarasi esti nerabdator sa stii astfel dee lucruri. - Da Doamna, arata-mi ce inseamna acestea.. - Asculta zise: negru inseamna lumea aceassta in care locuiti, rosul ca focul si sangele, inseamna ca lumea aceasta trebuie sa piara prin foc, partea cea aurie sunteti voi cei care ati fugit de lumea aceasta si precum aurul se curateste prin foc si devine bun de intrebuintat, tot astfel sunteti lamuriti si voi cat timp locuiti in aceasta lume. Deci cei ce sunteti statornici si lamuriti prin foc va veti curati de ea precum aurul leapada zgura si tot astfel si voi veti lepada orice intristare si stramtorare si veti fi curati si buni pentru zidirea turnului. Partea cea alba este lumea viitoare in care vor locui alesii lui Dumnezeu, caci cei alesi de Dumnezeu pentru viata vesnica vor fi curati si nepatati. Tu deci nu inceta de a vorbi la urechile sfintilor. Aveti acum si inchipuirea stramtorarii celei mari ce are sa vina, dar daca veti vrea nimic rau nu va fi. Aduceti-va aminte cele ce sau scris mai inainte. Zicand aceste lucruri pleca si nu vazui in ce parte pleca caci se facu zgomot si ma intorsei inapoi plin de frica parandumi-se ca vine fiara. DESCOPERIREA V Rugandu-ma in locuinta mea si asezandu-ma pe canapea, intra un barbat maret la infatisare in haine de pastor, imbracat cu o piele alba de capra si avand traista pe umeri si toiag in mana si ma saluta, iar eu ii intorsei salutarea si imi zise: - Sunt trimis de ingerul prea sfant ca sa locuiesc impreuna cu tine restul zilelor tale. Socoti ca venise sa ma ispiteasca si il intrebai: - Cine esti tu ? caci stiu cui am fost inccredintat. - Nu ma cunosti ? - Nu ,zisei eu - Eu sunt pastorul caruia tu ai fost increedintat. Inca vorbind el, i se schimba infatisarea si il cunoscui ca era acela caruia am fost incredintat. Indata ma tulburai, spaima ma cuprinse, fusei zdrobit cu totul de intristare ca ii raspunsesem atat de rautacios si neghiob. El insa ma linisti zicandu-mi: - Nu te tulbura ci intareste-te in porunciile mele, pe care am sa ti le dau tie, caci sunt trimis ca sa iti arat inca o data toate cate ai vazut mai inainte si mai ales cele ce va sunt de folos. inainte de toate scrie poruncile mele si asemanarile, iar celelalte precum iti voi arata asa le vei scrie. Pentru aceasta iti poruncesc sa scrii mai intai poruncile si asemanarile, pentru ca sa le citesti mai de aproape si sa le poti pazi. Am scris deci poruncile si asemanarile, precum mi-a poruncit. - Daca deci auzindu-le le veti pazi, veti umbla in ele si le veti face cu inima curata, veti primi de la Domnul toate cate v-a fagaduit, iar daca le veti auzi si totusi nu va veti pocai ci veti inmulti pacatele voastre atunci veti primi de la Domnul cele potrivnice. Toate acestea mi-a poruncit sa le scriu pastorul, ingerul pocaintei. Cartea II - Poruncile Porunca 1 Inainte de toate crede ca unul este Dumnezeu care a intocmit toate, a adus toate din nefiinta in fiinta si cuprinde toate, iar El singur este necuprins. Crede deci in El si teme-te de El, iar temandu-te sa te infranezi. Pazeste acestea indeparteaza-te de la orice rautate, imbraca-te cu toata virtutea dreptatii si vei trai pentru Dumnezeu daca vei pazi porunca aceasta. Porunca 2 Imi zise: Pastreaza simplitatea si nevinovatia si vei fi ca pruncii care nu cunosc rautatea care da pieirii viata oamenilor. Mai intai de toate nu defaima pe nimeni nici nu asculta cu placere pe cel ce defaimeaza, caci altminteri si tu care asculti vei fi vinovat de pacatul celui ce defaimeaza, daca crezi adica defaimarea si tu insuti vei avea ceva impotriva fratelui tau. Rea este defaimarea. Ea este un demon neastamparat, niciodata iubitor de pace ci pururea amestecat in dezbinari. Tine-te deci departe de el si vei avea intotdeauna pace cu toti. Imbraca-te cu bunacuviinta in care nu este nici o piedica rautacioasa, ci totul neted si imbucurator. Fa binele si din agoniseala ta pe care ti-o da Dumnezeu, da tuturo celor lipsiti, fara ganduri ascunse si fara a sta prea mult la indoiala, cui sa dai sau cui sa nu dai, da tuturor caci Dumnezeu vrea sa dea tuturor din darurile Sale. Cei ce primesc insa vor da socoteala lui Dumnezeu pentru ce si la ce au primit. Caci cei ce primesc pentru ca sunt in nevoie nu vor fi trasi inaintea judecatiiiar cei ce primesc cu fatarnicie vor fi judecati. cel ce da insa este nevinovat, caci cum a primit de la Domnul sa isi implineasca serviciul, l-a implinit cu simplitate fara a cerceta cu de-a-maruntul, cui sa dea sau cui sa nu dea. Serviciul acesta implinit cu simplitate a fost bine vazut la Dumnezeu. de aceea cel ce slujeste astfel cu simplitate va trai pentru Dumnezeu. Pazeste deci poruncile acestea precum ti-am spus pentru ca pocainta ta si a casei tale sa fie pastrata sincer, iar inima ta curata si nepatata. Porunca 3 Iarasi imi zise: Iubeste adevarul si numai adevar sa iasa din gura ta, pentru ca duhul pe carel-a asezat Dumnezeu in acest trup sa fie aflat adevarat si astfel va fi slavit Domnul, care locuieste in tine, caci Domnul este adevarat in orice cuvant si in El nu se gaseste minciuna. cei ce mint, tagaduiesc pe Domnul si se fac inselatori ai Domnului, nedaindu-i inapoi imprumutul pe care l-au primit, caci au primt duh nemincinos. Daca il dau mincinos inapoi spurca porunca Domnului si se fac inselatori. Auzind asta am plans cu amar. Cum ma vazu insa plangand ma intreba: - pentru ce plangi?