Informatii despre cumparatorii de struti si produse din strut

Vom analiza piata strutului dupa doua dimesiuni: tipul produselor - struti vii sau produse din strut si originea cumparatorilor - romani sau straini.

De la strut se foloseste aproape tot:

• carnea

• pielea de pe corp si de pe picioare

• penele

• ouale si cojile de ou

Fiecare dintre aceste produse are o piata proprie care se va analiza separat la calculul rentabilitatii strutului si la stabilirea clientilor. In acelasi timp, fermierului crescator de struti ii ramane si varianta vanzarii strutilor vii la varste diferite:

• pui

• struti ajunsi la varsta de sacrificare

• prereproducatori

• reproducatori

Obiectivul principal al crescatorilor romani de struti este exportul. Cel mai probabil, intr-o prima etapa va fi mai usor de realizat exportul strutilor vii, urmat fiind de exportul de carne, semipreparate si produse din carne, precum si piei brute. Interesul general este evolutia c�tre fabricarea produselor finite din piele de strut, cele care asigura profitul maxim al industriei aferente strutului.

Uniunea Europeana reprezinta o tinta realista a exporturilor de struti vii si a produselor din strut. Acestea sunt considerate ca fiind produse de consum curent, cu toate ca au un pret mai ridicat decat al altor produse de origine animala. Consumul de carne de strut a crescut in mod semnificativ in ultimii ani, atat ca urmare a interesului pentru o alimentatie sanatoasa, cat si datorita crizei vacii nebune. Fiind comparabila la gust cu carnea de vita, carnea de strut a ajuns s� fie vandut� in unele retele de supermagazine- Sainsbury, Tesco, Asda in Marea Britanie, KaDeWe in Germania, Euromercato in Italia, precum si de catre restaurante de conditie medie. Consumul acesteia ar putea fi mult mai ridicat, dar furnizorii nu pot inca face fata cererii. In consecinta, introducerea in consum pe scara larga este limitata numai de incapacitatea producatorilor de a oferi cantitati ridicate la termene precise. In Uniunea Europeana, deficitul de struti pentru sacrificare a fost estimat in 2001 la peste 300.000 animale. In acest context angrosistii de carne din Uniunea Europeana cauta animale pentru sacrificat in tarile cu traditie in cresterea strutilor - Africa de Sud si Israel. Crescatorii din Africa de Sud se asteptau sa exporte anul trecut pana la 350.000 animale in Uniunea Europeana si tarile din Orientul Indepartat. Importul in Uniunea Europeana - in special in Marea Britanie,  dar si in Elvetia este completat cu carne de strut provenind din Statele Unite si Canada. Este de asteptat ca odata cu dezvoltarea cresterii strutilor in Europa de Est, furnizorii de carne sa-si indrepte atentia catre aceasta zona. Intr-o prima etapa, este foarte probabil ca acestia vor cumpara animale vii - asa cum s-a intamplat in Ungaria, pe care le vor sacrifica in abatoarele specializate din Occident, avand in vedere lipsa acestor dotari in tarile din Europa de Est. Cresterea productiei in aceste tari va determina pe termen mediu aparitia unor unitati specializate de abatorizare, impachetare si refrigerare a carnii in vederea pregatirii acesteia pentru export. In mod neoficial, in cercurile crescatorilor de struti se discuta despre un astfel de abator pe care e posibil sa-l construiasca un investitor elvetian langa Bucuresti in cursul anului 2002. Distanta care separa tarile din Uniunea Europeana de Romania permite ajungerea la destinatie in 24-48 ore, timp de transport suportabil de catre animalele vii. Timpul de transport este critic in cazul strutilor vii, avand in vedere faptul ca animalele sunt usor stresabile si exista riscul decesului pe drum. Din acest punct de vedere, Romania este avantajata in fata tarilor ex-sovietice, de exemplu, care ar putea face mai degraba export de produse din strut decat de animale vii. In concluzie, pe termen scurt, obiectivul crescatorilor romani este vanzarea strutilor ajunsi la varsta de sacrificare catre producatorii de carne din Uniunea Europeana.

