|
Bendis Zeită din mitologia tracă, adorată de geto-daci ca zeită a Lunii, a pădurilor si a farmecelor. Bustul de bronz descoperit la Piatra Rosie o înfătisează cu sânii proeminenti cât si afirmatia lui Herodot (Istorii, IV, 94;V,7) care sustine că era adorată de femeile trace indică faptul că era o zeită a dragostei, a maternitătii, a feminitătii în general. Cavalerul Trac Zeu tânăr apartinând pantneonului mitologic trac din aria balcanică si danubiană reprezentat călare îndeosebi pe fond cinegetic. Desi atributele si originea sunt obscure, pare să fi fost rezultatul unui sincretism rapid datorat penetratiei, romane în ariile cultului său. Sunt argumente că ar fi patronat războiul si cultul funerar dat fiind aparitia pe un număr mare de stele funerare târzii. Iconografia locală l-a păstrat sub forma Sf.Gheorghe (C.R. Vulcănescu, mitologia romană, Bucureti, 1995.) Pe teritoriul României au fost găsite peste 200 de imagini de epocă, atestând cultul Cavalerului Trac în Dobrogra, Oltenia, Transilvania. Deceneu Sacerdot dac zeificat, mare preot în timpul lui Burebista păstrând totusi structura de erou civilizator. După Iordanes, Deceneu era un om de o vastă eruditie care a avut un rol principal în instruirea spirituală a stratului ierarhic superior de sacerdoti si nobili daci. {Observând înclinatia lor de al asculta în toate si inteligenta lor nativă, el I-a initia aproape în toată filozofia, căci era un maestru priceput în aceasta. El i-a încvătat etica, dezvătându-I de obiceiurile lor barbare I-a instruit în fizică făcându-I să traiască potrivit cu legile naturii, pe care Gotii (Getii) transcriindu-le le păstrează până azi (sec.VI) cu numele de Belagines, i-a învătat logica făcându-I superiori celorlalte popoare în ce priveste mintea, arătându-le practica, I-a îndemnat să -si trăiască viata întru fapte bune; demonstrându-le teoria, I-a învătat să contemple cele 12 semne ale zodiacului, iar prin ele mersul planetelor si toată astronomia, lămurindu-I cum creste si scade discul lunii si cu cât globul de foc al soarelui întrece măsura rotunjimii pământului si le-a expus sub ce nume si sub ce semne cele 345 de stele trec de la răsărit la apus, ca să se apropie sau să se depărteze de polul ceresc} (Getica, XI, 69-70). Ca mare preot si ca vicerege, apoi rege el însusi, Deceneu a dispus de o dublă autoritate morală si politică (organizându triburile si casta sacerdotală). Derzelas Zeu apartinând mitologic dacogetice având un cult de origine autohtonă. Este considerat fie un zeu al sănătătii, al energiei vitale umane (I.I. Russu) fie o divinitate subpământeană (I.H. Crisan). Un templu al lui Derzelas s-a zidit la Histria în sec.III. î.e.n.. Gebeleizis Zeu al cerului înnourat si pluvial în mitologia dacogetică, diriguitor al furtunii si al fulgerelor, în onoarea sau împotriva căruia dacii trăgeau cu săgeti, considerat uneori si zeu al luminii , fiind un zeu important. Herodot îl aminteste (Istorii IV, 94) citindul după Zamolxes, context din care rezultă că ar fi două ipostaze ale aceluiasi zeu uranian si veche divinitate dacogetică, patronul aristocratiei, care ulterior, datorită dezvoltării religiei a suportat un sincretism cu Zamolxis, probabil sub presiunea teologică a preotilor. Iambatoules Zeu cu atribute incerte. Kogaionon Munte sacru din mitologia dacogetică, în masivul căruia se localizau sediul si sactuarul lui Zamolxis cât si locuinta Marelui Preot dac . Cea mai probabilă localizare e vârful Omul din Bucegi. Ktistai Sectă de anahoreti daci (Stabon în Geografia, VII;3;3). În traducerea lui I.I. Russu “Ktistai” înseamnă “strălucitorii”. O altă denumire a lor este kapnobatai tradus de V.Pârvan prin “călători prin fum”. Ioseplus Flavius (Antichităti iudaice, XVIII;1;5;22) folosind pentru aceiasi tagmă cuvântul :pleistoii ii compară cu secta esenienilor. Pleistoi Termen grec indicând un ordin preotesc sau monastic din Dacia ai cărei membrii duceau o viată ascetică riguroasă comparabilă cu viata comunitătii esenienilor de la Qumran. Istoricii români îi consideră de fapt întreg clerul geto-dac . Pleistoros Zeu trac adorat de daci, după Herodot si de Apsintieni (Istorii, IX;119) iar după Iosephus Flavius (Antichităti iudaice; XVIII,22) zeu al pleistoilor daci, considerat zeu al războiului. Zamolxis După scriitor Zamolxis a fost daimon getic (Herodot) sclav al lui Pytagora (Herodot, Strabon, Celsus, Origene) întelept initiat (Strabon, Iordanes), întelept prepilagoreic (Herodot), erou civilizator zeificat (Herodot, Strabon) mag si medic psihoterapeut (sau rege ajuns zeu (Platon) legislator (Diodor din Sicilia), filosof savant (Iordanes), profet (Strabon), reformatoir religios cultural si politic (Herodot; Iordanes), mare preot al divinitătii daco-getice supreme (Strabon), personaj mort si înviat (Celsus), divinitate feminină (Suidas), Hiperboreu (Clemet Alexandrinul), Saman (E.R. Dodds), zeu dyonisiac după modelul Sabazius (G.G.Tocilescu) zeu celest si atmosferic (V.Pârvan), zeu uranian (M.Eliade), zeu urano-solar evoluat dintr-un zeu Htonic (H.Daicoviciu), zeu Htonic (I.I.Russu), divinitate initiatică (T.Herseni), profet Htonic, naturist si initiatic al unui zeu suprem (R.Florescu), zeul carpatic al nemuririi (Al.Busuioceanu), zeu totemic întruchipând ursul (R.Vucănescu), un zeu care reapare periodic (Al.Popescu), Zeul-Mos (N.Densusianu, R.Vulcănescu). Este cert că acest cult a influentat sau a fost influentat de celti. O dată la 4(5) ani se sacrifică un sol sacrificiul nu se producea pe pământ ci în aer iar solul era ales în urma unor teste. Dacă solul nu murea era învinuit si se trimitea alt sol. Doctrina zamolxiană avea, în linii mari, următoarele principii: -nemurirea ca atare (sau numai imortalitatea sufletului). -vindecarea prin corelatia trup-suflet -ascentismul -predicarea curajului,mai ales la caste ktistailor, ai căror membrii erau lipsiti de teamă -cunoasterea astrelor -morala dreptătii si a cinstei -Conturul personalitătii marelui zeu dac este absolut original în panteonul antic european, prin sistemul de mistere initiatice, magia psihomedicală, mitul unitătii spirit-trup, respecti;divinitate-umanitate (confirmat de trimiterrea rituală a solului în cer), mitul unitătii astrale (confirmat de calendarul specific al dacilor) ca si absenta totală a thanatofobiei (confirmată de constiinta dacilor că, initiati între Zamolxe ei ajung nemuritori cu adevărat). Urme ale cultului zamolxian se găsesc în folclorul românesc (Mosii; Caloianul) dar dintre toate cultele antice, aceste s-a pretat cel mai mult la crestinare. Zbelsusdos Zeu din mitologia tracă, simbolizat lumina cu fulger.
|