- pentru ca nu stiu Doamne daca pot dobandi mantuirea. - Pentru ce?- Doamne eu niciodata in viata mea n-am grait cuvant adevarat, ci in toata vremea am grait cu viclesug catre toti si minciuna mea o aratam ca adevar in fata tuturor oamenilor si niciodata nu mi s-a opus nimeni, ci cuvantul meu a gasit crezare. Cum pot trai deci Doamne daca am facut astfel de lucruri? - Bine si drept gandesti, imi zise el, caci ca un serv al lui Dumnezeu trebuia sa umbli in adevar si gand rau nu trebuia sa locuiasca impreuna cu duhul adevarului, nici sa aduca intristare Duhului Celui adevarat si sfant- niciodata Doamne nu am spus raspicat astfel de vorbe. - Acum insa le auzi, raspunse el, pazeste deci pentru ca si minciunile pe care le-ai spus mai inainte in afacerile tale sa fie vrednice de crezut, daca vorbele tale de acum sunt gasite adevarate, caci si acelea pot fi crezute. Daca pazesti acestea si vei spune de acum inainte adevarul numai, poti sa iti agonisesti viata. Si oricine va asculta porunca aceasta si se va infrana de la minciuna cea foarte rea va trai pentru Dumnezeu. Porunca 4 1. - Iti poruncesc sa pastrezi curatia si sa nu se suie in inima ta pofta de femeie straina, de vreo desfranare sau de alte lucruri rele de acest fel caci daca faci acestea savarsesti un mare pacat. Daca insa iti aduci aminte pururea de femeia ta niciodata nu vei gresi, caci daca o astfel de pofta rea se suie in inima ta, cazi in pacat si daca te dedai la astfel de rautati de acest fel, savarsesti pacat. O astfel de pofta este un pacat mare pentru un serv al lui Dumnezeu. Daca cineva savarseste aceasta fapta, isi atrage moarte. Ia seama deci! infraneaza-te de la pofte de acest fel, caci acolo unde locuieste sfintenia, acolo nu trebuie sa se suie faradelegea in inima barbatului drept. - Doamne, ii zisei eu, ingaduieste-mi sa iiti pun cateva intrebari. - Spune - Incepui: Doamne daca are cineva o femeiie credincioasa in Domnul si o prinde in adulter, pacatuieste oare barbatul daca mai traieste cu ea impreuna? - Cat timp nu stie nimic despre asta nu paacatuieste, daca insa barbatul stie pacatul ei si femeia nu se pocaieste ci staruieste in desfranare, iar barbatul traieste impreuna cu ea se face si el vinovatde pacatul ei si partas adulterului ei. - Ce sa faca Doamne barbatul daca femeia staruieste in patima ei? - Sa o lase, iar apoi sa ramana vaduv. Daca insa, dupa ce isi lasa femeia se casatoreste cu alta si el savarseste adulter. - Dar daca femeia se pocaieste, dupa ce a fost lasata si voieste sa se intoarca la barbatul ei nu poate fi primita? - Ba da, chiar pacatuieste barbatul daca nnu o primeste si isi atrage un mare pacat, desigur cel ce a pacatuit si se pocaieste trebuie sa fie primit dar nu de multe ori, caci pentru a servi lui Dumnezeu este numai o pocainta. Pentru pocainta care poate avea loc nu trebuie sa se casatoreasca deci barbatul, si aceasta este impusa atat barbatului cat si femeii. Dar este adulter nu numai in cazul cand pateaza cineva trupul sau, ci savarseste adulter si cel care face lucruri asemanatoare paganilor. De aceea si in astfel de fapte daca staruie cineva si nu se pocaieste fereste-te de el si nu trai impreuna cu el, altfel si tu te faci partas pacatului lui. Pentru aceasta vi sa poruncit sa ramaneti vaduvi, fie barbat fie femeie caci numai la unii ca acesteia este cu putinta pocainta. Eu insa nu dau prilej sa se implineasca astfel de cazuri de felul acesta, ci doresc ca cel ce a pacatuit sa nu mai pacatuiasca. Iar de pacatul lui de mai inainte are cine sa ii dea tamaduire caci Dumnezeu are stapanire asupra tuturor lucrurilor. 2. L-am rugat iarasi zicand: - Pentru ca Domnul m-a socotit vrednic ca sa locuiesti cu mine toata vremea, ingaduieste-mi inca putine cuvinte deoarece nu inteleg nimic si inima mea s-a impietrit din cauza faptelor mele de mai inainte. Invata-ma caci sunt foarte nepriceput si nu inteleg nimic. Imi raspunse: - Eu sunt (pus) peste pocainta si dau inteelepciune tuturor celor ce se pocaiesc. Oare nu ti se pare ca aceasta pocainta este intelepciune? Da pocainta este o intelepciune mare. Cel ce a pacatuit intelege ca a facut rau inaintea Domnului si se suie in inima lui fapta pe care a savarsit-o si se pocaieste si nu mai fa ce raul ci savarseste cu prisosinta binele isi semereste sufleteul si-l chinuieste pentru ca a pacatuit. Vezi deci ca pocainta este o mare intelepciune. - Pentru aceasta cer de la tine Doamne lamurire pentru toate pentru ca sunt pacatos si vreau sa aflu prin ce fapte voi castiga viata, caci multe si felurite sunt pacatele mele. - Vei castiga viata, imi zise el, daca pazesti poruncile mele si umbli in ele. Si oricine aude poruncile acestea si le pazeste va trai pentru Dumnezeu. 