Director: Florian Copcea

Ziarul judetului Mehedinti

RUSIA ESTE CONTRA APERHEIDULUI ÎN STATELE BALTICE

            Răspunzând la întrebările cetăţenilor ţării în direct la televizor, Vladimir Putin, preşedintele Rusiei a declarat că “Rusia îşi va intensifica eforturile” pentru protejarea drepturilor minorităţii ruse din străinătate şi în special din republicile fostei Uniuni Sovietice. Acesta a reamintit că în Macedonia, “la presiunea comunităţii internaţionale şi a OSCE-ului a fost luată decizia” potrivit căreia minoritatea albaneză din ţară, care reprezintă 20% din numărul populaţiei, are dreptul să fie reprezentată în aceeaşi proporţie procentuală în organele de stat şi în cele administrative, inclusiv în structurile de forţă. “Dacă plecăm de la ideea că această regulă este justă, a afirmat preşedintele rus, atunci suntem îndreptăţiţi s-o aplicăm şi în ceea ce-i priveşte pe ruşii din republicile baltice”, care în Letonia, de exemplu, reprezintă 30% din numărul populaţiei.

            În ultimii ani, conducerea rusă acordă o atenţie sporită apărării drepturilor conaţionalilor din străinătate. Moscova consideră că activităţile pe această linie constituie o prioritate de bază a politicii sale externe, o parte integrantă a dialogului purtat de aceasta cu alte state, printre care se numără şi Estonia şi Letonia – fostele republici sovietice baltice.

            Administraţia rusă a declarat în repetate rânduri că este în favoarea stabilirii de relaţii de bună vecinătate bazate pe încredere reciprocă cu aceste state, însă consideră că stabilirea de astfel de relaţii depinde în mare măsură de disponibilitatea Rigii şi a Tallinn-ului de a respecta normele şi dispoziţiile internaţionale referitoare la minorităţile naţionale. În cazul de faţă, este vorba despre minoritatea rusă.

            Însă, după cum dovedesc multiple elemente, o astfel de disponibilitate nu se întrevede deocamdată câtuşi de puţin. Acest lucru poate fi observat în modul cel mai concret, dacă ne referim la politica naţională a autorităţilor letone.

            În republică au fost adoptate şi sunt în vigoare zeci de acte legislative discriminatorii, referitoare la minoritatea rusă din Letonia, compusă din 700 de mii de persoane. În prezent, societatea letonă este divizată în două comunităţi distincte: cea lituaniană, care beneficiază de toate drepturile civile, politice şi sociale şi cea a “necetăţenilor” ruşi, care, în mare lor majoritate, nu se bucură de aceste drepturi.

            “Necetăţenii” nu pot alege şi nu pot fi aleşi în organele de stat de indiferent ce nivel. Pentru aceştia există o listă de “interdicţii de practicare a anumitor meserii”, de exemplu aceştia nu pot lucra ca avocaţi, farmacişti, pompieri, nu pot preda şi nu se pot ocupa cu activităţi ştiinţifice.

            O situaţie absolut anormală s-a creat în legătură cu statutul limbii ruse în Letonia, această limbă fiind maternă pentru 40% din populaţia republicii. Conform legii limbii de stat adoptate, limba rusă este considerată limbă străină. În sferele “care ating interesele întregii societăţi”, precum sănătatea, securitatea, apărarea drepturilor consumatorilor şi altele, este permisă utilizarea exclusivă a limbii letone. În cazul încălcării prevederilor legii, sunt prevăzute amenzi mari.

            Treptat, limba rusă este eliminată şi din sistemul de învăţământ. Conform legii învăţământului, care a fost votată în 1999, începând cu anul de învăţământ 2004, în liceele ruse de cultură generală, toate materiile de cultură generală vor fi predate în limba letonă.

            Putem afirma fără nici o exagerare, că legile care sunt în vigoare în Letonia, referitoare la drepturile minorităţilor naţionale, reprezintă în fond legi de “aparheid etnic”. Principalul scop al acestor legi este înlăturarea  treptată din ţară a persoanelor care nu sunt de naţionalitate letonă şi transformarea Letoniei într-un stat monoetnic.

            Moscova a declarat deja în repetate rânduri că o astfel de politică constituie o violare flagrantă a prevederilor Declaraţiei universale a drepturilor omului, a cerinţelor Organizaţiei de cooperare şi securitate în Europa, care sunt valabile pentru statele care aspiră la obţinerea statutului de state civilizate şi la integrarea în structurile europene comune şi în primul rând în Uniunea Europeană.

            Şi chiar acest lucru doreşte să-l realizeze Riga. Însă în acelaşi timp refuză să respecte standardele internaţionale care privesc drepturile minorităţilor naţionale. Relativ la acest fapt, Moscova consideră că decizia de a include Letonia în lista de candidaţi care urmează să intre în Uniunea Europeană este absolut eronată.

            Rusia consideră neîntemeiate orice afirmaţii ale reprezentanţilor Uniunii Europene şi ale OSCE-ului privind aşa zisul “progres” înregistrat în Letonia în domeniul respectării drepturilor minorităţilor naţionale. În orice caz, cel puţin până acum, nu se întrevăd nici un fel de dovezi cât de cât convingătoare ale existenţei acestui progres.

                        Valentin KUNIN,
comentator al RIA-NOVOSTI

Concurs cu premii
"ELECTRONICA TELEACTIVITIES"

Joburi prin email

Ghidul telelucratorului

Drobeta Turnu Severin
CD ALBUM

Electronic components for sale

Terapie online: Confesiuni si consiliere

Proiectul ANTICORUPTIA

E-book: Retele, protocoale si servicii asigurate prin retelele de calculatoare