CATEDRALA
MITROPOLITANA ORTODOXA ROMANA ,- SIBIU
cu hramul “Sfanta Treime “ (a doua zi dupa Rusalii) ; Municipiul Sibiu ,
84 km N de Rm.. Valcea , 72 km SE de Alba Iulia , 55 km SV de Medias ,
55 km E de Sebes , 62 km V de Agnita ; construita intre anii 1902 si 1906
sub Arhiepiscopul si Mitropolitul Ioan Metianu ; arhitectura direct legata
de stilul bizantin cu influente ale stilului romanesc modern , promovat de
arhitectul Ion Mincu din Bucuresti , conceputa dupa proiectul arhitectilor
Iosif Comner si Virgil Nagy , evoca structura liniilor directoare si supletea
Catedralei Sfanta Sofia din Constantinopol , replica fidela a acesteia dar la
o scara redusa ; exteriorul ii confera , prin decoratiuni si profilaturi ,
“monumentalitate cat si forta de expresie umanizata “ (Monumente ,Cluj
1982) , cu doua turnuri in vest , patru turnulete laterale si bolta cu imensa
cupola pe naos,sustinuta de colonade si capiteluri sculptate , purtind cruci
aurite ; pictura fresca instil oriental de o deosebita valoare , realizata de
pictorul Octavian Smighelschi , substitor al limbajului academist apusean
; picturile murale, nuantat religioase , Bogate in scene biblice , expresiv
conturate de Pantocrator cu ingeri in marime naturala , de medalioane cu
mozaicuri ornamentale ; remarcabile sunt icoanele celor patru
Evanghelisti ; sculpturi in lemn (C.M.Babic),patru clopote mari
armonizate de muzicologul Gh Dima dinBrasov;colectie istorica cu piese
valoroase , carte rara , documente istorice si de limba ,galerii de picturi pe
lemn si sticla , ansamblu monumental “cu un sesizant efect de maretie “
in arta bisericeasca ortodoxa romaneasca ; aici a pastorit Mitropolitul
Andrei Saguna (1809-1873) , carturar si luptator pentru eliberarea
nationala a romanilor si a Bisericii Ortodoxe romane din Transilvania ,
membru de onoare al Academiei Romane (1871).
CATEDRALA
ARHEPISCOPALA ORTODOXA ROMANA - CLUJ
NAPOCA
cu hramul “Adormirea Maicii Domnului “ (15 august) ;Municipiul Cluj
Napoca , 31 km SE de Turda , 50 km SE de Huedin , 58 km SV de Dej ;
construita intre anii 1923 si 1933 sub pastoria primului ierarh al noii
eparhii , Episcopul Nicolaie Ivan , dupa proiectul arhitectului Constati
Pomponiu si al inginerului George Cristinel ;tarnosita in anul 1933 , in
cadrul unor festivitati deosebite ; arhitectura cu trasaturi predominant
romanesti , de traditie brancoveneasca , cu elemente bizantine la detaliile
decorative , impunatoare prin mari dimensiuni date de cele doua turnuri
pe fatada vestica , de calota de pe pronaos si tamburul inalt cu ampla
cupola de pe naos ; exterioe ornat de seria coloanelor cu capiteluri
(M0numente, Cluj, 1982); interior cu picturi murale in fresca , adevarata
podoaba de arta , realizata in altar de pictorul Catul Bogdan si in nava de
Anastasie Demian , de factura neobizantina , cu scene sobre si echilibrate
; de retinut tampla decorata in stil brancovenesc , imitand chipul celei de
la Manastirea Arnota-Valcea ; colectie de arta veche , manuscrise , carti ,
vechi tiparituri documente despre istoria bisericeasca , marturii pretioase
legate de trecutul neamului romanesc ; Catedrala “ purtatoare a mesajului
religios atat in domeniul arhitecturii cat si al artei decorative “ , pe drept
cuvant considerata un “adevarat tezaur de istorie si cultura romaneasca “.
CATEDRALA EPISCOPALA
ORTODOXA ROMANA ARAD,
cu hramul “Sfantul Ioan Botezatorul “ (7 ianuarie) ; Municipiul Arad ,
jud. Arad , 50 km N de Timisoara , 153 km NV de Deva , 47 km E de
Nadlac , 115 km SV de Oradea ; construita prin colecta 1862 si 1865 din
initiativa si sub pastoria Episcopului Procopie Ivacicovici , sfintita la 17
septembrie 1865 cu mare fast ;interventii de intregire si infrumusetare sub
Episcopul Ioan I Popp intre anii 1905 si 1906 , cu un nou si puternic
impuls in viata bisericeasca si in pregatirea actului unirii si sub Episcopul
Teoctist Arapasu , azi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane ;
ararhitectura in stil baroc , cu turnuri inate si ornamentate , picturi in
firidele de la intrare ; interioe deosebit de bogat in picturi murale realizate
de pictorul Ioan Zaicu , renovate in anii 1912 si 1939 ; pictura noua
1957-1958 ; sculpturi aurite opera lui Iosif Basioc ; biserica de lemn in
parcul rezidential , stramutata din Muntii Zarandului ; paraclis cu hramul
“Sfanta Treime” (a doua zi dupa Rusalii) , constructie noua din ultimii ani
; proiectde Catedrala Episcopala noua in constructie , initiat de episcopul
Timotei Seviciu si arhiereu-vicar Emilian Birdas ; Catedrala sarbatirii
evenimentuuli memorabil al reactivarii Mitropoliei Ortodoxe Romane din
Transilvania in anul 1865 (Gh. Litiu 1968) .
CATEDRALA EPISCOPALA
ORTODOXA ROMANA ORADEA
(Biserica ortodoxa cu luna) , cu hramul “Adormirea Maicii Domnului “
(15 august) ; Municipiul Oradea jud. Bihor , 115 km NE de Arad 97 km S
de Satu Mare , 39 km V de Alesd ; construita intre anii 1784-1790din
initiativa Episcopului de Arad Petru Petrovici sustinut de primii ctitori
Mihai Kristoff , Mihai Püspöski si “cu cheltuielile norodului
dreptcredincios de neam grecesc , romanesc si sarbesc “ (BMI, XLII, 2,
1973), dupa planul maistrului zidar Jacobus Eder ; arhitectura in stil
baroc tarziu si clasicist , “adaptat cu dibacie serviciului cultic tipic ortodox
“ ; exterior cu fatade bogat dar linistit ornamentate cu elemenet baroce
;turn cu orologiu (1793) si cu un glob lunar indicand fazele astrului pe
bolta cereasca , ambele opera mesterului George Ruppe la inceputul sec.
XIX , caracteristice artei apusene ; interior boltit , acoperit cu picturi
murale in fresca , cu scene biblice ; pictura inceputa in 1816 , pictori fratii
Arsenie si Alexandru Teodorovici , Paul Murgu si Iacob Goesz ; fresca
noua executata de pictorul Eremia Profeta in 1977 ; Catedrala sfintita in
11 iunie 1832 de Episcopul de Varset Maxim Manuilovici , adaposteste in
medalion pe arcada de deasupra catepetasmei , in forma de semicerc si cu
45 de icoane , cu rame stil baroc , chipul lui Horea , caz unic in
iconografia transilvana , incadrat de frunze de laur aurii , in cinstea
capeteniei rascoalei din 1784 ; paraclis episcopal , sfintit in 1973 ; muzeu
cu obiecte de valoare :antimis slavon din 1743 , manuscrise , carte veche ,
icoane pe lemn si stlica , sculpturi in lemn .
CATEDRALA
EPISCOPALA ORTODOXA ROMANA , ALBA IULIA
cu hramul “Sfanta Treime “ (a doua zi dupa Rusalii ) Municipiul Alba
Iulia , jud. Alba , cca. 100 km S de Cluj-Napoca , 36 km E de Zlatna , 41
km SV de Blaj si 17 km N de Sebes ; simbol al intregirii statului national
roman , construita intre anii 1921 si 1922 , dupa planul arhitectului Gh.
Stefanescu , executat de inginerul Tiberiu Eremie ; arhitectura in stil
bizantin cu elemente specifice epocii lui Matei Basarab , Vasile Lupu si
Constantin Brancoveanu ; fatade decorate cu ciubuce in registrul superior
si la baza turlei Pantocratorului , brau in torsada puternic reliefat sub
acesta ,ferestre cu vitralii ;interior cu stalpi octogonali placati in marmura
de Moneasa , care sustin cupola impresionanta a noasului ; pictura in
fresca , stil neobizantin , cu scene biblice , incadrate de motive
ornamentale florale si geometrice ; tablouri votive cu Mihai Viteazul si
sotia doamna Stanca in pronaos , opera a pictorului Costin Petrescu in
naos si altar ; pistura restaurata de pictorii Dumitru Damian , Grigore
Popescu si Nicolae Sava , in anul 1993 ; biserica resfintita pe 19 iunie
1994 , sub ingrijirea Episcopului Andrei Andreicut ; portal bogat
impodobitcu scene biblice , realizate in mozaic de pictorul Ion Norocea ,
Iconostas sculptat de C. Babic ;incinta marcata de silueta inalta a
clopotnitei (85m) , de galerii sustinute de galerii sustinute de coloane si
arcade duble , unind pavilioanele din vest si est , ultimele cu coloane si
capiteluri de inspiratie corintica ; Catedrala a incoronarii Regelui
Ferdinand I Intregitorul si a Reginei Maria , 15 octombrie 1922 ; Scaun
mitropolitan in care au pastorit Sfintii Ierarhi Marturisitori Ilie Iorest
(†1678) si urmasul sau Sava Brancovici(†1683) aparatori neobositi ai
Ortodoxiei ca Mitropoliti ai Transilvaniei –praznuiti pe 24 aprilie ; colectie
muzeala ;biserica de lemn ridicata pe ruinele Catedralei rectitorite de
Mihai Viteazul in 1597 , distrusa de habsburgi in 1714 ; exponate
arheologice.