Din datele pe care le avem de la crescatorii italieni care fac exporturi in Elvetia, exportul de produse din strut este mai profitabil cu pana la 50% fata de exportul de struti vii.  Dintre produsele obtinute din strut, carnea este achizitionata de catre angrosisti sau direct de catre compartimentele de aprovizionare ale retelelor de supermagazine. Pielea in stare bruta este vanduta tabacariilor. Industria de acest tip din nordul Italiei - Toscana, Emilia-Romagna, Veneto este un achizitionator important, dar exista o piata buna a peilor netabacite si in Franta si Germania. Pieile gata tabacite - operatiune destul de delicata in cazul pieilor de strut, precum si penele sunt achizitinate de atelierele si casele de moda, marochinarii si fabricantii de incaltaminte de lux. In Italia, casa de moda Prada oferea in anul 2000, in medie,  600.000 lire italiene (cca. 300 euro) pentru o piele de calitate buna. Pieile tabacite sunt folosite si de catre fabricantii de mobila de lux la realizarea tapiteriilor. Cojile de ou intregi precum si jumatatile de coji rezultate in urma scoaterii puilor se folosesc in industria suvenirurilor - abajururi, suporturi de mingi de golf, sutiene, etc. In magazinele de antichitati si obiecte de arta, un ou de strut pictat se vinde la un pret de 50 - 100 euro.

In ceea ce priveste Romania, stadiul de dezvoltare al pietii strutului acord� credit in perioada actual� vanzarii strutilor vii, in timp ce desfacerea produselor din strut va cunoaste probabil o crestere limitata. Principalii cumparatori de struti vii din Romania sunt crescatorii care infiinteaza ferme de struti in perioada urmatoare. In anul 2001, in Romania s-au facut importuri de struti totalizand cateva sute de animale - reproducatori si prereproducatori. Acesti struti provin in mare parte din Italia, Ungaria, Belgia si Franta. Unii crescatori afirma ca au struti importati din Australia si Africa de Sud. In acest moment, la noi in tara exista un nucleu de animale de reproductie capabil sa asigure pui de strut pentru crescatorii care care vor sa infiinteze noi ferme. Acesta este un avantaj pentru cei care se alatura acum acestei ramuri zootehnice in formare. Ei vor avea costuri de achizitie mai mici si vor putea sa inceapa mai repede decat cei care au importat strutii - de exemplu, pentru ferma noastra, eliberarea documentatiei de import, a autorizatiilor si a avizelor necesare a durat cca. un an. Potentialul de crestere a strutilor in Romania - estimat prin extrapolarea efectivelor de animale din tari comparabile ca potential zootehnic, este de cateva zeci de mii struti. Este probabil ca la acest numar se va ajunge in cativa ani, tinand cont de ajustarile impuse de piata. Este normal ca vanzarile si schimbul de animale intre crescatorii romani sa continue pana la atingerea potentialului total de crestere. Asadar, exista loc pentru inca multe ferme de struti.

In ceea ce priveste produsele din strut, o piata interna matura va apare, in mod logic, odata cu dezvoltarea productiei autohtone in paralel cu informarea consumatorilor. Cresterea strutilor in Romania va conduce la scaderea preturilor produselor din strut. Deocamdata, imaginea strutului la noi este aceea a unui animal exotic, iar produsele obtinute din strut sunt privite ca produse de lux. In consecinta, clientii pe care ii puteti gasi in Romania sunt restaurantele si hotelurile de lux, intreprinzatorii si oamenii de afaceri straini cu activitate in tara noastra, turistii straini, persoanele in convalescenta care consuma carne de strut la recomandarea medicilor, curiosii cu posibilitati materiale peste medie. Acesti consumatori au ca si caracteristica comuna provenienta sau influenta unui mediu in care fie exista traditia consumului produselor din strut, fie consumul a fost introdus ca sa substituie produsele din carne de vita sau porc, carne considerata "cu risc". De asemenea, clientii pot proveni din medii in care consumul se bazeaza pe precepte religioase. Asadar, in lista dv. de potentiali clienti ai produselor din strut pe care ii puteti gasi in Romania, puteti adauga persoane apartinand acestor sociotipuri.