3. - Doamne te voi mai intreba inca ceva - Spune. - Am auzit, Doamne de la unii dascali ca nnu este nici o alta pocainta decat aceea cand ne-am pogorat in apa si am dobandit iertarea pacatelor de mai inainte. - Bine ai auzit, asa este intr-adevar cacii ar trebui ca cel ce a dobandit iertarea pacatelor sa nu mai pacatuiasca ci sa locuiasca in curatie. Pentru ca insa cercetezi cu luare aminte , iti voi da o lamurire si despre aceasta fara sa dau prilej la o mai deasa pacatuire celor ce vor crede sau celor ce cred acum in Domnul caci credinciosii de acum sau cei viitori nu au pocainta pentru pacate, ci au iertarea pacatelor de mai inainte. Pentru cei ce au fost insa chemati mai inainte de aceste zile a hotarat Domnul pocainta, caci Domnul fiind cunoscator al inimilor si stiind toate lucrurile mai inainte, a stiut slabiciunea oamenilor si viclenia diavolului ca va face rau servilor lui Dumnezeu si se va purta cu viclenie cu ei. Mult milostiv fiind deci Domnul s-a indurat de faptura Sa si a asezat pocainta aceasta si mie mi s-a dat stapanirea asupra acestei pocainte. Totusi iti spun: Daca cineva ispitit fiind de diavolul pacatuieste dupa aceasta chemare mareata si sfanta, are o singura pocainta, iar daca pacatuieste neincetat si se pocaieste, de niciun folos nu este pentru un astfel de om, caci cu greu va dobandi viata. Ii zisei: - Auzind aceasta de la tine asa de lamuritt am dobandit viata, caci asa cum stiu ca voi dobandi mantuirea, daca nu voi inmulti pacatele mele. - Da, ma asigura el, vei fi mantuit tu si toti cati vor face aceasta. 4. L-am mai intrebat iarasi zicand: - Doamne fiindca ai fost asa de ingaduitorr cu mine lamureste-mi aceasta. - Spune, zise el - Doamne daca o femeie sau chiar un barbatt moare si celalalt dintre ei se casatoreste, nu pacatuieste oare cel ce se casatoreste? - Nu pacatuieste, imi raspunse el, dar dacca ramane vaduv isi agoniseste mai multa cinste si slava mare de la Domnul, dar daca se casatoreste nu pacatuieste. Pastreaza deci curatia si sfintenia si vei trai pentru Dumnezeu. Toate cate iti vorbesc acum sau ti le voi vorbi pe viitor pazeste-le de acum inainte, adica din ziua in care mi-ai fost incredintat si eu voi locui in casa ta. Greselile tale de mai inainte vor gasi iertare, daca pazesti poruncile mele. Si toti vor dobandi iertare daca vor pazi poruncile mele si vor umbla in aceatsa curatie. Porunca 5 1. Fii indelung rabdator si intelept si vei avea sub stapanirea ta toate faptele rele si vei savarsi toata dreptatea, caci daca vei fi indelung rabdator Duhul Sfant care locuieste in tine va ramanea curat si nu va fi intunecat de un alt duh rau, ci locuind in largime se va veseli si bucura impreuna cu vasul in care locuieste si va sluji lui Dumnezeu cu multa bucurie, avand indestulare in sine. Daca se iveste mania insa Duhul Sfant, care este foarte delicat, este indata stramtorat pentru ca nu are loc curat si cauta sa plece din acel loc pentru ca este sugrumat de duhul cel rau nemai avand loc sa slujeasca Domnului precum voieste deoarece este spurcat de manie, caci in indelunga rabdare locuieste Domnul, iar in manie diavolul. Daca insa locuiesc amandoua duhurile la un loc atunci este pagubitor si rau pentru omul in care locuiesc, caci daca iei foarte putin pelin si il pui intr-o oala de miere nu se strica toata mierea? Atata miere se strica de foarte putin pelin, isi pierde dulceata si numai este buna de intrebuintat. Daca nu se arunca pelin in miere, atunci ea este dulce la gust si folositoare stapanului ei. Vezi deci ca indelunga rabdare este mult mai dulce decat mierea si folositoare Domnului si de aceea El locuieste in ea. Mania este insa amara si nefolositoare. Iar daca se amesteca mania cu indelunga rabdare atunci se spurca indelunga rabdare si rugaciunea ei nu este de nici un folos inaintea lui Dumnezeu. - Doamne as dori sa cunosc felul de lucrarre al maniei ca sa ma pazesc de ea. - Foarte bine, daca nu te pazesti de ea tuu si casa ta pierzi toata nedejdea, de aceea pazeste-te de ea caci eu sunt cu tine. Si se vor feri de ea toti cati se vor pocai din toata inima, caci eu voi fi cu ei si ii voi pazi deoarece toti au fost indreptati de ingerul prea sfant. 