CATEDRALA
EPISCOPALA ORTODOXA ROMANA ,BAIA MARE
cu hramul “` Maicii Domnului “ (15 august) ; Municipiul Baia Mare ,
jud. Maramures , 31 km NE de Carei , 65 km SE de Sighetul Marmatiei ,
68 km SE de Satul Mare ; construita intre anii 1905 si 19011 ; arhitectura
reflectand un stil nou in constructie , conceputa in trei nave , traversate de
tribune la cele laterale , atribuind spatiului mai mult spatiu si
monumentalitate ; impozant edificiu de cult , cu picturi murale , partial
realizate de pictorul maramuresan Traian Biltiu Dancus ; tampla bogat
decorata ; turn-clopotnita ridicat in coltul sud-vesti al fatadei principale
(Monumente, Cluj-Napoca, 1982) .Scaunul vladicesc maramuresan ocupat
in 1711 de Sfantul Iosif Marturisitorul , Episcop al Maramuresului , cu
resedinta initial in manastirea “Sfantul Mihail “ din Peri-Ucraina ,
intemnitat si eliberat din Cetatea Hust pentru de a parasi
Ortodoxia-praznuit pe 24 aprilie .
CATEDRALA
EPISCOPALA ORTODOXA ROMANA Miercurea Ciuc,
cu hramul “Sfantul Nicolae” (6 decembrie) ; orasul Miercurea Ciuc ; jud.
Harghita , 57 km S de Gheorghieni 37 km N de Bicsad , 48 km E de
Odorheiul Secuiesc si 82 km V de Comanesti ; biserica de parohie pina in
anul 1994 , ctitorita din zid de catre credinciosii orasului , sub Mitropolitul
Nicolae Balan al Ardealului , intre anii 1929 si 1936 ; forma arhitecturala
in stil bizantin , plan trilobat ; exterior cu 3 turle , fatade cu un singur
brau impletit , in rest nedecorate ; interior cu cupole , picturi morale in
ulei in stil bizantin , executate in 1936 de pictorul Gheorghe Belizarie din
Pitesti , fratele pictorului D.Belizarie ; prin purtarea de grija a Episcopului
de Alba Iulia , Emilian Birdas , in anii 1988-1990 s-a reparat biserica si
s-a restaurat pictura de pictor Elena Vasilescu din Bucuresti.
MANASTIREA AFTEIA
de calugari , 4 vietuitaori , cu hramul “Sfintii Imparati Constantin si
Elena” (21 mai) , zi de pelerinaj ; com. Salistea , jud. Alba , 14 km S de
localitatea Salistea , 31 km SV de Sebes si 40 km vest de Orastie , 2 km
drum forestier pe valea Archisului , din localitatea Salistea ; ctitorie cu
inceputuri din a doua jumatate a sec. al XV-lea , dupa 1479 (Monumente ,
Cluj-Napoca 1982) , in “Plaisorul Cioarei” , 600 m altitudine ; daramata ,
cu icoane , carti si materiale transferate de la biserica satului Salistea intre
1786 si 1788 ; anterior a avut si statut de manastire inchinata ca metoc al
Manastiri Cozia din Tara Romaneasca ; paraclis de zid in “Plaisor” , in
1905 ; reinfiintata intre 1934 si 1935 ; biserica actuala construita din lemn
pe postament de piatra C-tin Oancea , exterior acoperit cu sindrila (1978) ;
picturi murale in fresca expresive de N. Gavrilescu in interior ; simtita in
1952 ; in 1770 scoala de preoti si pictura ; centrul rascoalei romanesti
antiuniate dintre anii 1759 si1761 , condusa de Sfantul Cuvios
Marturisitor Sofronie de la Cioara (Salistea) , infocat aparator al
Ortodoxiei ; arhondaric cu posibilitati modeste de cazare (Ioana
Cristache-Panait , 1987 ; M. Vasile , 1992).
MANASTIREA ARAD--GAI ,
de calugarite , 18 vietuitoare , reinfiintata in 1964 cu hramul “Sfantul
Simeon Stalpnicul” (1 septembrie) ; cartierul de NV al Municipiului Arad
, 50 km N de Timisoara , 153 km NV de Deva , 115 km SV de Oradea , 47
km E de Nadlac ; biserica din zid, ctitorita de Episcopul de Arad Sinesie
Jivanovici intre 1760 si 1762 , arhitectura si decoratii in stil baroc ,
nepictata , iconostas pictat de Stefan Tenetchi din Densus in 1767 ;
turn-clopotnita pe latura vestica (V.Dragut, 1976) ; biserica de lemn adusa
din Salistea de pe Mures (1988) ; muzeu eparhial cu o valoroasa colectie
de arata : icoane pe lemn din sec. XVII , icoane pe sticla de mesteri tarani
ardeleni , carte rara , multe cu valoare de patrimoniu , manuscrise ,
obiecte de cult .
SCHITUL BAISOARA ,
de calugari infiintat in 1991 , cu hramul “Sfanta Cruce” , (14 septembrie)
, zi de perelinaj repetat si in prima zi din luna mai ; com. Baisoara , jud.
Cluj , 37 km SV de Cluj-Napoca , 35 km V de Turda ; ctitorit in lemn
in1991 de familia Twisk Eugenia si Nastasia ; biserica nepictata ,
asezamant in curs de organizare si de formare a obsti .
MANASTIREA BALAN ,
de calugari , 2 vietuitori , cu obste in curs de formare , infiintata in 1993
cu hramul “Adormirea Maicii Domnului “ (15 august) , zi de pelerinaj ;
sat Chendrea , com. Balan , jud. Salaj , 13 km S de Jibau , 47 km E de
Zalau ; biserica de lemn ,databila dupa traditie din secolul XV ,
transferata in sat in vremea revolutiei din 1848 de pe deal , loc numit
astazi “La manastire” ; asezamant cu mari dificultati pe calea organizarii
vietii monahale .
MANASTIREA BIRSANA ,
de calugarite , reinfiintata in 1993 , cu hramul “Soborul Sfintilor 12
Apostoli” (30 iunie) , pelerinaj a treia zi dupa sarbatorirea hramului com.
Barsana , jud Maramures ; 22 km SE de Sighetul Marmatiei ; amintita in
1390 pe dealul dintre vaile raurilor Iza si Casau ; cladita probabil pe locul
“Stramtura” de fii lui Sas Voda , Balc si Drag , (St.Metes , 1936) ; citata
in 1739 ca ultima rezidenta episcopala a lui Gavriil , episcop greco-oriental
; in partea de rasarit a satului , existenta ca manastire in 1787 ; biserica de
lemn stramutata in estul satului in 1806 , pastreaza inca arhitectura si
pictura initiala a stilului popular maramuresan , (Monumente ,
Cluj-Napoca , 1982) ; biserica actuala din lemn , pe temelie de piatra ,
ridicata in 1993 pe dealurile dintre Iza si Casau , in “Stramtura“ , exact pe
locul fostei Episcopii a Maramuresului , din initiativa cercului eparhial si
a credinciosilor sub indrumarea preotului Gh.Urda din Barsana.
MANASTIREA BEREVOI ,
de calugari , 3 vietuitori , reinfiintata in 1992 , cu hramul “Sfantul Apostol
Andrei “ (30 noiembrie) ; sat. Berivoi , com. Recea , jud. Brasov , 12 km S
de Fagaras ; fondata in sec. XVII , citata in 1748 ; distrusa de generalul
Bucow in 1761 ,rectitorita pe vatra fostei manastiri sub Mitropolitul
Antonie Plamadeala de credinciosii satelor Berivoi , Copacel si a celor din
imprejurimi in 1992 ; biserica pictata in ulei ; paraclis cu hramul
“Inaltarea Domnului “ (la 40 zile dupa Pasti) , patru cruci vechi cu
inscriptii in chilirica , greu descifrabile .
SCHITUL BERIVOII MICI ,
de calugari , reanfiintat in 1993 , cu hramul “Sfintii 40 de Mucenici “ (9
martie); sat. Berivoi , com Recea , jud. Brasov , 12 km S de Fagaras ;
amintit ca manastire in Conscriptia Episcopului Rednic in 1765 (St.
Metes, 1936) ; distrus din ordinul generalului Bucow in 1761 ; biserica
actuala recladita din lemn pe vatra vechiului schit de credinciosii din satul
Berivoi ; schitul apartine Manastirii “Sfantul Apostol Andrei “din Berivoi .
SCHITUL BICAS ,
asezamant monahal figurat cu probalitatea de a lua fiinta in perspectiva ;
sat. Bicas , inglobat in satul Valea Florilor , com. Ploscos , jud. Cluj , 18
kn NE de Turda , 49 km SE de Cluj-Napoca ; hram si profil neprecizate.
MANASTIREA BIXAD ,
de calugari , 10 vietuitori , cu hramul “Adormirea Maicii Domnului “ (15
august) si “Sfintii Apostoli Petru si Pavel “ (29 iunie) ; zile de pelerinaj :
la
sarbatorile Maicii Domnului – 15 august , 8 septembrie , la “Taierea
capului Sfantului Ioan Botezatorul “ – 29 august si la 14 septembrie –
Ziua Sfintei Cruci ; pelerinajale antreneaza multimi de oameni din satele
nordice ale Transilvaniei (M. Vasile) ; com. Bixad , Jud. Satu Mare ; 7 km
NV de Negresti-Oas , 55 km NE de Satul Mare , pe DN de Satul Mare –
Negresti-Oas – Sighetul Marmatiei ; ctitorita la sfarsitul sec. XVII , cca.
1689 de arhim. Isaia , fost calugar grec ortodox in Manastirea “ Sf. Pavel
“ – Athos,terminata in 1700 , pustiita in 1701 cand Isaia “convertit la
legea Romei a fost ucis “ (St. Metes, 1936) ; biserica actuala construita din
piatra si caramida in 1771 , restaurata intre 1980 si 1978 ;icoana a Maicii
Domnului mult venerata de credinciosi .
MANASTIREA BOHOT-BARAOLT ,
de calugarite , 3 vietuitoare , reinfiintata in 1992 , cu hramul “Nasterea
Maicii Domnului “ (8 septembrie) ; sat. Bohot , com Beclean , jud. Brasov
, 10 km NV de Fagaras , 7 km NV de Baile Rodbav , 37 km SE de Agnita ;
citata ca manastire in 1763 (St. Metes) ;distrusa de habsburgi , rectitorita
din initiativa Mitropolitului Serafim , pe vatra celei vechi din satul sau
natal ; asezamant in curs de organizare .
