[ Home ] [ Up ] [ Caracteristici geografice generale Elementele geografice de unitate teritoriala majora a Romaniei ] [ Carpatii Orientali ] [ Carpatii Occidentali ] [ Carpatii Meridionali ] [ Dealurile de vest si Campia de vest ] [ Delta Dunarii ] [ Depresiunea Transilvaniei ] [ Dunarea si spatiul de influenta directa ] [ Zona Litorala ] [ Campia Romana ] [ Podisul Dobrogei ] [ Subcarpatii Getici si Podisul getic ] [ Subcarpatii Curburii ] [ Subcarpatii Moldovei si Podisul Moldovei ] [ Unitatea geografica si economica a Romaniei ]
Delta Dunarii, cea mai joasa si mai noua regiune de campie, este situata in partea de est a
tarii la varsarea Dunarii in Marea Neagra.
In partea de nord, dincolo de bratul
Chilia se afla Campia Bugeacului, in partea de sud si sud-vest Podisul Dobrogei, iar in
est Marea Neagra.
In Delta este inclusa si
laguna Razim-Sinoe, avand o suprafata cumulata de 4.340 kmp.
Delta Dunarii este o unitate cu
proprietati de tranzitie intre Campia Romana, a carei continuare este, Dunarea (prin
hidrografie si functionalitatea sistemului hidric) si Marea Neagra (raportul intre
Dunare-Mare fiind variabil in timp).
Geneza
Bratele_Dunarii
Relieful
Clima
Hidrografia
Vegetatia
Fauna
Solurile
Populatia si
asezarile_omenesti
Resurse si activitati
economice
Transporturi si turism
Geneza
Delta Dunarii s-a format
intr-un fost golf maritim ce includea teritoriul Deltei si al lagunei Razim-Sinoe, prin
aluviunile aduse de Dunare sau resedimentate de curentul circular al Marii Negre, care a
creat in Pleistocen sistemul de grinduri conjugate din Delta (Letea, Caraorman).
Dupa formare acestui sistem de grinduri,
care au inchis golful initial, teritoriul Deltei a devenit un liman.
Apoi Delta a evoluat in stransa legatura
cu cele trei brate, in ordinea existentei lor: Sfantu Gheorghe (cel vechi), Sulina si
Chilia (cel mai recent).
In prezent (ultimul secol), Delta se afla
intr-un proces de retragere in rest.
Bratele Dunarii
Dunarea se desparte in cele
trei brate principale astfel: prima bifurcare se produce la vest de Tulcea (la
Patlageanca), despartindu-se spre nord bratul Chila.
La est de Tulcea, cursul Dunarii se
bifurca pentru a doua oara in bratele Sulina si Sfantul Gheorghe.
Bratul Chila, in nord, are lungimea cea
mai mare (120 km) si debitul cel mai ridicat (apraope de 60 % din volumul fluviului).
Pe bratul Chilia alterneaza sectoarele cu
un singur curs ( in dreptul grindurilor: Stipoc, Chilia si Letea) cu sectoarele de
bifurcare (in mai multe cursuri secundare), intre grinduri; bratele secundare sunt:
Tataru, Cernavoda, Babina.
La Varsare in mare se creaza in
prezent o delta secundara (delta secundara a Chiliei), care avanseaza in mare cu cativa
zeci de metri pe an (40-80m/an); aceasta portiune a deltei secundare in formare nu este
inclusa in teritoriul tarii noastre.
Bratul Sulina este cel mai scurt (64 km),
aproape drept, regularizat si canalizat, in urma cu aproape un secol.
La varsarea in mare are loc o depunere
relativ brusca a aluviunilor (la contactul intre apele dulci ale fluviului si apele sarate
ale marii), formandu-se o bara (bara de la Sulina), care are tendinta de a bloca gura de
varsare; pentru a diminua acest efect a fost construit un dig (in lungime de 10 km), care
indeparteaza spre larg aluviunile aduse de curentul circular al marii, de asemenea, are
loc o dragare continua a bratului pentru a-l pastra navigabil pentru nave maritime (cu un
pescaj de 7 m).
Bratul Sfantul Gheorghe (108 km) cu
directie dominanta spre sud-est, este foarte meandrat; in ultimii ani meandrele au fost
rectificate, lungimea traseului nou avand doar 70 km; la varasre formeaza o acumulare de
nisip sub forma unor insule (insulele Sacalin).
Din bratul Sfantul Gheorghe se desprind
spre sud canalele Dranov si Dunavat, prin care se realizeaza legatura cu laguna Razim.
