[ Home ] [ Up ] [ Caracteristici geografice generale Elementele geografice de unitate teritoriala majora a Romaniei ] [ Carpatii Orientali ] [ Carpatii Occidentali ] [ Carpatii Meridionali ] [ Dealurile de vest si Campia de vest ] [ Delta Dunarii ] [ Depresiunea Transilvaniei ] [ Dunarea si spatiul de influenta directa ] [ Zona Litorala ] [ Campia Romana ] [ Podisul Dobrogei ] [ Subcarpatii Getici si Podisul getic ] [ Subcarpatii Curburii ] [ Subcarpatii Moldovei si Podisul Moldovei ] [ Unitatea geografica si economica a Romaniei ]
Dunarea
Dunarea
ca unitate regionala
Sectoarele Dunarii
Clima
hidrografia invelisul biogeografic
Populatia
asezarile omenesti
Resurse si
activitati economice
Navigatia pe Dunare
Dunarea ca unitate regionala.
Dunarea are o importanta
deosebita sub multiple aspecte pentru tara noastra. In acelasi timp datorita unor
caracteristici naturale exceptionale (volumul de apa al fluviului) are influenta asupra
clorlalte elemente naturale, indeosebi in navigatie.
Cursul sau are un pronuntat caracter unitar,
avand in acest fel caracteristicile unei unitati naturale distincte in ansamblul
unitatilor regionale ale Romaniei. Este mai putin o unitate de relief (ca
celelalte unitati naturale, desi relieful jos- lunca si valea- este foarte expresiv) si
mai mult o hidrografie (similara in unele aspecte Marii Negre).
Aceasta unitate regionala grefata pe un
sistem hidrografic de mari dimensiuni este totodata si un element de legatura intre
unitatile conexate: Muntii Banatului, Podisul Mehedinti, Podisul Getic, Campia Romana,
Podisul Dobrogei, Delta Dunarii si chiar Marea Neagra. Totodata spre Dunare
graviteaza si spatii mai indepartate, direct sau indirect, prin intermediul
retelei hidrografice regionale si continentale (sistemul Rin-Main-Dunare).
Aceasta unitate regionala deosebita
-Dunarea- are si un spatiu adiacent de influenta direct care poate fi considerat
functional legat de fluviu si tratat ca atare.
Sectoarele Dunarii
Cursul Dunarii poate fi
subdivizat in patru sectoare astfel: de la Bazias la Portile de Fier, de la Portile de
Fier la Calarasi, de la Calarasi la Braila si in aval de Braila.
Sectorul Bazias Portile de Fier
Sectorul Portile de Fier Calarasi
Sectorul Calarasi Braila
Sectorul Braila Mare
Sectorul Bazias-Portile de
Fier se numeste si Defileul Dunarii; schimbarea profunda a caracteristucilor
cursului Dunarii are loc in dreptul barajului de la Portile de Fier.
In parte de nord sunt Muntii Locvei,
Muntii Almajului (intre Bazias si Orsova) si pe o mica portiune (in aval de Orsova)
Podisul Mehedinti; unitati care au corespondente la sud de Dunare, unde Carpatii se
continua.
Inaintea construirii sistemului
hidroenergetic si de navigatie de la Portile de Fier, cursul Dunarii in regimul natural
avea o serie de caracteristici pe care nu le mai intilnim in forma actuala, amenajata.
Ca un adevarat defileu valea
foarte ingusta imprima apei o viteza mare formandu-se vartejuri, care ingreunau navigatia;
chiar in zona Portilor de Fier, albia avea stanci vizibile la ape mici.
Zona ingusta din dreptul Muntilor
Almajului purta si poarta numele de Cazane. Prin construire barajului s-a
creat un lac intins, necesar hidrocentralei Portile de Fier.
Datorita cresterii nivelului apei (cu
aproximativ 7 m) o serie de localitati au fost stramutate, cum s-a intamplat cu orasul
Orsova.
Barajul are lateral un sistem de doua
ecluze, care faciliteaza deplasarea navelor.
Afluentii principali ai Dunarii in acest
sector sunt: Nera (care se varsa chiar la intrarea Dunarii in Tara, langa Bazias) si
Cerna, iar porturile principale sunt Moldova veche si Orsova.