MANASTIREA BOIERENI,
(Rohita) , de calugari , 4 vietuitori , reanfiintata in 1993 , cu hramul
“Acoperamantul Maicii Domnului“ (1 octombrie) ; sat. Boiereni ,
component al orasului Tg. Lapus , 13 km S de Tg. Lapus si 31 km N de
Dej ( prin drumul Magoaja – Caseiu – Dej ) ; citata in sec. XVIII ,
distrusa de generalul Bucov ; biserica actuala construita ante 1989 , pe
locul celei vechi , din lemn , pe temelie de piatra de preotul Emil Man si
de credinciosii satului Boiereni ; stavropighie a manastirii Rohia , ctitora a
unor case cu paraclis si a chiliilor pentru vietuitori .
MANASTIREA BRANCOVEANU
( Sambata de Sus ) , de calugari , 40 vietuitori , cu hramul “Adormirea
Maicii Domnului“ (15 august ) si “ Izvorul Tamaduirii“ ( prima vineri
dupa Pasti ) ; comuna Voila , jud. Brasov , 30 km S de Fagaras , 11 km
SE de orasul Victoria ; ctitorita de Constanin Brancoveanu pe mosia si sub
protectia sa , ante 1701 (St. Mates, 1936) ; inceputa de vornicul Preda
Brancoveanu in 1657 si termirata de domnitorul martir (V. Dragut , 1976)
; ocolita de urgia demolatoare a generalului Bucow din 1761 datorita
protectiei familiei sale , daramata in 1785 din ordinul guvernului de la
Viena , socotita un focar de neanfrant al Ortodoxiei , cu “calugari
schismatici“ dupa Rednic , in 1769 ; pastrata inca in 1889 pictura cu
arhangheli in marime naturala in altar ; inincercari nereusite de
restaurare de calugarita orotdoxa Maria Borsos din Fagaras 1817 ;
ramasa in ruina vreme de 140 ani , restaurata si zugravita sub Mitropolitul
Nicolaie Balan intre 1927 si1936 ; biserica sfintita in 1946 ; opera de
restaurare integrala , de impodobire si readucere la chipul originar al
complexului monastic desavarsita sub pastoria Mitropolitului Antonia
Plamadeala intre 1986 si 1993 ; arhitectura specific brancoveneasca ,
ancadramente cu bogata ornamentatie in piatra , picturi murale interioare
in fresca in stil postbrancovanesc din anul 1766 , executate de zugravii
Ionascu , Pana si Mihai , partial pastrate in naos , sustinuti material de
egumenul Visarion si si de boierii brasoveni Nicolaie si Manolache ;
biserica si clopotnita din epoca bracoveneasca pictura originara restaurata
, biserica resfintita in przenta Patriarhului Constantinopolului ,
Bartolomeu I , a unor inalti membri ai Bisericii Ortodoxe Romane in 1993
; paraclis cu hramul “Sfintii Martiri Bracoveni“ (16 august) , incinta si
anexe noi ; scoala veche de pictura pe sticla , colectie de peste 500 de
icoane vechi , majoritatea pe sticla , fantana “ Izvorul Tamaduirii “ ,
centru de cultura si de mare rezistenta in pastrarea oranduielilor strabune
, cea mai mare , mai puternica si mai temeinic organizata manastire a
Ardealului ; arhondaric
.
Manastirea Breaza
de calugarite, in curs de populare, reinfiintata in 1991, cu hramul “Sfanta
Treime" (a doua zi dupa Rusalii), zi de pelerinaj; com. Suciu de Sus, jud.
Maramures, 20 km E de Tg. Lapus, 58 km N, de Dej (prin ramificatia
Caseiu - Magoaja - Rohia - Tg. Lapus), 60 km SE de Baia Maret; biserica
din piatra si caramida in constructie din 1989 pe locul fostului schit cladit
cu 30 de ani in urma de ierom. Florea Muresan, mort in inchisorile
comuniste, rectitorita de sateni si un grup de calugarite.
Manastirea Bucium
de calugari, 3 vietuitori, reinfiintata in 1990, cu hramul, Schimbarea la
Fata (6 august); com. Sinca, jud. Brasov,17 km SE de Fagaras; citata
documentar in 1737 si cu un preot-calugar, Isaia Tempea din Margineni,
in 1748; arsa din ordinul generalului Bucow in 1761; in anul 1737 copia
aici “Vietile Sfintilor” ierom. Ambrozie; biserica actuala inceputa in 1990,
cladita pe ruinele celei vechi de credinciosii satelor Sercaita, Bucium si
altele din imprejurimi; pictura in fresca.
Manastirea Buna Vestire
de calugarite, o vietuitoare, infiintata in 1994, cu hramul "Buna Vestire"
(25 martie); sub dealurile Simleului langa orasul Simleul Silvaniei, jud.
Salaj, 5 km SE de Simleul Silvaniei, 25 km V de Zalau; biserica de zid
bine intretinuta, pictata, deservind comunitatea de credinciosi din Bic;
case parasite, usor adaptabile pentru locuit pana la ridicarea chiliilor;
asezamant in curs de organizare, sub chivernisirea unei calugarite nascute
in zona.
Manastirea Bunesti
de calugarite, infiintata in 1991 cu hramul "Sfantul Gheorghe" (23
aprilie); com. Bunesti, jud. Brasov,18 km NV de Rupea, 35 km SE de
Sighisoara; ctitorita de credinciosii satului Bunesti si din imprejurimi;
paraclis si un grup de chilii ridicate dupa 1991; biserica in curs de
constructie.
Schitul Calene
de calugarite, 2 vietuitoare, deschis in 1992 cu hramul "Acoperamantul
Maicii Domnului" (1 octombrie) fara traditia pelerinajului; localitatea
Calene componenta a orasului Cugir, jud. Alba, 8 km E de Cugir, 35 km
E de Orastie; asezamant in curs de organizare si de formare a obstii
monahale, cu chilii modeste si o biserica mica in constructie.
Schitul Caseiul de Jos
neactivat inca, fara biserica si obste; localizat documentar probabil in
com. Caseiu, jud. Cluj, 7 km NV de Dej, 65 km N de Cluj-Napoca; citat ca
manastire la 1774 (in jud. Solnoc-Dobaca), cu biserica de lemn, vanduta
la sfarsitul sec. XIX si cu un calugar unit (St. Metes, 1936); n-a fost
distrusa de generalul Bucow, identificabila in acest caz cu una din cele trei
manastiri citate in 1782 in jurul localitatii Chiuesti (manastirea din Dealul
Podului); asezamant monahal posibil de organizat in perspectiva.
Manastirea Casiel
(Casiel-Strambu), de calugari.14 vietuitori reinfiintata in 1991, cu hramul
"Inaltarea Sfintei Cruci" (14 septembrie), zi de pelerinaj; sat Strambu,
com. Chiuesti, jud. Cluj; 28 km NE de Dej; ctitorita in 1765 de nobilul
(monahul) Filip Pahomie Georgiu din Strambu (St. Metes, 1936); citata in
1782 printre cele trei manastiri existente aici (doua neunite) sub
denumirea "Caseie" spre satul Strambu, singura probabil nedistrusa de
generalul Bucow in 1761, caci una se continua in 1785; a doua manastire
neunita localizata la "Rogusesti", iar cea unita pe "Valea Keselyului"
(Cultura crestina, VIII, nr. 7-8,1919); biserica Casiel arsa si refacuta din
lemn in 1923 in arhitectura maramureseana.
Manastirea Cartisoara
de calugarite, 2 vietuitoare, reinfiintata in 1990, cu hramul "Sfintii
Apostoli Petru si Pavel" (29 iunie); citata in 1748 cu un ieromonah si 2
calugari, incendiata in 1761 de trupele generalului Bucow; biserica noua
ridicata pe locul "Piscul manastirii", langa ruinele celei vechi, cu ajutorul
Sinodului, al Consiliului eparhial si al calugaritelor; obste de maici in
formare.
Manastirea Cergau Mic
de calugari, 2 vietuitori, reinfiintata in 1992, cu hramul "Sfintii Apostoli
Petru si Pavel" (29 iunie), fara traditie de pelerinaj; sat Cergau Mic, com.
Cergau, jud. Alba,15 km S de Blaj; biserica din zid ctitorita in sec. XVII;
asezamant monahal in curs de reconstructie si organizare a obstii.
Schitul Cetatea Coltului
(Cetatii Colt), de calugari, fara obste, reinfiintat in 1991, cu hramul
"Tuturor Sfintilor" (26 iunie); sat Suseni, com. Rau de Mori, jud.
Hunedoara, 24 km SV de Hateg, 56 km SV de Simeria; ctitorie a vechii
familii cneziale Candea, sec. XIV (dupa V. Dragut,1976), sec. XV-XVI
(dupa St. Metes, 1936); biserica din piatra bruta, anterioara cetatii, nava
fortficata, turn inalt cu alcatuiri defensive, ferestre cu influente gotice
tarzii; decoratii cu elemente precrestine, picturi murale din sec. XV
atribuite unui mester zugrav din Tara Romaneasca, realizate in cromatica
bogata, sub influenta munteana, bine conservate in altar; servea ca
paraclis al curtii cneziale (V. Dragut,1976).
Manastirea Ciucea
de calugarite, obste in formare, cu hramul "Nasterea Maicii Domnului"
(8 septembrie); com. Ciucea, jud. Cluj, 20 km V de Huedin 70 km V de
Cluj Napoca, 83 km E de Oradea; biserica construita in 1775(?) din lemn,
in localitatea Galpaia, jud. Salaj, stramutata la Ciucea de poetul Octavian
Goga in 1939 si donata Arhiepiscopiei Clujului; pictura pe panza de
mesteri necunoscuti; a functionat pana in 1945, inchisa sub comunisti,
redeschisa recent; des vizitata de turisti straini.
