Director: Florian Copcea

Ziarul judetului Mehedinti

MOSCOVA ESTE GATA SĂ COLABOREZE PE BAZĂ DE DREPTURI EGALE CU NATO

            Moscova a salutat iniţiativa premierului Marii Britanii Tony Blair referitoare la stabilirea de relaţii mai apropiate între Rusia şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord.

            Comentând iniţiativa oficialităţilor de la Londra, Igor Ivanov, Ministrul Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse a declarat că între Rusia şi NATO “trebuie clădite noi relaţii de parteneriat”, care ar permite contopirea potenţialului Rusiei şi al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, în scopul de a rezista împreună noilor ameninţări şi provocări.

            După cum se cunoaşte, în scrisoarea adresată de primul-ministru britanic tuturor şefilor statelor care fac parte din NATO, secretarului general al acestei organizaţii George Robertson şi de asemenea preşedintelui rus Vladimir Putin, se propune organizarea unei reforme radicale a organelor de conducere a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.

            Tony Blair propune înlocuirea Consiliului permanent comun Rusia-NATO, care a fost creat în 1997 ca organ consultativ, cu un Consiliu Rusia-NATO (CRN), în componenţa căruia ar urma să intre cele 19 state membre NATO, precum şi Rusia. Se presupune că CRN va deveni în fapt, principalul organ de conducere al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord.

            Dacă propunerea premierului britanic va fi implementată, atunci se poate vorbi nu despre o simplă schimbare formală, ci despre perspectiva modificării fundamentale a relaţiilor dintre Rusia şi NATO, asupra necesităţii căreia conducerea rusă a făcut declaraţii repetate.

            Moscova a considerat şi consideră în continuare, că fără participarea cu drepturi depline a Rusiei nu este posibilă soluţionarea eficientă a problemelor de mare dificultate, precum cea a terorismului internaţional (inclusiv şi pe continentul european), a prevenirii răspândirii armelor de distrugere în masă şi, cea mai importantă dintre acestea, a creării unui nou sistem de securitate europeană comună, după încheierea “războiului rece” şi opoziţiei dintre blocul estic şi cel vestic.

            Conducerea NATO a fost întotdeauna verbal de acord cu aceste opinii ale Moscovei, însă practic nu a luat nici un fel de măsuri pozitive pentru a organiza purtarea unui dialog rodnic cu Rusia, pe picior de egalitate.

            Consiliul comun permanent Rusia-NATO, prin “eforturile” celor de la Bruxelles, a fost transformat într-un loc de simplă trăncăneală, la şedinţele căruia Moscovei i se dădea clar de înţeles, că poziţia sa nu va fi luată în considerare pentru soluţionarea chestiunilor de principiu, legate de activitatea Organizaţiei Tratatului de Nord.

            Deocamdată între Rusia şi NATO continuă să existe divergenţe, în privinţa cărora părţile nu pot găsi un limbaj comun.

            În primul rând, acestea sunt legate de planurile de extindere viitoare a NATO către Est. Conducerea politică şi militară rusă a subliniat în repetate rânduri că nu exclude posibilitatea complicării relaţiilor cu NATO, în cazul primirii de către aceasta a unei noi serii de pretendenţi, dat fiind că în acest caz infrastructura militară a acestei organizaţii se va afla în imediata vecinătate a graniţelor Rusiei.

            Moscova continuă să nu fie de acord cu concepţia strategică a acestei organizaţii, adoptată în aprilie 1998, în cursul întâlnirii la nivel înalt a NATO desfăşurate la Washington, care conferă NATO dreptul de a interveni militar în orice regiune a lumii, fără aprobarea Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

            După părerea Kremlinului, aceasta nu reprezintă altceva, decât încercarea NATO de a substitui mecanismele create de comunitatea internaţională pentru reglementarea diverselor probleme, ceea ce este de competenţa exclusivă a ONU.

            Pericolul reprezentat de planurile de acest gen a fost demonstrat în mod evident în timpul evenimentelor din Balcani, unde agresiunea nejustificată a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord împotriva Iugoslaviei suverane a dus la izbucnirea naţionalismului şi extremismului albanez, la un adevărat genocid îndreptat contra minorităţilor naţionale, în special serbilor, în Kosovo. Fără îndoială, consecinţe directe ale acţiunilor NATO pot fi considerate şi actualele evenimente din Macedonia.

            Politicienii şi militarii ruşi au avertizat, în repetate rânduri, că există posibilitatea unei astfel de evoluţii a evenimentelor, că extremiştii albanezi sunt în strânsă colaborare cu teroriştii internaţionali, printre care şi Osama Ben Laden, însă conducerea NATO a ignorat total pe vremea aceea poziţia Moscovei.

            Este evident că motivul care a determinat apariţia prezentei iniţiative a lui Tony Blair a fost, în primul rând, tragicele evenimente din 11 septembrie, petrecute în Statele Unite şi operaţia antiteroristă din Afganistan, declanşată în urma acestora.

            A devenit cât se poate de clar, că fără participarea activă a Rusiei, combaterea terorismului internaţional este imposibilă. Acest lucru este acum recunoscut nu numai la Washington, ci practic şi în toate capitalele statelor membre NATO.

            Este evident şi faptul că în lipsa colaborării practice dintre Rusia şi NATO, nu este posibilă rezolvarea unei alte serii de probleme, printre care în primul rând crearea unui spaţiu de securitate comună în Europa.

            Moscova, declară preşedintele Vladimir Putin, este gata să urmeze calea dezvoltării unei astfel de conlucrări “în limita disponibilităţilor” Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord şi în măsura în care aceasta este capabilă să ţină seama de interesele naţionale ale Rusiei.

                                    Valentin KUNIN,
comentator al RIA-NOVOSTI

Concurs cu premii
"ELECTRONICA TELEACTIVITIES"

Joburi prin email

Ghidul telelucratorului

Drobeta Turnu Severin
CD ALBUM

Electronic components for sale

Terapie online: Confesiuni si consiliere

Proiectul ANTICORUPTIA

E-book: Retele, protocoale si servicii asigurate prin retelele de calculatoare