Sectorul
Portile de Fier-Calarasi este sectorul Dunarii situat in sudul Campiei Romane.
Datorita reliefului jos si luncii largi Dunarea are o latime apreciabila, ceea ce face ca
adancimile sa fie mai mici, asigurand doar un pescaj de 2 m, impropriu navelor maritime;
apar si ostroave (cum ar fi Ostrovul Mare).
In Lunca Dunarii existau in trecut lacuri intise
legate prin brate secundare de Dunare si situate sub influenta oscilatiilor de nivel ale
acesteia; aceste lacuri de lunca au fost indiguite, desecate, cum a fost lacul Greaca, cel
mai intins, si o parte amenajate (de ex. lacul Bistret sau Suhaia).
Spre sud tarmul este mai inalt, iar spre
Campia Romana mai jos, cu o larga dezvoltare a luncii, ceea ce-i confera o pronuntata
asimetrie; aceasta impingere spre sud a Dunarii este datorata (printre altele)
si afluentilor directi din Campia Romana (Drincea, Desnatui, Jiu, Olt, Calmatui, Vedea,
Arges, Mostistea).
Portuile principale din acest sector sunt:
Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu Magurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenita si
Calarasi.
In acest sector a fost amenajata
hidrocentrala Portile de Fier II. Intre orasele Giurgiu si Ruse Dunarea este traversata de
un pod rutier si feroviar.
Sectorul
Calarasi-Braila (Baltile Dunarii) se caracterizeaza prin despartirea Dunarii in
cate doua brate (unite inr-un singur curs intre Giurgeni - Vadu Oii), ce inchid in
interior incinte, in trecut inundabile (Balta Brailei si Balta
Ialomitei), cu balti, mlastini, lacuri, paduri, in prezent indiguite, desecate si
transformate in zone agricole (Insula Mare a Brailei si Balta
Ialomitei).
Sectorul baltilor ca si Lunca
Dunarii din sudul Campiei Romane (intre Drobeta-Turnu Severin - Calarasi) erau utilizate
in trecut de pastorii transhumanti, care coborau oile din Carpati la iernat, datorita
climatului mai bland si adapostit.
In acest sector Dunarea este traversata de
podul feroviar vechi, un pod feroviar si rutier nou intre Fetesti si Cernavoda si podul
rutier Giurgeni-Vadu Oii.
Afluentii Dunarii in acest sector sunt
Calmatui si Ialomita, iar porturile principale - Fetesti, Cernavoda, Hirsova si Macin.
Sectorul dintre Braila si Mare, Dunarea Maritima, in aval de
Braila, permite intrarea navelor maritime (cu pescaj de 7 m).
Intre Braila si Patlageanca, Dunarea
curge printr-un singur brat, sporindu-si debitul cu afluentii mari (Siret, cu 222 mc./sec.
si Prut).
La Patlageanca si in aval de Tulcea se
desparte in cele trei brate - Chilia, Sulina, Sfantu Gheorghe - care contureaza spatiul
Deltei.
Dintre acestea doar Sulina este navigabil
pentru nave maritime; este continuu dragat, indeosebi la varsarea in mare, unde se creaza
bara de la Sulina.
In acest sector porturile principale sunt
Braila, Galati, Isaccea, Tulce si Sulina.
Clima, hidrografia si invelisul biogeografic.
Clima
Hidrografia
Vegetatia
Clima
De o clima
specific Dunarii nu putem vorbi. Considerand insa spatiul mai larg al Luncii Dunarii,
climatul are unele particularitati.
Nuantele climatice pe care le prezinta in
cursul sau (influente submediteraneene, pana la Zimnicea; climat de tranzitie, intre
Zimnicea si Oltenita; climat cu nuante de ariditate, pana la tulce, climat cu influente
pontice, in Delta), sunt ale regiunilor inconjuratoare, nu ale cursului propriu zis.
Totusi unele elemente climatice au
caracteristici definitorii, in parte influentate de Dunare si relieful jos, de lunca, in
care se manifesta. Temperatura medie anuala este, pentru Lunca Dunarii, cea mai
ridicata din tara (peste 11 gr. C) datorita temperaturilor medii ridicate din iulie (24
gr.C) si din ianuarie (-1 gr.C, in sud, -2 gr.C in Delta).