Manastirea Coroieni
(Gruiul Rotund), de calugari, 3 vietuitori, infiintata in 1991, cu hramul
"Sfantul Ilie Proorocul" (20 iulie); com. Coroieni, jud. Maramures,15 km
SV de Tg. Lapus, 36 km NV de Dej, la 1 km de soseaua Dej - Galgau;
biserica construita din piatra si caramida, pe dealul Gruiul Rotund intre
1991 si 1993; bine organizata tehnico-edilitar (apa curenta, lumina in
chilii).
Manastirea Crisan
(Vaca), de calugari, 8 vietuitori, reinfiintata fn 1991 cu hramul "Nasterea
Maicii Domnului" (8 septembrie); com. Ribita, jud. Hunedoara, 10 km N
de Brad, 46 km N de Deva; fondata in sec. XVII (I. Balan;1982); citata ca
ruina in 1759, recladita dupa, acest an cu sprijinul egumenului Varlaam
din Prislop si·protopop Ghiura din Ilia (restaurata, dupa alte surse, in
1759 de Episcopul P.P. Aron, ctitor aici si al unei scoli); citata in
Conscriptia lui Rednic din 1765, risipita in timpul revolutiei antiuniate a
Sfantului Cuvios Marturisitor Sofronie de la Cioara si parasita in 1772;
fiinta in timpul rascoalei lui Horia, Closca si Crisan (1784-1785) (Tit Bud,
1900; St. Metes, 1936; Cultura crestina, VIII, 7-8, 1919); asezamant in
curs ds reconstructie si organizare.
Manastirea Dejani
de calugari, 8 vietuitori, cu hramul "Acoperamantul Maicii Domnului" (1
octombrie); sat Dejani, com. Recea, jud. Brasov, 14 km S de Fagaras, 75
km V de Brasov; atestata inainte de 1700, mentionata intr-o Conscriptie
din 1748 alaturi de alte 12 manastiri din districtul Fagarasului; distrusa de
generalul Bucow in 1761 (St. Metes, 1936); pictura in fresca probabil
dinaintea demolarii; biserica actuala rectitorita de credinciosii satului
Dejani si din imprejurimi pe vatra celei vechi, cu fundatii inca evidente;
paraclis si un altar deschis pentru slujbele de hram si de vara.
Manastirea Dobric
de calugarite, 8 vietuitoare, cu hramul "Sfantul Apostol si Evanghelist
Luca" (18 octombrie), zi de pelerinaj la 21 mai - "Sfintii Imparati
Constantin si Elena"; com. Caianu Mic, jud: Cluj, 15 km N de Beclean,
25 km NE de Dej; biserica din caramida, amenajata in cladirea daruita de
primaria din Caianu Mic in 1992; pictura in ulei realizata de Constantin
Bumbu.
Manastirea Dragomiresti
de calugari, 3 vietuitori, reinfiintata in 1990, cu hramul "Sfantul Prooroc
Ilie" (20 iulie) si "Nasterea Maicii Domnului" (8 septembrie), zile de
pelerinaj pe 25 martie - "Izvorul Tamaduirii", 20 iulie si 8 septembrie;
com. Dragomiresti, jud. Maramures, 45 km SE de Sighetul Marmatiei, 33
km SV de Viseul de Sus; biserica veche de lemn, cladita in sec. XVIII
(1722), mutata la Muzeul de la Herastrau - Bucuresti; biserica noua, a
doua, construita ca vatra de manastire in locul numit "Valea Prihodistii"
de monahul Pimen Moldovan intre 1926 si 1927, mistuita de foc in 1949;
a treia biserica din lemn ridicata la "Arinii Runcului" in vatra satului,
prin sarguinta preotului Codrea Nutu si a satenilor intre 1951 si 1957
(Monumente, Cluj-Napoca, 1982); in jurul acestei bisericute se constituie
obstea calugareasca (1990), inchegata de ierom. Sofronie Perta din
manastirea Toplita; arhitectura si decoratii simple, biserica nepictata; casa
cu paraclis cladita in 1993, icoana de lemn din sec. XVII a Maicii
Domnului cu Pruncul, descoperita in cenusa incendiului din 1949,
considerata facatoare de minuni.
Manastirea Dumbrava
de calugari, obste in curs de constituire, cu hramul "Inaltarea Sfintei
Cruci" (14 septembrie); sat Dumbrava, component al orasului Tg. Lapus,
jud. Maramures, 4 km NE de Tg. Lapus; biserica din caramida ctitorita de
credinciosii satului intre 1991 si 1993, cu sprijinul preotului Ioan Cosma,
paroh la biserica din Stoiceni-Dumbrava; pictura in stadiu de executie.
Manastirea Dumbravioara
de calugari, fara obste, infiintat in 1993, cu hramul "Sfintii Arhangheli
Mihail si Gavriil" (8 noiembrie); sat Dumbravioara, com. Ernei, jud.
Mures, 14 km N de Tg. Mures,18 km S de Reghin; dependent si
administrat de manastirea Toplita (Harghita); in aceste parti Conscriptia
Episcopului Rednic arata in 1765 existenta unui schit mic in Valea
Cuejdului, asezamant scapat de razbunarea lui Bucow din 1761,
consemnat de St. Metes (1936) sub denumirea de manastirea
Dumbrava-Lighet, pe Mures, luata cu forta de satenii condusi de popa
Mihaila de la uniti.
Schitul Fagetel
fara obste, reinfiintat in 1993, cu hramul "Sfanta Treime" (a doua zi dupa
Rusalii); com. Frumoasa, jud. Harghita, 12 km NE de Miercurea Ciuc;
biserica din caramida, construita in 1905, asezamant cu profil neprecizat,
cumparat de Mitropolitul Nicolae Balan in 1928, in curs de organizare si
populare.
Manastirea Feleacu
de calugari, 3 vietuitori, reinfiintata in 1991, cu hramul "Sfanta Treime"
(a doua zi dupa Rusalii); com. Feleacu, jud. Cluj, 8 km S de Cluj-Napoca
si 23 km N de Turda; biserica voievodala, episcopala si arhiepiscopala in
sec. XV-XVI, astazi lacas de inchinaciune monahala si parohie a satului;
construita in jurul anului 1488, pe locul unei modeste biserici de lemn, cu
ajutorul material al Voievodului Stefan cel Mare si Sfant, in timpul
pastoriei Arhiepiscopului Daniil; zona privilegiata si cu o puternica si
omogena comunitate romaneasca in centrul Transilvaniei; arhitectura
putin modificata cu structuri specific gotice, portaluri elegante si elemente
de factura moldoveneasca; interior cu picturi murale originare din vechea
podoaba, pastrate in cateva portrete biblice (de Prooroci), adaptate fidel
conceptiilor artistice ortodoxe, cu vagi influente apusene (Monumente,
Cluj-Napoca, 1982); vechea manastire Feleacu cladita in veacul al
XVI-lea in partea de SE a satului, fiinta inca prin vestigii la inceputul sec.
XX, in vatra ei o scoala de pictura din sec. XVIII; de la biserica episcopala
provin: manuscrise si carti de mare valoare: "Liturghierul" slavon din
1481, cu frontispicii pictate, "Tetraevangheliarul" din 1488 ferecat in
argint (la Biblioteca Centrala din Cluj-Napoca); din manastire: manuscris
slavon din sec. XVI, "Faptele Apostolilor" din 1681 (Ibid.).
Schitul Feredeu
de calugari, 7 vietuitori, reinfiintat in 1987, cu hramul "Sfantul
Gheorghe" (23 aprilie) si "Sfanta Cruce" (14 septembrie), zi de pelerinaj;
com. Siria jud. Arad, 37 km NE de Arad, 6 km SE de Siria, pe drum de
padure pana la altitudinea de 478 m; ctitorit in sec. XVIII (cca 1705),
redeschis in 1931 de preotul Nicolae Ban dupa 226 ani de pustietate,
desfiintat in 1958, reinfiintat in 1987-1988 de preotul Ilarion Tausan;
pictat in interior si exterior in anii '90.
Schitul Foltea
de calugari, 2 vietuitori, cu hramul "Sfantul Gheorghe" (23 aprilie) si
"Sfantul Mucenic Oprea din Saliste" (21 octombrie); com. Saliste, jud.
Sibiu, 27 km V de Sibiu, 34 km E de Sebes; mic schit de lemn in sec.
XVII, denumit "Schitul de la Fantana Foltei"; citat in 1740, distrus de
generalul Bucow in 1761, recladit in 1923 de credinciosi salisteni; biserica
pictata intre 1988 si 1990 de monahia Apolinaria din Rasinari; aici a trait
Sfantul Mucenic Nicolae Oprea din Saliste, capetenia luptatorilor pentru
apararea Ortodoxiei, inchis la Kufstein in Tirol, disparut la data si loc
necunoscute, praznuit pe 21 octombrie.
Schitul Ghelari
de calugarite, 6 vietuitoare, infiintat in 1993; sat Ghelari, com. suburbana
Ghelari a Municipiului Hunedoara, jud. Hunedoara, 12 km SV de
Hunedoara; constituit in jurul a doua biserici cu statut de parohie si preot
paroh, deopotriva slujitor deservent la ambele asezaminte; biserica veche
aferenta schitului cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" (8
noiembrie), zi de pelerinaj, iar camerele parohiale pentru chilii,
monument istoric, de zid, ctitorita in 1770 de groful Gh. Bergvoi;
arhitectura traditionala; pictura murala; interioare originare in fresca,
executate de zugravul Nicolae in 1770, in altar si in naos restaurate,
inlocuite cu pictura noua in pronaos (1986-1988); biserica noua cu
hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" (8 noiembrie) si "Sfintii
Apostoli Petru si Pavel" (29 iunie), zidita in 1939 de preotul Nerva Florica
pictata intre 1960 si 1965, sfintita in 1974; arhitectura stil bizantin, pictura
in fresca de Gh. Nitulescu, portal cu "Judecata de Apoi"; sarbatori
folclorice, legate de ziua padurii de la sfarsitul lunii august, cu punct de
plecare din curtea bisericiimanastire; posibilitati de cazare in jur.
