Subcarpatii
Curburii sunt cuprinsi intre Valea Dimbovitei (care, in vest, ii desparte de Subcarpatii
Getici si Podisul Getic) si Valea Trotusuluin (de fapt zona deluroasa Ousoru - Zabraut, in
nord, de unde incep Subcarpatii Moldovei).
Prezentare
Informatii selective
Prezentare
Marginea interioara ii delimiteaza de Carpatii Curburii, iar spre exterior sunt
marginiti de Campia Romana. Relief si subdiviziuni
Clima,
hidrografia si invelisul biogeografic
Populatia si asezarile
omenesti
Caracteristici
economico geografice
Relief
si subdiviziuni
Subcarpatii Curburii
prezinta cea mai complexa structura.
Altitudinea maxima este de 996 m in Magura
Odobesti, iar altitudinea minima de sub 100m la contactul cu Campia Romana; in medie fiind
de aproximativ 500m.
Structura este foarte
cutata, cu o succesiune stransa de sinclinale si aniticlinale; spre interior predomina
rocile miocene (pe alocuri incluzand in axul anticlinalelor si roci mai vechi apartinand
flisului Carpatilor Curburii), iar spre exterior predominand rocile pliocene (pe alocuri
cu roci miocene in axul anticlinalelor).
Aceasta structura in doua fasii (benzi)
paralele, curbate sub forma unor arcuri concentrice, genereaza doua zone distincte si din
punct de vedere geomorfologic; subcarpatii interni (in interior) si subcarpatii externi
(spre exterior).
O caracteristica deosebita prezinta
contactul existent cu regiunea muntoasa intre raurile Prahova si Buzau, unde, datorita
patrunderii din Carpati spre Subcarpati a pintenului de flis paleogen Ivanetu, se creeaza
o zona de tranzitie a caracteristicelor montane si submontane, denumita chiar astfel: zona
de interferenta carpato-subcarpatica.
Spre exterior, contactul cu Campia Romana
se face printr-o treapta de depuneri piemontane (un fel de "glacis"), care trece
in campiile piemontane ale Targovistei - Ploiestilor si Ramnicului.
In dreptul Campiei Ploiestilor latimea
Subcarpatilor se reduce datorita patrunderii spre interior a campiei piemontane a
Ploiestilor.
Structura cutata a generat, pe ce mai mare
intindere, un relief conform, adica adaptat structurii, cu depresiuni grefate pe
sinclinale si cu dealuri pe aniticlinale.
Pe suprafete relativ restrinse apar si
inversiuni de relief. Unele anticlinale au in interior samburi de sare, formand "cute
diapire" (Slanic Prahova, Telega).
In zona Policiori - Berca - Albanasi apar
vulcanii noroiosi, un fenomen pseudovulcanic interesant, legat de emanatiile de gaze din
lungul unor falii locale.
Subcarpatii Curburii se afla
intr-o miscare de ridicare continua, relativ lenta, dar mai accentuata in sectorul dintre
Susita si Calnau. Aceste "miscari neotectonice", asociate rocilor argiloase,
creeaza o dinamica mai mare a alunecarilor de teren.
Miscarea de ridicare neotectonica este
dublata de o deplasare a Subcarpatilor Curburii spre exterior (spre Campia Siretului
Inferior), datorita presiunii exercitate de Carpatii Curburii.
Totodata, in spatiul
dintre Podisul Dobrogei si Carpatii Curburii, microplaca tectonica care cuprinde si
Dobrogea coboara pe un plan inclinat (de tipul planului Benioff), fiind
"subdusa" sub placa tectonica ce poarta in extremitatea sa sud-estica Carpatii
Curburii; in lungul acestui plan inclinat se produc dizlocari de mase subcrustale, care,
din locul respectiv (denumit hipocentru), propaga in toate directiile unde seismice (unda
seismica a carei proiectie este cea mai apropiata de hipocentru se numeste epicentru).
Din acest punct de vedere, Subcarpatii
Curburii (si Carpatii Curburii) reprezinta o puternica arie seismica, unde isi au originea
cutremurele cele mai importante.