Relieful
Relieful Deltei Dunarii
cuprinde in regim natural terenuri joase si terenuri inalte.
Altitudinea medie a reliefului Deltei este
de 0,5 m, iar altitudinea maxima de 13 m. in grindul Letea. Circa 3/4 din suprafata Deltei
este situata la altitudini pozitive si 1/4 sub nivelul de 0 m.
a) Terenurile joase cuprind
mlastini, lacuri (Isac, Obretin, Matita, Merhei etc.), garle, canale (de exemplu: Litcov,
Dranov, Dunavat), brate secundare (Tataru, Cernovca), ostroave (Tataru, Babina, Cernovca);
sunt terenuri inundabile si partial, in partea de vest, indiguite si desecate.
b) Terenurile inalte sunt neinundabile (13 % la
cele mai mari ape) si in general grinduri. Exista grinduri longitudinale (fluviale),
transversale (fluvio-maritime) si continentale.
Grindurile longitudinale sunt create de aluviunile depuse de
fluviu. Grindurile fluvio-maritime au fost formate in timpuri istorice, de aluviunile
aduse de fluviu si de curentii circulari ai Marii Negre; aceste grinduri sunt Letea,
Caraorman, Saraturile, Ivancea si Crasnicol.
Grindul
Letea are altitudinea maxima din Delta (13m) si reprezinta o mare acumulare de nisip,
dispus in fasii aproape paralele sub forma unui evantai, cu un relief de dune; pe acest
grind se afla padurea Hasmacu Mare-Letea, monument al naturii (rezervatie de flora.
Grindul Caraorman (cu o altitudine maxima de 8m) reprezinta de asemenea o mare acumulare
de nisip; grindul Saraturile, situat la varsarea bratului Sfantu Gheorghe in mare,
formeaza, pe tarm, cea mai lata plaja din tara.
Grindul Chilia (cu altitudinea de 9 m) este o
portiune a uscatului predeltaic (Campia Bugeacului, de la nord) inclusa Deltei datorita
formarii si evolutiei bratului Chilia; este acoperit cu loess. Grindul Stipoc (3 m) este
mult erodat (genetic este tot un grind continental).
Clima
Clima Deltei este
determinata de pozitia ei in extremitatea estica, unde predomina climatul continental mai
arid, de altitudinea coborata si de influentele marii (relativ reduse totusi), care ii dau
o nuanta pontica. Temperatura medie anuala este de peste 10 gr. C, cea mai ridicata din
tara noastra.
Lunile extreme au valori de 21-22 gr. C
(ianuarie); precipitatiile sunt foarte reduse (400-450 mm/an), Delta fiind regiunea cea
mai secetoasa din tara. Lipsa precipitatiilor este compensata de umiditatea datorata
evaporatiei de pe suprafetele acvatice. Bat frecvent Crivatul (din nord-est) si brizele
diurne.
Hidrografia
Hidrografia este formata din
Dunare, bratele Dunarii, lacuri, balti, mlastini.
La Palageanca debitul Dunarii este de 6470
mc/sec (egal cu al Vogai).
Cele trei brate duc din volumul apelor
fluviului astfel: Chila 58 %; Sulina 18,8 % si Sfantu Gheorghe 23,2 %.
Debitul solid este de 58,7 mil.t. aluviuni
pe an, dintre care o parte sunt depuse in Delta si alta parte sunt tranportate in
mare; la varsarea in mare se formeaza, datorita aluviunilor, delta secundara a Chiliei,
bara de la Sulina si insulele Sacalin.
De asemenea, exista, in interiorul Deltei,
o retea hidrografica secundara formata din balti, mlastini, canale, garle, brate
secundare.
Un specific peisagistic si hidrografic este dat
de suprafetele lacustre; cele mai importante lacuri sunt Dranov (cel mai intins din delta
propriu zisa), Rucsca, Merhei, Matita, Tatanir, Fortuna, Obretin, Gorgova, Bogdaproste,
Isac, Puiu, Puiulet, Rosu.
In sudul Deltei se afla situata laguna
Razim-Sinoe, cel mai mare complex lacustru (700 kmp.), format din lacurile Razim (415
kmp.), Sinoe, Zmeica, Golovita.
Este despartit de mare prin grindurile
Chituc si Perisor, are ape salmastre, adancimi mici, doua insule (Popina, mai inalta, de
48 m, care este o rezervatie de fauna si insula Gradistea).
In prezent laguna este un domeniu de
pescuit.