Schitul Gilau
aflat in lista intentiilor arhiepiscopale de infiintare intr-o perspectiva mai
indepartata, cu hram si profil neprecizate; com. Gilau, jud. Cluj, 17 km V
de Cluj-Napoca, 97 km E de Oradea.
Manastirea Gura Vai
de calugari, 1 vietuitor, reinfiintata in 1992, cu hramul "Adormirea Maicii
Domnului" (15 august) si "Sfantul Gheorghe" (23 aprilie); com. Recea,
jud. Brasov, 13 km S de Fagaras; existenta in sec. XVIII, distrusa de
generalul Bucow in 1761, amintita in toponomia locului: "La manastire",
"La Paraul manastirii" etc.; biserica noua rectitorita de credinciosii
parohiei Gura Vaii si din imprejurimi, pe vatra celei vechi, in curs de
constructie.
Manastirea Harba Grosi
de calugari, fara obste, cu hramul "Invierea Domnului" (Pasti); com.
suburbana Grosi, Municipiul Baia Mare, jud. Maramures, 8,5 km S de
Baia Mare, prin Grosi si 10,5 km prin Ocolis; fondata in sec. XVI, ante
1604 (Ioanichie Balan, 1982), atestata documentar ca manastire ortodoxa
la SE de Baia Mare in tinutul "Chioarului" in 1604, distrusa de generalul
Bucow in 1761 (St. Metes, 1936); cruce ridicata pe locul viitoarei
reconstructii monahale, dupa aprobarea titlului de proprietate, sub
ingrijirea preotului paroh Ioan Coltan din com. Grosi, cu sprijinul
eparhial si al credinciosilor din jur.
Schitul Ieud
de calugari, cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" (8
noiembrie); com. Ieud, jud. Maramures, 45 km SE de Sighet; prevazut pe
lista episcopala a intentiilor de rectitorire in perspectiva; pe locul fostei
manastiri cu hramul "Trei Ierarhi: Sfantul Vasile cel Mare, Grigorie
Bogoslovul si Ioan Zatoustus"; consemnata pe un penticostar la 1753,
distrusa probabil sub austrieci, ruine inca vizibile in 1911, pe locul "La
manastire" (St. Metes, 1936).
Schitul Ilva Mare
de calugari, cu obste in formare, infiintat in 1991-1992, cu hramul
"Schimbarea la Fata" (6 august), zi de pelerinaj; com. Ilva Mare, jud.
Bistrita-Nasaud, 42 km E de Nasaud, 43 km V de Vatra Dornei; ctitorit
din lemn de rasinoase in 1991-1992 de monahul Daniil Ureche si
credinciosii satului; biserica nepictata.
Manastirea Izbuc
de calugari, 5 vietuitori; sat Ponoarele, com. Carpinet, jud. Bihor, 15 km S
de Vascau (prin ramificatia din dreapta la 2 km de Vascau, din DE
Oradea-Beius-Deva: 190 km); biserica mare cu hramul "Adormirea
Maicii Domnului" (15 august), zi de pelerinaj; piatra fundamentala pusa
de Roman, Episcopul Oradei, cladita de arhim. Atanasie Popescu si obstea
monahala intre 1928 si 1930; biserica de lemn - paraclis cu hramul
"Izvorul Tamaduirii" (prima vineri dupa Pasti), zi de pelerinaj; datata din
sec. XVIII, stramutata din alta parte de ierom. Ioanichie Popescu; ambele
biserici pictate intre 1969 si 1972; in preajma "Izvorul Izbuc", curs
intermitent la 15-30 minute, cu ape tamaduitoare, folosite din 1860;
paraclis nou din piatra in constructie din 1989; muzeu in formare cu
obiecte de arta veche bisericeasca; arhondaric pentru pelerini.
Schitul Jina
de calugarite, 2 vietuitoare, com. Jina, jud. Sibiu, 50 km V de Sibiu si 37
km S de Sebes, cu hramul "Schimbarea la Fata" (6 august); infiintat in
1993; biserica de lemn, ctitorita de credinciosii din Jina; asezamant in
curs de dezvoltare si organizare a obstii monahale.
Manastirea Lupsa
de calugari, un vietuitor, reinfiintata in 1992, cu hramul "Sfantul
Nicolae" (6 decembrie), zi de pelerinaj pe 14 septembrie la "Inaltarea
Sfintei Cruci"; com. Lupsa, jud. Alba, 16 km E de Campeni, 70 km SV de
Turda; biserica din lemn ctitorita in 1429 de familia Candea de Lupsa, cu
atributii importante cultural-administrative in districtul romanesc de la
obarsia Ariesului (Ioana Cristache-Panait, 1987); arhitectura "in forma
tipic de nava gotica" neafectata de demolarile generalului Bucow,
armonios proportionata, modificata la renovarile din 1694 cand, din nou
zugravita, se inlatura pictura originara; pereti interiori si exteriori tencuiti,
ancadramente originare de la intrari inlaturate in 1865, asezamant gazda
a scolii romanesti "veacuri de-a randul", cu atelier de pictura cu zugravi
recunoscuti in "pastrarea traditiei artei postbrancovenesti" promovata
pana in satele Banatului (Ioana Cristache-Panait, 1987); icoane
imparatesti de la mijlocul sec. XVIII, bogat decorate floral pe rame; este
cea mai veche biserica de lemn din Transilvania pastrata in tara noastra,
cu rol activ in raspandirea cartilor de cult sosite de peste Carpati in satele
motilor; citata in documente ca "per antiquum monasterium" (St. Metes,
1936).
Schitul Maica Domnului
de calugari, cu hramul "Duminica Tuturor Sfintilor" (26 iunie), infiintat
in 1992, inchinat sarbatorilor Maicii Domnului, cu pelerinaje in zilele
corespunzatoare; com. Botiza, jud. Maramures, 54 km SE de Sighetul
Marmatiei; biserica din caramida si lemn, construita incepand cu anul
1993 sub indrumarea preotului paroh, econom stavrofor Isidor Berbecaru;
biserica nepictata; obste in curs de formare.
Schitul Manastirea Doamnei
(de la "Paraul Doamnei"), de calugari, cu hramul "Intrarea in Biserica a
Maicii Domnului" (21 noiembrie), zi de pelerinaj pe 8 septembrie;
localitatea Moglanesti, componenta a orasului Toplita, 3 km SE de
Toplita, 37 km N de Gheorghieni, 71 km E de Reghin, 103 km E de Tg.
Mures; biserica de lemn datata din sec. XVII (cca 1658), atribuita de
traditie Doamnei Safta, sotia domnitorului moldovean Gheorghe Stefan,
pe atunci pribegi pe aceste meleaguri, sau sotiei unui boier din vremea lui
Mihai Viteazul; biserica schitului cu picturi din 1747 de Andrei ot Sonfalu,
azi Cornesti-Mures (Ioana Cristache, 1987); este un simbol al relatiilor
istorice si spirituale dintre provinciile romanesti, cu arhitectura "timpurie
a bastinasului transilvan", vatra cu traitori mesteri in cioplitul lemnului,
dascali si carturari, patrioti implicati in miscarea condusa de Sfantul
Cuvios Marturisitor Sofronie de la Cioara, pentru apararea Ortodoxiei;
biserica pictata pe panza in 1981 de Maria Popa, icoane imparatesti datate
1745 si atribuite zugravului Andrei (Ioana Cristache-Panait, 1987), aflate
in colectia manastirii Toplita, al carei metoc este.
Manastirea Marcus
de calugarite, 3 vietuitoare, cu hramul "Duminica Sfintilor Romani" (3
iulie); com. Dobarlau, jud. Covasna, 27 km NE de Brasov, 20 km NV de
Intorsura Buzaului; biserica noua in constructie sub acoperis, cu un
proiect de pictura in fresca si 10 chilii; ctitorie a credinciosilor din satul
Marcus si din imprejurimi; altar inchis din lemn pentru slujbele curente;
trei incaperi pentru maicute, in stadiul actual.
Manastirea Marius
de calugari, 7 vietuitori, infiintata in 1993, cu hramul "Izvorul
Tamaduirii" (in prima vineri dupa Pasti), zi de pelerinaj; sat Marius, com.
Valea Vinului, jud. Maramures, 42 km SE de Satu Mare si 47 km V de
Baia Mare; biserica de lemn, pe temelii de piatra, nepictata, ctitorie a
credinciosilor locului; asezamant in curs de dezvoltare.
Manastirea Moisei
de calugari, 5 vietuitori, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15
august), zi de pelerinaj cu veche traditie, pana in Moldova; com. Moisei,
jud. Maramures, 13 km SE de Viseul de Sus, 10 km V de Borsa, pe DN
Sighet-Borsa-Prislop-Vatra Dornei (171 km); mica biserica de lemn
datand din sec. XIV la poalele muntelui Pietrosu Rodnei (Monumente,
Cluj-Napoca, 1982); atribuita de traditie lui Moise Coman, ridicata in
amintirea fiului sau, monahul Grigore in 1672; manastirea citata
documentar in 1637 ca rezidenta a Episcopului Dumitru Pop; biserica
actuala de lemn, cladita de Mitropolitul Ardealului, Sfantul Ierarh Sava
Brancovici, sfintita in 1672, cand se pun temeliile vietii manastiresti
(ACMI, Transilvania, IV, 1938), ca metoc al manastirii Putna, in prezenta
delegatilor din Moldova, aducatori de carti si daruri, dovada a legaturilor
cu manastirile bucovinene; la 1682 egumenul Timotei Brasoveanu
demonstrand relatii si cu Brasovul; arhitectura nu e de tip maramuresan,
de proportii reduse, turn scurt, clopotnita deasupra pronaosului; picturi
murale vechi dupa 1650, finisate partial la sfintirea din 1672, cu
fragmente aratand parietal si pe bolti, colorit viu; decoratii bogate,
iconostas cu motive baroce; centru de pictura infiintat de Episcopul
Dumitru Pop la inceputul sec. XVII, cu icoane executate in stil
postbizantin traditional si arta renascentista (V. Dragut, 1976;
Monumente, Cluj-Napoca, 1982); biserica noua din zid, construita intre
1910 si 1911, stil neoclasic, pictura numai pe iconostas, portal cu coloane
pe fatada vestica, colectie de icoane vechi in stil bizantin: icoana Sfantului
Nicolae daruita la 1755, Adormirea Maicii Domnului; carti vechi,
dovedind legaturi cu Tara Romaneasca si Moldova, cu Brasovul etc.;
atelier de pictura icoane.
