ARMATA dacica
                 Majoritatea autorilor antici subliniaza virtutile razboinice ale daco-getilor, cu ajutorul carora s-a creat si mentinut prestigiul statului dac, fondat in mare masura pe o buna organizare militara atit ofensiva cit si, mai ales, defensiva.
Ca procedeu tactic de baza, ordinea de bataie in unghi ascutit, pentru a strapunge mai usor liniile dusmane, are similitudini in tacticile scitice cu care razboinicii daci au venit deseori in contact, iar sub Decebal exista o armata permanenta care se instruia temeinic si continuu recrutata pe sistemul teritorial-unional si pe obsti.
Armata daca era in majoritate compusa din pedestrime avind ca arme principale arcul cu sageti otravite cu venin de vipera, lanci, sulite, maciuci, topoare si la briuri pumnale scurte si incovoiate: falx supina iar ca arme defensive nu lipsea scutul. Toti oamenii valizi indata ce puteau purta arme participau direct la lupte de regula in cadrul familiei sau a tribului caruia ii apartineau.
STINDARDUL DE LUPTA caracteristic era reprezentat de un cap de lup de bronz sau de argint infipt intr-o lance, cu gura deschisa si limba scoasa si un trup de sarpe care filfiea in bataia vintului se umfla si dadea senzatia de miscare. In plus aerul trecea printr-un dispozitiv care producea un suierat puternic avand un efect psihologic invers: imbarbata proprii osteni si ii ingrozea pe cei ai dusmanului, in plus introducea o stare de nervozitate cailor inamici semnalele de lupta se dadeau cu buciumele si uneori cu ajutorul cornului.
SABIA indoita la virf, ceea ce ii marea puterea de impact si penetrare, uneori in forma de secera: falx sau sica. Nobilii mai foloseau si sabia lunga si dreapta de factura celtica iar un alt tip de sabie folosita era cea scurta si dreapta cu doua taisuri imprumutata probabil de la romani.
LANCEA era lunga cu miner de lemn si virf de bronz sau fier sulita era de fapt o lance mai scurta si mai ascutita care se arunca cu mina sau cu balista.
ARCUL cu o bataie in jurul a o suta si ceva de metri era o arma de baza in lupta ofensiva iar cavaleria o folosea ca o arma defensiva, sagetile otravite se purtau intr-o tolba la spate, tolba ornamentata frumos.
PRASTIA cu ajutorul careia se aruncau pietre sau plumbi ascutiti la ambele capete.
SCUTUL de forma ovala era de asemenea frumos impodobit cu figuri geometrice sau florale.
COIFUL era folosit doar de pilleati, comatii luptind adesea doar cu capul gol rara captusind caciulile cu pisla.
LORICA camasa de zale compusa din verigi de fier era purtata de calareti iar ca un obicei imprumutat de la sarmati uneori se purtau zale complecte pe tot corpul care acopereau chiar si calul. Acesti calareti se numeau catafractari.
De catre marea masa de luptatori intens folosite erau: toporul de bronz mai des de fier, maciuca si ciomagul pe linga infanteria care era unitatea de baza pentru actiunile duse in teren accidentat dacii aveau si unitati de cavalerie.
ARMATA | GETO-DACII | NEAMURI | ZAMOLXIANISM | ZEI SI PREOTI | ACASA