2. Asculta acum felul de lucrare al maniei cum este de rea cum prapadeste pe servii lui Dumnezeu prin lucrarea ei si cum abate pe ei din calea dreptatii. Nu abate insa pe cei ce sunt desavarsiti in credinta nici nu poate inrauri asupra lor deoarece puterea Domnului este cu ei, abate insa pe cei deserti si nestatornici caci cand vede pe astfel de oameni ca sunt multumiti se vara in inima lor si din nimic barbatul sau femeia se supara pentru afaceri ale vieti sau mancari sau pentru vreun lucru fara insemnatate sau pentru vreun prieten pentru ce are sa dea sau sa ia sau alte lucruri de acestea prostesti, caci toate acestea sunt proaste, desarte si nefolositoare pentru servii lui Dumnezeu. Insa indelunga rabdare este mare, tare cu putere multa si trainica si isi arata puterea in mare intindere, vesela multumita si fara nici o grija slaveste ea pe Dumnezeu in tot timpul, nu are in sine nici amaraciune ci ramane in toata vremea blanda si linistita. Aceasta indelunga rabdare se gaseste deci la cei ce au credinta desavarsita. Mania insa este inainte de toate proasta usuratica si nepriceputa. Apoi din nepricepere se naste amaraciune si necaz, din necaz manie, din manie ura. Apoi aceasta ura izvorata din asa mari rele devine un pacat mare si neiertat caci aceste duhuri cand locuiesc intr-unul si acelasi vas in care locuieste si Duhul Sfant, nu mai este incapator vasul acela si curge peste el. Duhul cel delicat deci nefiind obisnuit sa locuiasca cu duhul cel rau nici cu asprime pleaca de la un astfel de om si cauta sa locuiasca cu blandetea si linistea. Apoi cand paraseste omul in care locuia, acel om ramane lipsit de Duhul cel drept si de aici in colo umplandu-se de duhurile rele, este nestatornic in orice fapta a sa pentru ca este impins incoace si in colo de duhurile rele si devine cu totul orb pentru gandul bun. Asa se intampla tuturor celor iuti la manie. Infraneaza-te dar de la manie, care este un duh foarte rau. Imbraca-te cu indelunga rabdare, impotriveste-te maniei si necazului si vei fi aflat cu sfintenia care este placuta Domnului. Ia seama deci ca nu cumva sa treci cu vederea porunca aceasta caci daca esti stapan pe aceasta porunca, vei putea pazi si celelalte porunci pe care ti-le voi da. Intareste-te si imputerniceste-te in ele si sa se intareasca toti cati voiesc sa umble in ele. Porunca 6 1. In porunca intaia ti-am poruncit sa pazesti credinta, teama si infranarea. - Da Doamne, adaugai eu - Acum voiesc sa iti arat si puterile lorr pentru ca sa intelegi ce putere si lucrare are fiecare din ele caci lucrarile lor sunt de doua feluri, dupa cum lucreaza in dreptate sau in nedreptate. Tu deci crede dreptati iar nedreptati sa nu crezi caci dreptatea are cale dreapta, iar nedreptatea are cale stramba. Mergi dar pe calea cea dreapta si neteda iar pe cea stramba paraseste-o caci calea stramba nu are carari bine batute ci locuri neumblate si multe piedici si este aspra si spinoasa si deci vatamatoare pentru cei ce merg pe ea. Dimpotriva cei ce merg pe calea cea dreapta calatoresc ca pe o cale neteda si fara piedici, caci ea nu este nici aspra nici spinoasa. Vezi dar ca este mai folositor sa umbli pe aceasta cale. - Imi place aceasta cale Doamne ca sa umbblu pe ea. - Sa umbli, imi zise el si oricine se va iintoarce din toata inima catre Domnul va umbla pe aceasta cale. 2. Asculta acum despre credinta. Pe langa om sunt doi ingeri, unul al dreptatii si unul al rautatii. - Doamne, cum sa deosebesc oare lucrurilr lor, caci amandoi ingerii locuiesc impreuna? - Asculta si intelege! ingerul dreptatii eeste delicat, rusinos, bland si linistit. cand se suie deci acesta in inima ta, indata vorbeste cu tine despre curatie, sfintenie, despre cumpatare, despre orice virtute vrednica de lauda. Cand toate acestea se suie in inima ta, intelege atunci ca ingerul dreptatii este cu tine. Acestea sunt deci faptele ingerului dreptatii. Sa ai incredere in el si in faptele lui! Iata acum si faptele ingerului rautatii. Mai intai de toate este iute la manie, suparacios si fara minte, iar faptele lui sunt rele si vatama pe servii lui Dumnezeu. cand se suie deci acesta in inima ta, cunoastel dupa faptele lui. - Doamne, nu stiu cum sa il cunosc . - Asculta deci! Cand te cuprinde mania sauu supararea, sa stii ca el este in tine. Apoi arata prezenta sa prin pofta de afaceri multe, imbelsugarea de mancari si bauturi, de betii si felurite desfatari si lucruri care nu sunt de trebuinta, de asemenea pofta dupa femei si lacomia, multa ingamfare si mandria desarta si toate cate sunt asemenea acestora. Cand se suie lucrurile acestea in inima ta sa stii ca ingerul rautatii este in tine. Tu insa cunoscand faptele lui, fugi de el si nu ii da crezare deoarece faptele lui sunt rele si vatamatoare pentru servii lui Dumnezeu. Acum ai inaintea ochilor lucrarile si ale unuia si ale altuia din ce doi ingeri. Intelege bine si crede ingerul dreptatii iar de ingerul rautatii leapada-te, deoarece invatatura lui este rea pentru orice fapta, caci daca este un barbat este credincios si gandul ingerului acestuia se suie in inima lui, trebuie sa savarseasca vreun pacat barbatul acela sau femeia. Daca insa iarasi este foarte pacatos vreun barbat sau vreo femeie si se suie