Manastirea Muncelu-Dealul Sesii
de calugarite, 3 vietuitoare, infiintata in 1993, cu hramul "Acoperamantul
Maicii Domnului" (1 octombrie); sat Muncelu, com. Baia de Aries, jud.
Alba, 22 km E de Campeni, 45 km SV de Turda; biserica de lemn
construita in 1991, asezamant monahal in curs de organizare.
Manastirea Nicula
de calugari, 20 de vietuitori, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului"
(15 august), zi de pelerinaj si pe 8 septembrie; com. Fizesu Gherlii, jud.
Cluj, 5 km SE de Gherla, 54 km NE de Cluj; biserica de lemn citata in
1552, incendiata in 1602 (Monumente, Cluj-Napoca, 1982); fiinta ca
asezamant in 1659 si in 1695, data certa a refondarii lui din lemn de
pustnicul Nicolae, ajutat de credinciosi; mistuita de flacari in 1973 inclusiv
cu clopotul inscris cu data 1696; biserica actuala din barne de stejar,
datata din 1770, stramutata din satul Top-Bistrita-Nasaud; infatisare
arhitecturala in stil traditional maramuresean, cu turn-clopotnita deasupra
pronaosului, la intrare usciori impodobita cu frumoase rozete incizate
(Monumente, Cluj-Napoca, 1982); centru reputat de iconari pe sticla in
sec. XVIII; muzeu cu icoane pe lemn si sticla, adapostind renumita icoana
"Hodighitria a Maicii Domnului cu Pruncul", facatoare de minuni, opera
a zugravului Luca din Iclodul Mare, executata in 1681, daruita manastirii
de nobilul roman Ioan Cupsa din Nicula, cunoscuta in toata lumea prin
"lacrimarea" dintre 15 februarie -12 martie 1699, reprodusa pentru prima
data in 1713 de Sigismund Kornis, guvernatorul Ardealului, dupa
originalul rapit si adus cu forta la castelul sau din satul Benedic
(Monumente, Cluj-Napoca, 1982); s-au facut multe copii dupa ea; obiecte
de arta veche, carti de cult; arhondaric.
Manastirea Nuseni
de calugari, 2 vietuitori, cu hramul "Sfantul Ilie" (20 iulie); asezamant
monastic in constructie si organizare, inceput in 1991 pe pamantul si
langa castelul proprietate a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului,
com. Nuseni, jud. Bistrita-Nasaud, 10 km S de Beclean, 35 km E de Dej.
Manastirea Oasa
de calugarite, 20 de vietuitoare, reinfiintata in 1992, cu hramul
"Adormirea Maicii Domnului" (15 august), zi de pelerinaj; com. Sugag,
70 km S de Sebes, 57 km NE de Petrosani; biserica de lemn ctitorita de
scriitorul Mihail Sadoveanu, stramutata pe vatra actuala in 1983 cand au
inceput lucrarile barajului de acumulare Oasa de pe raul Sebes; biserica
pictata in fresca intre 1987 si 1988.
Schitul Orlat
de calugari, 2 vietuitori, cu hramul "Sfanta Treime" (a doua zi dupa
Rusalii); com. Orlat, jud. Sibiu, 15 km SV de Sibiu; biserica in curs de
constructie; paraclis cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15
august), paraclis in cadrul metocului din sat, cu hramul "Nasterea Maicii
Domnului" (8 septembrie); doua corpuri de chilii.
Manastirea Parva-Rebra
de calugari, 18 vietuitori, cu hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel" (29
iunie); com. Parva, jud. Bistrita-Nasaud, 23 km NE de Nasaud 45 km NE
de Bistrita; infiintata in 1993, cu calugari in parte de la manastirea Turnu,
jud. Valcea; pravila practicata ca la manastirea Frasinei - Valcea sihastrie
a Transilvaniei: utrenie continuata cu Liturghie, promovata si de ucenicii
duhovnicului Cleopa veniti de la Sihastria - Neamt.
Schitul Paltinis
de calugari, 3 vietuitori, cu hramul "Schimbarea la Fata" (6 august);
statiunea Paltinis, localitate componenta a Municipiului Sibiu, 32 km SV
de Sibiu; biserica din lemn, ctitorita de Mitropolitul Ardealului, Nicolae
Balan, dupa 1930; pictura recenta, casa de odihna cu circuit eclesiastic;
mormantul filosofului si omului de cultura Constantin Noica.
Manastirea Patrangeni
de calugarite, 2 vietuitoare, reinfiintata in 1991, cu hramul "Buna
Vestire" (15 august); satul Patrangeni component al orasului Zlatna, 32
km V de Alba lulia, 33 km SE de Abrud, 2 km E de Zlatna; citata
documentar intre anii 1761 si 1767, sub denumirea de "Manastirea
Bulzu", din catunul cu acelasi nume, satul Patrangeni de langa Zlatna;
loc de refugiu al monahilor luptatori antiuniati, precum calugarul
Teodosie, fugit din manastirea Plosca (Teliucul de Sus) (N. Iorga, apud St.
Metes, 1936), ascuns aici in cursul anilor 1761-1767, fiind considerat
"spion" si urmarit de Episcopul D. Novacovici in anul 1767; biserica
actuala in constructie din 27 iulie 1993, sub indrumarea Episcopului de
Alba, Andrei Andreicut, cu ajutorul credinciosilor si al centrului eparhial.
Manastirea Perii (Ucraina)
fosta de calugari, cu hramul "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" (8
noiembrie); localitatea Apsa Mica, pe malul drept al Tisei; ctitorie ante
1391 atribuita lui Sas Voda, Balc Voda si Drag Voda, fiii lui Dragos Voda;
inchinata Patriarhiei din Constantinopol, ca stavropighie din 1391, cu
egumen "exarh patriarhal" intarit cu atributii episcopale, exceptand
sfintirea preotilor, peste o buna parte a Maramuresului; important centru
de cultura romaneasca, distrus de calvini in sec. XVII, caruia ii datoram
"cele mai vechi monumente de limba romaneasca pastrate pana astazi",
carti bisericesti (probabil "Psaltirea Scheiana", "Apostolul",
"Evanghelia"), produse intre 1500 si 1520 (St. Metes, 1936); sediul initial
in care a rezidat Sfantal Ierarh Iosif Marturisitorul din Maramures,
intemnitat in cetatea Hust, eliberat in 1705, revenit ca Episcop al
Maramuresului dupa ani de temnita grea sub habsburgi, ca pilduitor
aparator al Ortodoxiei, praznuit pe 24 aprilie.
Schitul Piatra Fantanele
de calugari, reinfiintat in 1991, cu hramul "Sfantul Prooroc Ilie" (20
iulie), zi de pelerinaj; com. Chinza, jud. Bistrita-Nasaud, 15 km SV de
Nasaud si 75 km E de Cluj-Napoca; ctitorit din lemn de brad de
credinciosi, din indemnul credinciosului Vasile Lazurca, indrumati de
preotul C-tin Flamand in anul 1928; biserica pictata, arhitectura in stil
bizantin (Monumente, Cluj-Napoca, 1982).
Schtul Posaga
(Izvorul Posaga), de calugari, 3 vietuitori, cu hramul "Adormirea Maicii
Domnului" (15 august), zi de pelerinaj pe 6 august; com. Posaga, jud.
Alba, 43 km SV de Turda si 50 km E de Campeni; biserica de lemn cladita
in 1935 de preotul Alexandru Rujdea si de calugari; biserica pictata in
fresca de pictorul Carol Gross; casa de locuit, pe pereti cu figurile
domnitorilor romani, de la Drept Credinciosul Voievod Stefan cel Mare si
Sfant pana la Mihai Viteazul; arhondaric modest pentru pelerini.
Manastirea Prilog
de calugari, obste in formare, cu hramul "Maica Domnului Portarita";
sat. Prilog, com. Orasul Nou, jud. Satu Mare, 37 km E de Satu Mare, 42
km NV de Baia Mare (prin Seini si Orasul Nou); asezamant in constructie
din 1991, pe temelii de piatra pentru chilii si clopotnita; biserica va fi
construita in perspectiva imediata, in aceleasi conditii tehnice, sub
purtarea de grija a diaconului Gheorghe Babut.
Manastirea Prislop
de calugarite, 28 de vietuitoare, cu hramul "Sfantul Evanghelist Ioan" (26
septembrie), sarbatorit cu pelerinaj pe 14 septembrie; satul Silvasu de Sus,
localitate componenta a orasului Hateg, 14 km NV de Hateg si 19 km S de
Hunedoara; ctitorie atribuita de traditie Cuviosului Nicodim de la Tismana
(1404-1405) (V. Dragut, 1976) sau ucenicilor lui, sprijinit material de
Mircea cel Batran si de romanii din Tara Hateg; reconstruita din piatra de
Domnita Zamfira, fiica lui Moise Voda, in anul 1564; arhitectura cu
structuri asemanatoare bolnitei de la manastirea Cozia, cu adaugiri dupa
incendierea ei de catre generalul Bucow, in 1762; picturi murale
interioare in fresca din anul 1759, realizate de mesterii Simion si Nicolae
ot Pitesti, cu fragmente originare conservate pana astazi; scoala de cultura
bisericeasca din a doua jumatate a sec. al XVI-lea, resedinta a Episcopilor
de Silvas in sec. al XVI-lea; icoana aurita a Maicii Domnului, dar al
Domnitei Zamfira, inmormantata aici (1580), cu stema Tarii Romanesti
pe lespedea funerara; lacas de nevointe si pustnicie in pestera de aproape a
Cuviosului Ioan de la Prislop; din Silvasul de Sus, prima jumatate a sec.
al XV-lea, praznuit pe 13 septembrie.