Zilele tropicale similare celor din sudul
Campiei Romane si Baragan, sunt atenuate de umiditatea mai ridicata a aerului, cauzata de
evaporarea apei in lungul Dunarii, dar si din lunca sa (unde panza freatica este la
suprafata).
Precipitatiile scad spre est, odata cu scaderea
regionala a lor, iar vanturile predominante (Austrul in partea de vest a sectorului
romanesc al Dunarii, Crivatul in partea de est) sunt sensibil atenuate de relieful
de adapost al Luncii Dunarii.
Hidrografia
Hidrografia este elementul
esential al caracteristicilor fizico-geografice. Dunarea isi sporeste debitul cu peste 900
mc./sec. la Patlageanca), in mare parte datorita afluentilor directi din tara noastra
(Nera, Cerna, Topolnita, Drincea, Desnatui, Jiu, Olt, Vedea, Arges, Ialomita, Calmatui,
Siret, Prut).
Debitul solid la intrarea in Delta este de 58,7
mil. t. aluviuni pe an, care se depun pe teritoriul Deltei sau in mare.
O data la cativa ani (2-3 in trecut, acum
la o diferenta mai mare) Dunarea ingheata, rareori de la un mal la altul; frecvent insa
sloiurile (in timpul dezghetului) se acumuleaza creindu-se zapoare, care stanjenesc
navigatia. Lunca Dunarii are ape freatice la suprafata, bogate, alimentate partial
din Dunare, ale caror oscilatii frecvente pot crea saraturi.
Vegetatie
Vegetatia predominanata este
vegetatia acvatica si de lunca, cu speciile corespunzatoare. Fauna acvatica da insa
specificul Dunarii; aici urca din Marea Neagra, pentru a-si depune icrele, sturionii
(morun, pastruga, cega, nisetru), numiti de Herodot pesti fara oase.
In lungul Dunarii exista specii de animale
caracteristice luncii (vidra, bizam, numeroase specii de pasari s.a.).
Solurile de lunca (aluviale), solurile
nisipoase si cele saraturoase au, pe ansamblu, o fertilitate redusa care necesita masuri
de ameliorare.
Populatia si asezarile omenesti
Dunarea a reprezentat o axa
de populare umana straveche.
In antichitate Gurile Dunarii au fost
vizitate si descrise de Herodot.
In lungul ei au aparut o serie de
localitati intarite cum ar fi Dierna (Orsova), Drobeta (Drobeta-Turnu Severin), Turris
(Turnu Magurele), Axiopolis (Cernavoda), Carsium (Hirsova), Noviodunum (Isaccea), Aegysus
(Tulcea), iar in laguna Sinoe, fost golf marin in sec. VII i.e.n., orasul grecesc Histria
(colonie milesiana, cel mai vechi oras, situat apraope de istros - Dunare).
In evul mediu s-au dezvoltat si alte
orase, ca Giurgiu, Braila, Galati, iar mai recent (in secolul XIX) Corabia, Calafat,
Calarasi.
In prezent, orasele dunarene de la
intrarea fluviului in tara pana la varsare, sunt:
Moldova
Noua, oras minier cu un port activ (Moldova Veche);
Orsova, oras stramuntat pe o vatra noua,
cu o industrie in dezvoltare si port;
Drobeta-Turnu Severin (116.000 loc.), cu
variate industrii (prelucrarea cauciucului, lemnului, constructii de nave) si traditii
istorice;
Calafat si Corabia, orase mai mici, cu o
industrie alimentara si usoara; Turnu Magurele, ca un mare combinat de ingrasaminte
si ramuri ale industriei alimentare;
Zimnicea, cu industrie alimentara,
laminate, este cea mai sudica localitate din tara;
Giurgiu (74.000 loc.), fosta raia
turceasca, in prezent cu industrii notabile (clorosodice, santier naval etc.) port, punct
de frontiera si pod peste Dunare;
Calarasi (77.000 loc.), initial localitate
agricola, are o vocatie industriala multipla (celuloza si hartie, produse siderurgice,
produse alimentare);
Fetesti, un oras cu o dezvoltare mai
modesta pana in prezent, poate deveni mai activ prin amplificarea functieide transport
(nod feroviar, rutier si port);
Cernavoda, cu industrii de traditie
(ciment), port la Dunare si Canalul Dunare-Marea Neagra, va deveni curand principalul nod
electroenergetic al tarii, prin intrarea in funtiune a atomocentralei aflata in
constructie;
Harsova, localitate antica, medievala (a
fost chiar port genovez), cu industrii in dezvoltare, este un important punct de trecere
rutiera a Dunarii; Macin este un oras mai mic, cu axploatari de granit in apropiere;
Braila (235.000 loc.), fosta raia
turceasca, este punctul de convergenta spre Dunare a traseelor traditionale din Muntenia.