in inima lor faptele ingerului dreptatii trebuie neaparat sa savarseasca ceva bun. Vezi deci ca este bine sa urmezi ingerului dreptatii iar de ingerul rautatii sa stai departe. Aceasta porunca iti este aratata asadar cele privitoare la credinta, pentru ca sa ai incredere in faptele ingerului dreptatii si savarsindu-le sa traiesti pentru Dumnezeu. Crede insa ca faptele ingerului rautatii sunt rele, daca deci nu le savarsesti vei trai pentru Dumnezeu. Porunca 7 Teme-te de Domnul si pazeste poruncile lui. Caci daca pazesti poruncile lui Dumnezeu vei fi puternic spre orice fapta buna si fapta ta va fi fara seaman. Intr-adevar daca te temi de Domnul vei savarsi cu bine toate. Aceasta este teama pe care trebuie sa o ai si vei dobandi mantuirea. De diavolul sa nu te temi, caci daca te temi de Domnul, vei avea stapanire asupra diavolului, deoarece el nu are in sine nici o putere. De cel ce nu are putere nu are nimeni teama, iar cine are putere insemnata poate sa insufle teama caci oricine are putere este si temut, iar cine nu are putere este dispretuit de toti. teme-te insa de faptele diavolului pentru ca sunt rele. daca te temi deci de Domnul vei avea frica si de faptele diavolului si nu le vei savarsi, ci te vei feri de ele. Frica este de doua feluri, caci cand vrei sa savarsesti raul teme-te de Domnul si nu-l vei savarsi, iar cand vrei iarasi sa faci binele, teme-te de Domnul si-l vei savarsi. Prin urmare frica de Domnul este tare si insemnata. Teme-te deci de Domnul si vei trai pentru El si toti cati se tem de El si pazesc poruncile lui vor trai pentru Dumnezeu. - Doamne, intrerupsei eu, pentru ce spuse--si despre cei ce pazesc poruncile Lui ca vor trai pentru Dumnezeu? - Pentru ca viata celor ce se tem de El sii pazesc poruncile Lui este la Dumnezeu, iar cei ce nu pazesc poruncile Lui nu au viata in ei. Porunca 8 Ti-am spus ca toate fapturile Domnului au doua parti , astfel si infranarea are doua parti: de la unele lucruri trebuie sa ne infranam, de la altele nu. - Arata-mi Doamne de la care lucruri trebuuie sa ne infranam si de la care nu. - Asculta: Infraneaza-te de la rau si nu iil savarsi, de la bine insa nu te infrana ci savarseste-l caci daca te infranezi in a face binele savarsesti mare pacat. Daca te infranezi de a nu face raul savarsesti o mare dreptate. Pentru aceea infraneaza-te de la orice pacat si savarseste binele. - Doamne care sunt pacatele de la cere treebuie sa ne infranam? - Asculta: adulterul si curvia, betia neinnfranata, mandria cea rea, mancarurile peste masura, luxul bogatiei, lauda de sine, ingamfarea, dispretuirea aproapelui, minciuna, clevetirea, fatarnicia, pofta de razbunare si tot felul de defaimare. Acestea sunt faptele cele mai rele decat toate in viata oamenilor. Deci de la aceste fapte trebuie sa se infraneze servul lui Dumnezeu, caci cel ce nu se infraneaza de la acestea nu poate trai pentru Dumnezeu. Asculta acum si cele ce urmeaza acestora. - Mai sunt Doamne inca si alte fapte rele?? - Sunt si inca multe de la care trebuie saa se infraneze servul lui Dumnezeu, ca de pilda: furtul, inselaciunea, rapirea, marturia mincinoasa, lacomia, pofta cea rea, amagirea, slava desarta, palavrageala, si toate cate sunt asemenea acestora. Oare nu ti-se pare ca aceste lucruri sunt rele si inca foarte rele pentru servii lui Dumnezeu? de la toate acestea trebuie sa se infraneze cel ce slujeste lui Dumnezeu. Infraneaza-te deci de la toate acestea, pentru ca sa traiesti pentru Dumnezeu si sa fi inscris in cartea vietii impreuna cu cei infranati. Acestea sunt cele de la care trebuie sa te infranezi. Asculta acum si cele de la care nu trebuie sa te infranezici sa le faci. De la bine nu te infrana ci fa-l. - Arata-mi Doamne si puterea binelui ca saa umblu intr-nsul, sa ma pun in serviciul sau si savarsindul sa pot dobandi mantuirea. - Asculta si lucrurile binelui pe care treebuie sa le savarsesti si de la care sa nu te infranezi. Mai intai de toate este credinta, teama de Domnul, dragostea, unirea, dreptatea in vorbe, adevarul si rabdarea. Nimic nu este mai bun decat acestea in viata oamenilor. Cel ce pasezte acestea si nu se infraneaza de la ele, este fericit in viata lui. Asculta acum si cele ce urmeaza acestora. Serviciile aduse vaduvelor, cercetarea orfanilor si a celor lipsiti, izbavirea din nevoi a servilor lui Dumnezeu, iubirea de straini, caci in iubirea de straini se gaseste uneori facerea de bine, apoi nu te impotrivi nimanui, a fii linistit, a fii mai sarac decat toti oamenii, a cinsti pe batrani, a practica dreptatea, a pazi fratia, a suferi ocara, a fii indelumng rabdator, a nu fi doritor de razbunare, a mangaia pe cei intristati, a nu indeparta pe cei scandalizati de la credinta ci ai intoarce si ai inveseli, a dijeni pe cei pacatosi, a nu lasa pe cei datori si lipsiti si altele de acest fel. Ti se par bune acestea ? - Desigur Doamne, caci