Vegetatia
Vegetatia Deltei este o
vegetatie de lunca cu numeroase specii adpatate excesului de umiditate.
Dintre arbori predomina esentele moi
(plop, salcie), la care se aduaga padurile de stejari, Letea si Carorman.
Suprafetele de balti, mlastini si partial
cele lacustre sunt acoperite cu stuf.
Fauna
Fauna cuprinde animale
terestre (iepure, lup, vulpe, cainele enot, mistrt etc.), mamifere de apa (bizamul,
vidra), pasari (280 specii, dintre care amintim speciile de pelicani, cormorani, egrete,
garlite etc.) si o bogata fauna acvatica, cuprinzand pesti comuni (somn, caras, stiuca
crap, platica etc.) si sturioni (morun, pastruga, cega, nisetru).
Solurile
Solurile predominante sunt
solurile aluviale, solurile hidromorfe (lacovisti), nisipoase (pe grinduri) si, pe mica
portiune (grindul Chilia), cernoziom.
Pe ansamblu, invelisul de soluri este
relativ sarac, predominand solurile cu fertilitate redusa, parsial inundabile.
Rezervatiile principale sunt Padurea
Hasmacu Mare-Letea (rezervatie, de flora), Matita (fauna, insula Popina (fauna).
In totalitate Delta Dunarii este
considerata o rezervatie a biosferei.
Populatia si asezarile omenesti
Populatia si asezarile
omenesti au, datorita conditiilor fizico-geografice, numeroase particularitati.
In primul rand intinderilor mari de ape,
densitatea populatiei are valori reduse, fiind de 25-50 loc/kmp in jumatatea vestica si
sub 25 loc/kmp in est.
Populatia este concentrata in asezari
rurale, situate in lungul bratelor fluviului; cu aspect liniar cum ar fi Crisan sau pe
grinduri (Letea, Caraorman, Sfantu Ghorghe, Chilia Veche).
Alte localitati sunt: Patlageanca, Maliuc,
Mila23. Asezarile rurale au predominant activitati legate de pescuit si agricultura.
Singurul oras din Delta este Sulina (5.500
loc). Este un oras-port liber (porto-franco) si functioneaza ca port de transbordare a
navelor, urmand a se amenaja ca port maritim.
In oras exista o mica intreprindere de
conserve de peste si ateliere de reparatii navale.
Tulcea nu este situat in Delta, dar
coordoneaza activitatea economica si turistica a Deltei.
Resurse si activitati economice
O resursa importanta, traditionala este fauna
piscicola, iar pescuitul o activitate economica esentiala.
Activitati de pescuit se realizeaza pe bratele principale,
secundare, garle, lacuri, in laguna Razim-Sinoe si Marea Neagra.
O intreprindere de semipreparare este in Sulina. La Tulcea
fabrica de conserve de peste utilizeaza si peste din Delta, Marea Neagra cat si peste
oceanic.
Stuful este recoltat cu mijloace mecanizate si tyransportat
pe Dunare la Chiscani (Braila), unde se obtine celuloza.
Nisipul din grindul Caraorman are si utilizari industriale,
fiind exploatat in acest sens.
Esentele moi de lemn se exploateaza la dimensiuni modeste.
O importanta economica o prezinta si fauna cinegetica.
Terenurile agricole au crescut ca intindere datorita
indiguirilor si desecarilor din ultimii ani (indeosebi in jumatatea vestica a deltei).
Se cultiva in mod predominant porumb, dar si grau, plante
furajere si legume.
Transporturi si turism
Transporturile rutiere sunt slab reprezentate.
Cea mai mare parte a transporturilor din interiorul Deltei se realizeaza cu ajutorul
navelor. Navigatia fluviala se poate desfasura pentru nave mici si pe bratele
secundare.
Navigatia maritima se realizeaza doar pe bratul Sulina. Pe
acest brat se transporta fier si cocs pentru Galati, bauxita pentru intreprinderea de
alumina de la Tulcea, produse petroliere, roci (calcare de la Mahmudia pentru Galati),
produse din lemn (pentru export), diferite produse agro-alimentare, peste oceanic (pentru
Tulcea) etc.
Turismul beneficiaza de un deosebit potential natural
(peisaje, lacuri, canale, grinduri, fauna, vegetatie, padurea de la Letea, dunele de nisip
de pe grindurile Caraorman, Saraturile, plaja de la Sfantu Gheorghe).
Localitatile turistice mai importante sunt: Maliuc, Mila 23,
Sulina si Sfantu Gheorghe.
Informatii selective (pastile) privind Campia Romana