Oras cu o structura urbana proprie (sub
forma unor arcuri de cerc consentrice, subintinse de Dunare), are industrii notabile
(termocentrala, celuloza si hartie la Chiscani, intreprinderi metalurgice, un port
fluvio-maritim si santier naval);
Galati (326.000 loc.), punct de
convergenta traditional al drumurilor ce coboara din Moldova, are in prezent industrii
puternice (siderurgie, constructii de nave), un port activ, invatamant superior si
structura urbana moderna; Isaccea este un oras mai mic, situat in apropierea unui
vad de traversare a Dunarii;
Tulcea (97.500 loc.) are industrii
variate, in majoritate noi (intreprinderi de alumina, feroaliaje, constructii de nave,
comnserve de peste) si un port fluvio-maritimmodernizat;
Sulina, un oras activ acum mai bine de un
secol (Europolis -ul lui Jean Bart), este un port de transbordare a navelor.
Asezarile rurale din lungul Dunariia au,
uneori, functii si rezonante notabile, cum ar fi: Bechet, Greaca, Giurgeni, Mahmudia,
Sfantu Gheorghe, Chilia Veche etc.
Resurse
si activitati economice
Resursele Dunarii sunt:
- potentialul hidroenergetic;
- apa industriala;
- apa pentru irigatii;
- fauna piscicola;
- unele resurse secundare (nisip, lemn de esente moi,
stuf etc.);
- fondul funciar din Lunca si Delta Dunarii;
- posibilitatile de navigatie;
- potentialul turistic:
Potentialul hidroenergetic este
utilizat de Sistemul Hidroenergetic si de navigatie Portile de Fier , cu
o hidrocentrala puternica (2.000 MW, a doua din Europa) si hidrocentrala Portile de Fier
II. Alte proiecte sunt in studiu.
Apa Dunarii este si va fi utilizata ca apa
industriala in multe centre (Calarasi, Giurgiu, Galati, Braila etc. si in perspectiva la
atomocentrala de la Cernavoda).
Pentru irigatii este folosita apa din
Dunare in sistemele Sadova-Corabia, Giurgiu-Razmiresti, Galatui-Calarasi, Pietroiu-Stefan
cel Mare, Terasa Brailei si Carasu (cu apa, indirect, din Canalul Dunare-Marea Neagra).
Fauna piscicola bogata favorizeaza
dezvoltarea unui pescuit activi in Dunare, bratele Dunarii, canalurile si lacurile din
Delta Dunarii, laguna Razim-Sinoe; pe baza pescuitului oceanic s-a dezvoltat o industrie
de prelucrare a pestelui la Braila, Galati, Tulcea si Sulina.
Stuful din Delta este utilizat la
Chiscani-Braila, unde se obtine celuloza, celofibra si hartie. Lemnul de esente moi are o
utilizare locala, neavand dimensiuni industriale.
Nisipul de la Caraorman este utilizat
industrial, iar in Lunca Dunarii exista balastiere de nisip si pietris, folosite in
constructii.
Fondul funciar cuprinde terenurile
aferente Dunarii, situate in Lunca si Delta Dunarii, scoase de sub efectul inundatiilor,
prin lucrari de indiguiri si desecari.
Se cultiva porumb (in sistem irigat),
grau, orz, orez (pe suprafete mici insa), sfecla de zahar (prelucrata la Corabia, Calafat,
Zimnicea, Giurgiu, Calarasi), plante furajere, legume (prelucrate la Valea Rosie, Fetesti,
Calafat, Turnu Magurele), vita de vie (Greaca, Letea), pomi fructiferi.
De asemenea, pe baza pasunilor si
pajistilor de lunca, se cresc animale, preponderent ovine, pe linia traditiei pastoritului
transuhumant.