ce ar putea fi mai bun decat acestea? - Umbla deci in ele si nu te infrana de laa ele si vei trai pentru Dumnezeu. Pazeste porunca aceasta. Daca faci binele si nu te infranezi de la el, vei trai pentru Dumnezeu, si toti care fac astfel vor trai pentru Dumnezeu. Si iarasi daca nu faci raul si te infranezi de la el vei trai pentru Dumnezeu si vor trai pentru Dumnezeu toti care pazesc poruncile acestea si umbla in ele. Porunca 9 Apoi imi zise: leapada de la tine indoiala si nu sta nicidecum la ganduri cand ai sa ceri ceva de la Dumnezeu zucand in tine insuti: Cum poti cere si primi ceva de la Domnul cand am pacatuit atat de mult catre El? - Nu gandi aceasta ci opreste-te si mergi spre Domnul din toata inima si cere de la El fara sa te indoiesti si vei cunoaste multa Lui indurare ca nu te va parasi, ci va implini cererea sufletului tau, caci Dumnezeu nu este razbunator ca oamenii, ci este indurator si se indura de faptura Sa. Tu deci curata inima ta de toate desertaciunile lumii acesteia si de toate relele ce ti-am spus mai inainte. Cere apoi de la Domnul si vei dobandi totul si toate cererile tale vor fi implinite daca vei cere de la Domnul fara sa te indoiesti in inima ta, daca insa te indoiesti in inima ta, nu vei dobandi nimic din cele ce ceri, caci cei ce se indoiesc de Dumnezeu sunt nehotarati (in credinta lor) si ei nu vor dobandi nici una din cererile lor. Cei desavarsiti in credinta dimpotriva le cer toate cu incredere in Domnul si le primesc, caci le cer fara sa stea pe ganduri si nu se indoiesc de nimic, caci orice barbat indoelnic daca nu se pocaieste cu greu va dobandi mantuirea. Curata deci inima ta de indoiala , imbracate cu credinta caci este puternica si crede lui Dumnezeu ca vei primi toate cele ce ceri. Si daca vreodata primesti de la Domnul ceva mai tarziu vreun lucru pe care la- cerut, nu te indoi din cauza ca nu sa implinit indata cererea sufletului tau, caci cu siguranta pentru vreo ispita sau greseala pe care nu o cunosti primesti mai tarziu cea ce ai cerut. Nu inceta de a ruga pe Domnul pentru cererea sufletului tau si vei primi, iar daca pierzi curajul si te indoiesti cand ceri, invinuieste-te pe tine iar nu pe Cel ce avea sa iti dea. Vezi aceasta indoiala este rea neintemeiata si pe multi ii smulge de la credinta chiar daca erau foarte credinciosi si tari, caci indoiala este o fiica a diavolului si se poarta cu foarte multa rautate catre servii lui Dumnezeu. - Dispretuieste deci indoiala si stapan pee ea in orice fapta, inarmat fiind cu credinta cea tare si puternica caci credinta toate le fagaduieste si pe toate le aduce la indeplinire iar indoiala neavand in sine insusi increderea nu izbaveste in niciuna din faptele pe care le intreprinde. - Vezi dar ca credinta este de sus de la DDomnul si este o mare putere, iar in indoiala este un duh pamantesc de la diavolul fara nici o putere. Serveste dar celei ce are putere, adica credintei si fereste-te de indoiala cea fara nici o putere si vei trai pentru Dumnezeu. Porunca 10 I. Goneste de la tine intristarea, caci este sora indoeli si a maniei. - Cum Doamne este sora a acestora, caci aaltceva mi se pare a fi mania, altceva indoiala si altceva intristarea. - Nepriceput esti omule! Tu nu intelegi caa intristarea este mai rea decat toate duhurile si foarte primejdioasa pentru servii lui Dumnezeu si strica omului mai mult decat toate duhurile rele si alunga pe Duhul Sfant si iarasi il izbaveste. - Doamne sunt nepriceput si nu inteleg pilldele acestea, caci nu pricep cum poate sa il alunge pe Duhul Sfant si apoi iarasi sa il izbaveasca. - Asculta: cei care nu s-ai silit niciodatta in a afla adevarul nu au facut cercetari cu privire la Dumnezeu, ci numai au crezut, dar s-au amestecat in treburi lumesti, in bagaje, in prietenii cu paganii si in alte multe afaceri ale lumii acesteia. Toti cati se indeletnicesc cu astfel de lucruri nu inteleg pildele despre Dumnezeu , caci se intuneca la minte din cauza afacerilor si se strica si se salbaticesc. Precum viile bine cultivate cand sunt lasate in neingrijire si se paraginesc din pricina maracinilor si a tot felul de buruieni si tot asa si oamenii care au crezut dar care sau dedat la aceste afaceri pomenite mai sus sunt scosi din minte si nu inteleg nimic despre Dumnezeire si chiar cand aud vorbindu-se despre Dumnezeire mintea lor se coboara la afacerea lor si nu inteleg absolut nimic. Cei ce au frica de Dumnezeu si cerceteaza despre Dumnezeu si adevar si au inima imdreptata spre Domnul, inteleg si pricep mai repede toate cele spuse lor pentru ca au frica Domnului in ei, caci unde locuieste Domnul acolo este si multa pricepere. Lipeste-te deci de Domnul si pe toate le vei intelege II. Acum nepriceputule, asculta cum intristarea stinge Duhul Sfant si iarasi il izbaveste. Cand cel indoelnic intreprinde vreo treaba si nu izbuteste din pricina indoeli lui atunci intra