Manastirea Ramet
de calugarite, 80 de vietuitoare, cu hramul "Izvorul Tamaduirii" (prima
vineri dupa Pasti) si "Sfantul Ierarh Ghelasie de la Ramet" (30 iunie), zile
de pelerinaj pe 29 iunie si pe 30 iunie; com. Ramet, jud. Alba,18 km NV
de Teius si 34 km NV de Alba Iulia; ctitorita din piatra, dupa traditie in
sec. XI sau XII (1103), catre sfarsitul sec. al XIV-lea (dupa V. Dragut);
anul 1377, inscris pe inscriptia de pe al doilea strat din cele 7 straturi
picturale, este prima atestare a monumentului, ca si a numelui intaiului
Arhiepiscop cunoscut din Transilvania, Ghelasie, alaturi de numele
pictorului Mihu de la Crisul Alb; distrusa de mai multe ori; de generalul
Bucow in 1762, de armata austriaca in 1785, si tot de atatea ori desfiintata
si reinfiintata ca functie, biserica intruchipeaza forma arhitecturala
originara, unica prin boltirile interioare si discrepanta dintre corpul ei,
redus ca proportii, si turnul-clopotnita mult mai inalt pe pronaos si cu
creneluri spre Valea Manastirii; iconostas din zid cu doua usi, picturi
murale interioare in sapte straturi, primul din 1300, ultimul din 1809,
cronologic delimitate de pictorul C. Boambes (1987-1988), remarcabile
prin cele datorate zugravului Mihul de la Crisul Alb (1483), si prin cele
executate in stil postbrancovenesc in anul 1741 (al treilea strat) de echipa
de zugravi a lui Grigore Ranita (V. Dragut, 1976; Mihai Vlasie,1992);
chilii-scoala ale satului ante 1762, prima in jud. Alba; cladire cu paraclis
din anul 1940; biserica noua, cu hramul "Sfintii Apostoli Petru si Pavel"
(29 iunie), construita intre anii 1982 si 1992, sintetizand stilurile
arhitectonice specifice marilor provincii romanesti; paraclis cu hramul
"Adormirea Maicii Domnului" (15 august); muzeu de carte veche, colectii
de icoane pe lemn si stica; ateliere de covoare, scoarte; aici s-a
induhovnicit ca egumen Sfantul Ierarh Ghelasie de la Ramet, praznuit pe
24 aprilie; parti din moastele sfantului pastrate pe la credinciosi; Cheile
Rametului in amonte de manastire; arhondaric.
Schitul Rebrisoara
vatra monahala veche, fara biserica si fara obste, in prezent figureaza pe
lista intentiilor arhiepiscopale de reinfiintare in perspectiva mai
indepartata; com. Rebrisoara, jud. Bistrita-Nasaud, 3 km N de Nasaud si
25 km N de Bistrita; an si ctitori necunoscuti; databil din sec. XVII, ca
schit, citat ca manastire sub numele de "Rebra Mica" in anul 1767, de
Episcopul At. Rednic (St. Metes, 1936), cu un preot de mir, disparuta in
sec. XVIII.
Manastirea Recea
de calugarite, 24 vietuitoare, infiintata in 1992, cu hramul "Sfintii Ierarhi
Martiri Ilie Iorest si Sava", Mitropoliti ai Transilvaniei (24 aprilie); satul
Recea, com. Ungheni, jud. Mures,15 km SV de Tg. Mures, 60 km E de
Turda; biserica construita in 1983-1984, pictura din anii '80; paraclis cu
hramul "Nasterea Maicii Domnului" (8 septembrie), zi de pelerinaj;
arhondaric.
Manastirea Rohia
de calugari, 20 vietuitori, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", zi de
mare pelerinaj; satul Rohia, component al orasului Tg. Lapus, 7 km S de
Tg. Lapus si 57 km N de Dej, cu acces pe soseaua nemodernizata de peste
culmea Magoaja; ctitorie a preotului paroh Nicolae Gherman, sprijinit de
localnici (1923-1927), sfintita cu fast de Episcopul Nicolae Ivan; paraclis
cu arhitectura originara; muzeu cu icoane pe sticla si lemn din sec.
XVIII-XIX, biblioteca cu 250.000 volume; "Casa Poetului", ultima
resedinta a monahului si omului de aleasa cultura, Nicolae Steinhardt -
Delarohia; centru deosebit de viata monahala si spirituala, adevarat Sion
romanesc in "Dealul Viilor"-Rohia; atelier de sculptura; arhondaric.
Manastirea Salva
de calugarite, obste in formare, cu hramul "Izvorul Tamaduirii" (prima
vineri dupa Pasti); com. Salva, jud. Bistrita-Nasaud, 5 km V de Nasaud,
27 km SV de Bistrita, 50 km NE de Dej; asezamantul infiintat pe locul
daruit Arhiepiscopiei Clujului de o credincioasa din localitate; cuprinde o
biserica-paraclis cladita in 5 saptamani, tarnosita in luna iulie 1994, in
prezenta a 50.000 de credinciosi; chilii in constructie.
Manastirea Sapanta
de calugari, infiintata in 1993, cu hramul "Sfantul Iosif Marturisitorul din
Maramures" (24 aprilie); com. Sapanta, jud. Maramures, 37 km V de
Sighetul Marmatiei si 83 km de Baia Mare; biserica ctitorita de
credinciosii satului; in curs de constructie.
Manastirea Sanmartin
de calugari, 1 vietuitor, reinfiintata in 1992, cu hramul "Adormirea Maicii
Domnului" (15 august), zi de mare pelerinaj, aduna credinciosi din toata
Campia Transilvaniei, si "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil" (8
noiembrie); com. Raciu, jud. Mures, 32 km V de Reghin, 33 km N de Tg.
Mures; biserica de lemn databila din sec. al XVII-lea, dupa insemnele
unor bunuri patrimoniale (Ioana Cristache-Panait, 1987); citata
documentar, cu un calugar, in 1765, desfiintata in 1782, fara vietuitori in
1902 (St. Metes, 1936); readusa la forma originara prin reconstructia din
1977; arhitectura de mici proportii, plan dreptunghiular, bolta interioara
inlocuita printr-un tavan drept purtand deasupra clopotnita pe pronaos,
sub forma de leagan pe naos si tronconica in altar; montanti noi cu motive
florale la intrare; aghiazmatar cu trei turle din 1860; biserica noua de zid
in constructie; icoane din sec. XVII-XVIII printre care si a "Mariei
Imparateasa cu Pruncul Iisus" din 1865.
Manastirea Scarisoara Noua
de calugari 3 vietuitori, cu hramul "Sfantul Ioan Botezatorul" (7
ianuarie); com. Piscolt, jud. Satu Mare, 28 km SV de Carei, 26 km N de
Valea lui Mihai si 62 km SV de Satu Mare (prin DN Oradea-Satu Mare);
biserica va fi din caramida - anexe in constructie din 1991: cladire cu
paraclis, construite de satenii locali, moti colonizati in anul 1924, si din
alte sate, sub indrumarea staretului, ierom. Veniamin Pop; cel mai vestic
asezamant monahal din tara.
Schitul Schimbarea la Fata
de calugari, cu hramul "Schimbarea la Fata" (6 august); Municipiul Baia
Mare, 68 km SE de Satu Mare (prin Livada-Seini), 31 km NE de Carei, 65
km SV de Sighetul Marmatiei; asezamant in constructie.
Manastirea Schimbarea la Fata
de calugarite, cu hramul "Schimbarea la Fata" (6 august); fondata in
1991 in incinta leaganului de copii, Municipiul Sibiu.
Manastirea Sfantul Ioan Botezatorul
de calugari, 4 vietuitori, reinfiintata ante 1989, cu hramul "Sfantul Ierarh
Nicolae" (6 decembrie), pe 24 iunie pelerinaj; Municipiul Alba Iulia, jud.
Alba, 2 km V de Alba Iulia; ctitorita sub Dealul "Podei", la intrarea in
Valea Ticheriu, in anul 1929 de Episcopul Ioan Stroia; biserica-paraclis,
integrata intr-un imobil, sfintita in anul 1937; biserica de lemn, construita
in 1768 si stramutata din satul Acmar, jud. Alba, in 1984; necropola
episcopala: Episcopii Ioan Stroia, Policarp Morusca si Veniamin Nistor;
metoc al Episcopiei Alba Iulia din 1974.
Manastirea Sfintei Cruci
calugarite, 11 vietuitoare, infiintata in 1993, cu hramul "Cuvioasa
Paraschiva" (14 octombrie); 4 km E in suburbia Oradei; biserica de lemn,
asezamant in constructie si organizare.
Schitul Sibiel
de calugarite, 4 vietuitoare, cu hramul "Sfantul Ilie" (20 iulie); sat Sibiel,
com. Saliste, jud. Sibiu, 22 km V de Sibiu; construit probabil in a doua
jumatate a sec. al XVII-lea; la 1716 se copia aici "Triodul" de catre
ierom. Varlaam, iscusit caligraf si miniaturist, originar din Moldova (St.
Metes, 1936); supravietuieste demolarii propuse in 1786; prapor zugravit
pentru schit in 1792, de Vasile Muntean din Saliste; biserica noua si casa
cu etaj pentru chilii in curs de constructie; paraclis pentru pravila
bisericeasca amenajat intr-una din chiliile vechi din sec. XVIII; vatra de
aparare a Ortodoxiei prin "Sfintii Preoti Marturisitori Moise Macenic din
Sibiel","Ioan din Gales" - Saliste si "Sfantul Mucenic Oprea din
Saliste",
intemnitati si disparuti in inchisoarea Kufstein - Tirol, toti trei praznuiti pe
21 octombrie.
Manastirea Soporul de Campie
de calugari, obste in formare (2 vietuitori), cu calugari provenind de la
manastirea Nicula, reinfiintata in 1993, cu hramul "Sfanta Treime" (a
doua zi dupa Rusalii); satul Soporul de Campie, com. Frata, jud. Cluj, 44
km NE de Turda si 75 km E de Cluj-Napoca; biserica din zid si anexele
monahale, functionale din primavara anului 1994, cladite de
Arhiepiscopie cu ajutorul credinciosilor, pe locul in care se mai pastreaza
inca vie in amintirea lor existenta unei vechi manastiri.