Unele activitati imndustriale sunt legate
direct de Dunare sau facilitate de existenta fluviului.
Asfel industria siderurgica de la Galati
si Calarasi a aparut si s-a dezvoltat datorita facilitatilor de import si transport a
minereurilor de fier si a cocsului; industria de alumina de la Tulcea se bazeaza pe
importul bauxitei, adusa de Dunare.
Unele exploatari de roci (granit la Macin,
calcar la Mahmudia) benefiaciaza de transportul fluvial.
Pentru dezvoltarea transporturilor au fost
construite santiere navale la Galati, Tulcea, Giurgiu, Oltenita (nave de pasageri),
Drobeta-Turnu Severin si Orsova, precum si santiere de reparatii (de exemplu Sulina).
Industria de ingrasaminte chimice de la
Turnu Magurele este legata de facilitati de transport ale materiilor prime si de
posibilitatea de aprovizionare cu apa industriala (fabrici de zahar, conserve de legume,
conserve de peste) beneficiaza, de asemenea, de transportul materiilor prime pe Dunare.
Dunarea are un important potential
turistic incepand cu defileul Dunarii (Cazanele), orasele dunarene (Drobeta-Turnu Severin,
Giurgiu, Braila, Galati, Tulcea) si mai ales Delta Dunarii (Maliuc, Crisan, Mila 23,
Sulina, Sfantu Gheorghe, Letea etc.)
De asemenea Dunarea, Dunarea este traversata de
urmatoarele poduri:
- Giurgiu-Ruse (sosea, cale
ferata);
- Fetesti-Cernavoda (cale ferata-pod vechi; sosea si cale
ferata-podul nou);
- Giurgeni-Vadul Oii (sosea).
Traversare mijlocita de bac se
realizeaza la Calafat, Calarasi-Ostrov, Galati, Braila.
Navigatia pe Dunare
Una dintre cele mai mari
posibilitati oferite de Dunare o constituie transporturile navale.
Aceasta posibilitate va fi amplificata
prin punerea in functiune a sistemului trenseuropean Rin-Dunare, axa de navigatie de
importanta europeana, care va conecta prin intermediul fluviului tari din vestul,
centrul continentului si de la Marea Neagra.
Conditiile naturale de navigatie rezulta
din analiza caracteristicilor Dunarii.
Rezumand, putem spune ca exista conditii
pentru o navigatie maritima (pe Dunarea fluviala, in amonte de Braila, cu un
pescaj de 2 m.).
Existenta unor impedimente
(bara de la Sulina, zapoare sau blocari accidentale) influenteaza uneori
navigatia.
Porturile Dunarene sunt fluvio-maritime
(Sulina, Tulcea, Braila) si fluviale (celelalte porturi).
Sulina este un port liber
(porto-franco) cu traditii comerciale si de tranzit in secolul trecut; este in
prezent un port de transbordare, dar se afla in curs de amenajare ca port maritim.
La Tulcea se aduc concentrate feroase,
bauxita, peste; este, de asemenea, un port de unde se coordoneaza transportul fluvial si
activitatea economica a Deltei.
La Galati a fost construit un port
mineralier nou (pentru aprovizionarea industriei siderurgice), in continuarea celui
comercial; este cel mai activ port romanesc la Dunare.
Braila este un port de traditie, cu un
profil complex (produse agroalimentare, produse din lemn, materiale de constructie,
utilaje etc.).
La Calarasi se aduc materii prime pentru
industria siderurgica, la Giurgiu produse petroliere si materii prime, iar la Turnu
Magurele materii prime; la Drobeta-Turnu Severin se aduc produse siderurgice si se
expediaza produse din lemn, iar portul Orsova este utilizat pentru tranzitul minereului de
fier si cocs, necesar siderurgie resitene.
Alte porturi mai mici, de interes local,
sunt: Mahmudia, Isaccea, Macin, Hirsova, Fetesti, Cernavod (cu perspective legate de
Canalul Dunare- Marea Neagra si atomocentrala), Oltenita, Zimnicea, Corabia, Bechet,
Calafat si Moldova Veche.
Pe ansamblu, Dunarea are o importanta
deosebita pentru tara noastra (care este o tara dunareana), axa de legatura dintre centru
Europei, sud-estul Europei si Marea Neagra.