intristarea in om si intristeaza Duhul Sfant si il alunga. Apoi iarasi cand mania se leaga de om, pentru vreo treaba si el se necajeste foarte mult, atunci intristarea intra iarasi in inima omului necajit si el se intristeaza pentru fapta pe care a savarsit-o si se caieste ca a facut rau. Aceasta intristare insa pare a avea ca urmare mantuirea, deoarece el s-a cait dupa ce a facut rau. Amandoua faptele deci intristeaza Duhul pentru ca impins de ea ar savarsi raul. Amandoua prin urmare sunt aducatoare de intristare pentru Duhul Sfant si indoiala si intristarea. Goneste asadar de la tine intristarea si nu mahni Duhul Sfant care locuieste in tine, ca sa nu cumva sa se planga lui Dumnezeu impotriva ta si sa te paraseasca, caci Duhul lui Dumnezeu care este dat acestui trup nu sufere nici intristare nici stramtorare. III. Imbraca-te deci cu veselia care pururea are har la Dumnezeu si ii este placuta, desfata-te in ea caci orice om vesel savasrseste cele bune, cugeta la cele bune si dispretuieste intristarea, pe cand cel trist face rau in toata vremea. Face rau mai intai prin aceea ca intristeaza pe Duhul Sfant care a fost dat vesel omului. Al doilea, intristandu-se savarseste o nelegiuire pri faptul ca nu se mai roaga nici nu se marturiseste lui Dumnezeu, caci rugaciunea unui om trist nu are niciodata puterea de a se sui la jertfelnicul lui Dumnezeu... - Pentru ce nu se suie la jertfelnicul luii Dumnezeu, intrerupsei eu, rugaciunea celui intristat? - Pentru ca intristarea sade in inima lui.. Daca se amesteca deci intristarea cu rugaciunea, nu o lasa pe aceasta sa se suie curata la jertfelnic, caci precum otetul si vinul amestecate la un loc nu au acelasi gust, tot asa daca se amesteca intristarea cu Duhul sfant, nu mai are aceasta aceasi rugaciune. Curateste-te deci de aceasta intristare rea si vei trai pentru dumnezeu si toti care vor face asa vor trai pentru Dumnezeu, sa lepede intristarea si sa se imbrace cu toata veselia. Porunca 11 Imi arata apoi mai multi oameni sezand pe o banca si un alt om sezand pe un fotoliu si ma intreba: - Vezi pe cei ce sed pe banca? - Da Doamne, raspunsei eu - Aceia, continua el, sunt credinciosi si cel ce sade pe fotoliu este un prooroc mincinos care strica mintea servilor lui Dumnezeu, o strica insa numai pe a celor indoelnici nu si pe a celor credinciosi, cei indoelnici vin la el ca la un vrajitor si il intreaba ce li se va intampla oare. Si acel prooroc mincinos neavand in sine nici o putere a Duhului Dumneziesc le raspunde potrivit intrebarilor lor si potrivit poftelor lor rele si le umple sufletele asa cum doresc ei, caci el insusi fiind desert tot desertaciuni la raspunde celor deserti. El raspunde adica la intrebarea ce i se pune dupa desertaciunea omului care il intreaba. Graieste insa si unele vorbe adevarate, caci diavolul il umple duhul sau, doar de ar putea in acest chip sa smulga pe vreunul din cei drepti. Cei ce sunt deci tari in Domnul, imbracati cu adevarul nu se unesc cu astfel de duhuri ci se feresc de ele. cei ce sunt insa indoelnici si se caiesc adeseori, alearga dupa oracole ca paganii si isi atrag astfel prin aceasta idolatrie un pacat mare, caci cel ce intreaba pe un prooroc mincinos despre vreo treaba oarecare este un idolatru, lipsit de adevar si neghiob. pentru ca orice duh dat de Dumnezeu nu asteapta sa fie intrebat ci avand puterea Dumnezeirii, vorbeste de la sine toate, deoarece este de sus, din puterea Duhului Dumnezeiesc. iar duhu care se lasa intrebat si vorbeste dupa poftele oamenilor, este pamantesc, usor si fara putere si de aceea nu vorbeste indeobste decat daca este intrebat. - Doamne cum va cunoaste oare omul care diintre ei este prooroc adevarat si care dintre ei este prooroc mincinos ? - Asculta despre amandoua felurile de proooroci. Dupa viata sa cunosti daca un om are Duhul Dumnezeiesc. Mai intai cel ce are Duhul Dumnezeiesc, Duhul cel de sus, este bland linistit si smerit, se fereste de toata rautatea si de pofta desarta a veacului acestuia, se socoteste pe sine mai nedesavarsit decat toti oamenii, nu raspunde nimanui nimic, cand este intrebat, nu vorbeste in locuri ascunse, nici cand doreste omul ci Duhul Sfant vorbeste atunci cand vrea Dumnezeu ca El sa vorbeasca. Cand vine deci omul care are Duhul Dumnezeiesc acolo unde sunt adunati spre slujba dumnezeeiasca, barbatii drepti care au credinta in Duhul Dumnezeiesc si adunarea acelor barbati indreapta o rugaciune catre Dumnezeu, atunci ingerul Duhului profetic care sta langa el, umple pe om si fiind plin omul acela de Duhul Sfant va vorbi multimii precum voieste Domnul. Astfel se face cunoscut deci Duhul Dumnezeirii si acesta este puterea Domnului cu care este inarmat Duhul Dumnezeiesc. Asculta acum, continua el, despre duhul pamantesc, desert, fara putere si nerod. Mai intai omul acela care pare numai a avea duh de sus, se inalta pe sine, voieste