Schitul Statiunea Izvoare
de calugari, fara obste, cu hramul "Taierea Capului Sfantului Ioan
Botezatorul" (29 august); 22 km NE de Baia Mare, 49 km SV de Sighetul
Marmatiei; biserica de lemn, pe temelie de piatra, in constructie, in anul
1993, sub indrumarea preotului Borca Vasile si a inginerului Micu Ioan.
Manastirea Stana de Vale
de calugari, 1 vietuitor, reinfiintata in 1993, cu hramul "Sfintii Apostoli
Petru si Pavel" (29 iunie); com. Budureasa, jud. Bihor, 25 km E de Beius,
43 km S de Bucea (legatura cu DE Cluj-Napoca - Oradea, ramificatie la
Bucea); ctitorita in 1922.
Manastirea Stramba
de calugari, 4 vietuitori, reinfiintata in 1993, cu hramul "Adormirea
Maicii Domnului" (15 august), zi de pelerinaj; satul Stupini, com. Hida
jud. Salaj, 7 km de Stupini, 34 km S de Jibou (inclusiv ramificatia din DN
Jibou-Cluj-Napoca); astazi exista o biserica in stare de folosire, cu slujbe
la praznice, pictata si electrificata, cu anexe gospodaresti; o casa
nefolosita, cedata de proprietar; biserica, probabil indentificabila cu cea
descrisa de St. Metes (1936), "pe pamantul Manastirii, numit Stramba",
databila din anii 1470-1480, aflata in disputa intre credinciosii ortodocsi si
calugarii uniti; alungati de cetatenii satului San-Petru, "vecini cu Fizesu",
in vremea miscarii antiuniate a Sfantului Cuvios Martir Sofronie de la
Cioara; citata cu 2 calugari uniti, in 1765, in Conscriptia Episcopului
Rednic, pe atunci cu o scoala de cantori sau preoti, pana in 1848, de pe
atunci cu traditie de pelerinaj (St. Metes, 1936); focar de cultura
romaneasca traditionala, cu una din scolile romanesti dupa 1600.
Schitul Strungari
de calugarite, infiintat in 1990, cu hramul "Sfantul Ioan Botezatorul" (7
ianuarie); satul Strungari, com. Pianu, jud. Alba, 14 km SV de Sebes si 28
km SV de Alba Iulia; servicii religioase savarsite intr-o incapere anume
amenajata; biserica in constructie in perspectiva.
Schitul Sub Piatra
de calugarite, 2 vietuitoare, reinfiintat in 1992; cu hramul "Cuvioasa
Paraschiva" (14 octombrie); com. Salcina, jud. Alba, 48 km SV de Turda
si 46 km E de Campeni; biserica de lemn, brad in pereti, stejar in temelii,
ridicata intre 1797 si 1798 (ante 1723 dupa consemnari pe carti) in "Valea
Ocacestilor"; exterior cu cioplituri in lemn si motive traforate; clopotnita
scunda, deasupra pronaosului; interior cu pictura originara acoperita cu
var; fragmente din decorul pictural (sec. XIX) pe latura de nord, langa
altar; icoane din sec. XVIII, cu pretioasa "Deisis", realizata in curat spirit
brancovenesc (Ioana Cristache-Panait, 1987).
Manastirea Suciu de Sus
de calugarite, infiintata in 1993, cu hramul "Sfanta Treime" (a doua zi
dupa Rusalii); com. Suciu de Sus, jud. Maramures, 70 km SE de Baia
Mare, 20 km E de Tg. Lapus si 58 km N de Dej (prin ramificatia
Gaseiu-Magura-Rohia-Tg. Lapus); asezamant in curs de organizare si
constructie.
Manastirea Toplita
de calugari, 10 vietuitori, cu hramul "Sfantul Ilie" (20 iulie), zi de mare
pelerinaj; oras Toplita, 37 km N de Gheorghieni, 71 km E de Reghin si
103 km E de Tg. Mures; ctitorie a Patriarhului Miron Cristea; biserica de
lemn, inaltata in satul Stanceni-Mures de preotul Gh. Ujica si fiii sai in
anul 1847, stramutata si asezata in anul 1910 "in glia stramoseasca",
sfintita in 21 octombrie 1928 (Ioana Cristache-Panait, 1987); arhitectura
in stil ilustrand relatiile dintre Ardeal si Moldova, transmise prin elemente
structurale specifice bisericilor de lemn de pe Valea Bistritei din Moldova,
create de mesteri moldoveni; pictura veche, pe panza, realizata in 1847,
atribuita pictorului Grigorie de la Targul Petrii (Ibid.), inlocuita cu una
noua, in stil bizantin, opera pictorului Dimitrie Belizarie din anul 1928;
bogate sculpturi pe arcade, pilastri, in interior si cadrul de la intrare;
tampla monumentala (noua), sculptata si pictata; muzeu cu vechi icoane
imparatesti si tampla originara (1847), carte veche si obiecte de cult;
arhondaric.
Schitul Tet
de calugarite, 2 vietuitoare, reinfiintat in 1990, cu hramul "Sfantul
Gheorghe" (23 aprilie); com. Sugag, jud. Alba, 25 km S de Sebes, 42 km S
de Alba Iulia; ctitorit de monahul Ghenadie Marciu, in anul 1955.
Manastirea Vad
azi in ruina, figurata pe lista intentiilor arhiepiscopale de rectitorire in
perspectiva; com. Vad, jud. Cluj, 13 km NV de Dej, 71 km N de
Cluj-Napoca; centru manastiresc fondat, dupa unii istorici, in epoca
nobililor maramureseni, Balita si Drag; sediul Episcopatului Ortodox al
Vadului si Feleacului, inca din 1523 (V. Dragut, 1976), pe langa biserica
din Vad, ctitorita de Binecredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfant, in
tinutul cetatii Ciceu, cu 59 de sate romanesti, la sfarsitul sec. al XV-lea;
Episcopat Ortodox infloritor sub Petru Rares, considerat ctitor al
asezamantului de la Vad, cu o dainuire de 150 de ani, cu 10 Episcopi
rezidenti, sfintiti la Suceava, numiti de Mitropolia Moldovei, sustinuti
material de domnitorii moldoveni; desfiintata in sec. al XVII-lea, ultimul
Episcop Eftimie (1623-1627); manastirea Vad, cu o scoala din sec. al
XVI-lea in chiliile ei, constituie un simbol al legaturilor din totdeauna ale
Transilvaniei cu Moldova, reale si vii pana la inceputul sec. al XVIII-lea
(Monumente, Cluj-Napoca, 1982).
Schitul de la Valea Caselor
fara obste deocamdata, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15
august); com. Turnu Rosu, jud. Sibiu, 13 km SV de Avrig si 25 km SE de
Sibiu; citat in anul 1747 ca manastire asezata "pe Valea Caselor in
Curechiuri", denumita initial "Porcesti"; puternic centru de agitatie
contra unirii cu Roma; motiv pentru Episcopul rutean unit, Mihail
Olsavszky de Muncaciu, in anul 1747, ca monahii "din manastirea
Porcesti sa fie scosi din tara" (St. Metes, 1936); biserica de mici proportii
din sec. al XVIII-lea, pictata in 1990; corp de cladiri cu 10 chilii in curs de
finisare; biserica satului Turnu Rosu (Porcesti), ctitorita de Matei Basarab
in 1653, simbol al legaturilor de neam de la nord si sud de Carpati; cu
fatade exterioare repictate in 1750 de Oprea Mihail Craciun, format la
scoala de zugravi de peste munti (Ioana Cristache-Panait, 1987).
Schitul Valea Hartibaciului
de calugarite, o vietuitoare, infiintat in 1990, cu hramul "Nasterea Maicii
Domnului" (8 septembrie); com. Novaci, jud. Sibiu, 38 km E de Sibiu si
39 km SV de Agnita (prin Altina-Barghis); altar deschis pentru slujbele de
hram si de vara; in proiect construirea bisericii, pe piatra fundamentala
pusa in 1990 si a cladirilor-rezidenta.
Schitul Valea Scradei
de calugari; obste in formare, cu hramul "Inaltarea Sfintei Cruci" (14
septembrie); orasul Viseul de Sus, 4 km SE de Viseul de Sus; citat ca
manastire pe "locul numit Valea Scradei" cu biserica de lemn, stramutata
de sateni, in anul 1762, de pe locul amintit si astazi "la Manastire", aflat
in hotarele, pe atunci, comunei Viseul de Sus (St. Metes, 1936); schit de
sihastrie in sec. XV-XVI; biserica noua din lemn pe temelii de piatra,
ctitorita in anul 1993 de preotul paroh Vasile Lutsiz; pictura in fresca,
chilii pentru vietuitori.
Manastirea Valeni
de calugarite, 3 vietuitoare, infiintata in 1992, cu hramul "Nasterea
Domnului" (25 decembrie); sat Valeni, com. Calinesti, jud. Maramures,
26 km S de Sighetul Marmatiei (prin Ocna Sugatag) si 25 km pe Valea
Izei (prin Barsana); ctitorita prin purtarea de grija a preotului paroh din
Poienele Izei, Pop Ioan; altar ridicat in 1993 pentru slujbe de sarbatori;
biserica de lemn pe temelie de piatra, in constructie, inchinata Eroilor
Revolutiei din decembrie 1989.
Manastirea Voievozi
de calugarite, fara obste, reinfiintata in 1993, cu hramul "Sfintii
Arhangheli Mihail si Gavriil" (8 noiembrie); sat Voievozi, com. Popesti,
jud. Bihor, 24 km S de Marghita, 36 km N de Alesd; biserica de lemn,
stramutata din unul din satele comunei Brusturi - Bihor, reasezata langa
sau pe temeliile unei vechi constructii bisericesti monahale datata de
arheologul Radu Popa de pe la 1350; apartinatoare de manastirea Peri
(Ucraina); toate satele din jur - sase la numar - locuite numai de crestini
ortodocsi, dupa traditie urmasi partiali ai romanilor fugiti din partile
Transilvaniei voievodale din nord; de aici si denumirea de "Voievozi" a
satului.
GEO