sa ocupe cei dintai scaun in biserica si devine obraznic si nerusinat, barfitor si invatat a petrece in multe desfatari si in multe alte pofte amagitoare si ia plata pentru proorocia sa, iar daca nu i se da, nu prooroceste. Poate insa Duhul Dumnezeiesc sa ia plata si sa prooroceasca? Nu este cu putinta ca un prooroc al lui Dumnezeu sa faca aceasta ci duhul unor astfel de prooroci este de pe pamant. Apoi in genere nu se apropie de adunarea barbatilor drepti ci fuge de ei, se lipeste insa de cei indoelnice si deserti le prooroceste in vreun colt si ii amageste vorbindu-le desertaciuni dupa poftele lor, caci cu oamen8i deserti vorbeste. vasul gol nu se sparge cand este pus la un loc cu alte vase goale ci se potrivesc intre ele la sunet. Cand vine insa in adunarea plina a barbatilor drepti, care au Duhul Dumnezeiesc si fac o rugaciune indata se arata acela ca este gol, duhul sau pamantesc fuge de la el de frica, iar omul acela amuteste si ramane cu totul zdrobit, pentru ca nu poate vorbi nimic, caci daca bagi vin si undelemn in pivnita si pui intre ele un vas gol si vreti apoi sa golesti pivnita, vasul acela pe care l-ai pus gol tot gol il vei gasi. Asa si prooroci deserti cand se intalnesc cu duhurile celor drepti, sunt aflati astfel dupa cum au venit. Ai acum viata a celor doua feluri de prooroci. Dupa fapte si dupa viata cerceteaza pe omul care pretinde ca este purtator de duh. Crede insa numai Duhul care vine de la Dumnezeu si are putere, iar duhul pamantesc si desert nu il crede in nici o privinta, deoarece nu este in el putere, caci vine de la diavolul. Asculta acum pilda pe care am sa ti-o spun. Ia acum o piatra si arunca-o spre cer si vezi daca poti sa il atingi. Sau i-a o tulumba de apa, stropeste spre cer si vezi daca poti sa il uzi. - Cum se poate intampla aceasta Doamne ? ccaci amandoua acestea ce spui sunt cu neputinta sa se intample. El raspunse: - Cum sunt cu neputinta acestea, asa si duuhurile pamantesti sunt neputincioase si slabe. Ia seama insa la puterea care vine de sus. grindina este un bobulet foarte mic si cand cade in capul omului cata durere ii pricinuieste! sau ia seama la picatura care cade jos de pe acoperis si gaureste piatra! Vezi dar ca si cele mai mici lucruri au o mare putere cand cad jos pe pamant, tot asa si cu Duhul Dumnezeiesc care vine de sus, este puternic. Crede prin urmare acestui duh, dar de celalalt fereste-te. Porunca 12 1. Imi zise; leapada de la tine orice pofta rea, iar pofta buna si sfanta imbrac-o, caci imbracandu-te cu aceasta pofta vei ura pofta rea si o vei stapani dupa vointa. Pofta rea este salbatica si cu greu se domoleste caci este infricosatoare si prin salbaticia ei pierde pe multi oameni. Mai ales daca un serv al lui Dumnezeu cade in ea si nu umbla ci intelepciune este pirdut de ea in chip ingrozitor. Ea pierde insa numai pe acei oameni care nu au imbracamintea poftei bune, cu sunt prinsi in laturile acestei lumi. Pe acestia ii da mortii. - Doamne, care sunt faptele poftei rele caare dau pe oameni mortii? Arata-mi-le ca sa ma pot feri de ele. - Asculta prin ce fapte ucide pofta rea pee servii lui Dumnezeu! 2. Inaintea tuturora sta pofta de femeie straina sau de barbat, imbuibarea de bogatie si de multe mancaruri si bautiri nefolositoare si alte defatari neroade, caci orice defatare este neroada si desarta pentru servii lui Dumnezeu caci pofta este fiica diavolului. Trebuie sa va feriti de pofetele rele pentru ca abtinandu-va sa traiti pentru Dumnezeu. Iar toti cati vor fi stapaniti de ele si nu li se vor impotrivi, vor fi dati mortii pentru totdeauna, caci aceste pofte sunt aducatoare de moarte. Pentru aceea imbraca pofta dreptatii si inarmandu-te cu frica de Domnul, impotriveste-te lor, caci frica de Domnul locuieste in pofta cea buna. Pofta rea daca te vede inarmat cu freca de Domnul si te impotrivesti ei fuge departe de tine si nu ti se va mai arata deoarece se teme de armele tale. Tu insa castigand cununa biruintei, vino la pofta dreptatii si predandu-i biruinta pe care ai castigat-o slujeste-i cum voieste ea. Daca slujesti poftei bune si te supui ei, vei pute sa stapanesti pofta si sa o supui dupa vointa. 3. - Doamne, zisei eu, as voi sa stiu in ce ffel trebuie sa slujesc poftei bune? - Asculta, grai el, savarseste dreptatea ssi virtutea, adevarul si frica de Domnul, credinta si blandetea si alte lucruri asemenea acestora. Daca Savarsesti acestea vei fi un serv bine placut al lui Dumnezeu si vei trai pentru El, si oricine slujeste poftei bune, va trai pentru Dumnezeu.
	\|jasher\| enoch \| pavel \| petru \| isahar \| ruben \| nicodim \| iosif \| jubilee \| didache \| \| home\| links \| notes \| asemanari \| impreuna \| perfect \| e.mail \| \|tobit\| baruh \| iuditei \| ieremia \| solomon \| isus sirah \| ezra 2 \| 3 tineri \| istoriasuzanei \| \|balaurul\| manase \| macabei 1 \| macabei 2 \| macabei 3 \|