O caracteristica esentiala a
Subcarpatilor Curburii o reprezinta succesiunea,dinspre munte spre campie, a mai multor
fisii longitudinale (mai evidente inre riurile Susita si Teleajen):
a) sub munte exista un
sir de depresuni submontane (depresiunile Soveja, Vrancei, Neculele, Lopatari,
Patirlagele); Depresiunea Chiojd, situata in spatele pintenului Ivanetu, are unele
caracteristici ale depresiunilor submontane;
b) urmeaza apoi un sir de
dealuri cu structura cutata (Rachitas, 917 m; Raiut; Gurbaneasa, 979 m; Bisoca, 970 m;
Dilma, 800 m; Blidisel, 819 m; Salcia, 717 m; Ciolanul), pe care, datorita pozitiei, le
putem numi dealuri subcarpatice "interne";
c) in continuare, exista un
sir de depresiuni, situate intre dealuri, denumite depresiuni "intracolinare"
(Vidra, Mera, Dumitresti, Policiori, Niscov, Patirlagele, Podeni);
d) spre exterior, Subcarpatii se
termina printr-un sir de dealuri "externe" (Magura Odobestilor, 996 m; Deleanu,
694 m; Blajeni; Dealul Istrita, 750 m; Dealul Bucovel, 406 m);
La vest de Teleajen situatia
succesiunii depresiunilor si dealurilor devine relativ mai simpla datorita ingustarii
Subcarpatilor si patrunderii in interiorul lor a Campiei Ploiestilor; aici, depresiunile
cu un caracter mai mult intracolinar sint: Valeni de Munte (pe Teleajen), Campina (pe
Prahova), Pucioasa (pe Ialomita).
Dintre depresiunile si
dealurile mentionate mai sus, mai cunoscute sint:
- Depresiunea Vrancei, pe Putna
si afluentul ei Zabala. Bine inchisa de dealurile Raiut si Rachitas are un aspect de
cetate naturala, "bine aparata de propria ei natura ";
- Depresiunea Policiori, cunoscuta prin
aparitia unui fenomen rar, vulcanii noroiosi;
- Magura Odobesti (cel mai inalt deal din
Subcarpatii Curburii) si Dealul Istrita (denumit, dinspre campie, "Dealul
Mare"); cuprind suprafete viticole importante;
- Depresiunea Valenii de Munte, cu iviri diapire la
Slanic (unde se afla si "muntele de sare").
Clima, hidrografia si invelisul biogeografic
Subcarpatii Curburii au un climat de dealuri joase (in depresiuni) si de dealuri inalte (la
altitudini mai mari), fiind incadrati in sectorul cu nuanta de ariditate.
Bat vinturi cu caracter de foen, care
descind in aceasta zona dupa ce au treversat Carpatii Curburii. Topoclimatul acestui
sector subcarpatic si indeosebi depresiunile au un caracter de adapost, atit fata de
circulatia vestica, cit si fata de patrunderea Crivatului din nord-est.
Hidrografia
cuprinde o retea principala care strabate transversal zona subcarpatica (Putna, Zabala,
Buzau, Rimnicu Sarat, Teleajen, Prahova, Ialomita) si o retea de riuri care isi are
originea aici (Rimna, Milcov, Cilnau, Niscov, Cricovul Sarat, Cricovul Dulce). La Slanic
Prahova si Telega sint lacuri in zona de cute diapire (in foste saline). Izvoare
minerale mai cunoscute sint la Sarata Monteoru, Pucioasa si Vulcana Bai.
Vegetatia
predominanta este de stejar, stejar in amestec cu fag, fag, si, in proportii mai mici,
alte specii.
Predomina cambisolurile la
care se adauga asociat argiluvisoluri si, local, molisoluri.
Rezervatiile principale sint vulcanii
noroiosi si "muntele de sare" de la Slanic Prahova.
Resursele naturale sint:
petrolul, gazele asociate, carbunii, sarea, apele minerale, suprafetele agricole si
forestiere.
Populatia si asezarile omenesti
Populatia are o densitate
medie ridicata (100-150 loc/kmp) cu valori mai mari in jurul oraselor situate in exterior.
Sporul natural are valori de 4-5 %o, situate
peste media actuala a tarii (3 %o). Deplasarile zilnice (spre orasele mari de la
periferie) sunt in diminuare.
Asezarile rurale au o textura adunata (in
depresiuni, pe vai) si o textura rasfrinta (pe dealuri).
Exista asezari rurale cu activitati
extractive, chiar industriale (Filipestii de Padure, Valea Calugareasca, Maneciu,
Doicesti), dar predomina activitatile agricole, legate de cresterea animalelor,
pomicultura, viticultura. Un fost oras-tirg in evul mediu, Filipestii Tirg, s-a
transformat in localitate rurala.
Orasele mari sunt situate pe margini si,
desi sunt legate economic si de zona subcarpatica, le consideram ca apartanand, de fapt,
Campiei Romane. Aceste orase sunt: Focsani, Buzau, Ploiesti, Targoviste. La limita spre
Campia Romana exista si orase mai mici (Rimnicu Sarat, Mizil).
Orasele care apartin Subcarpatilor
Curburii sunt: Panciu, Odobesti, (situate la contactul dintre dealuri si culoarul
Siretului), Nehoiu (la limita montana), Boldesti-Scaeni, Plopeni, Baicoi, Valeni de Munte,
Slanic, Breaza, Cimpina, Comarnic, Moreni, Fieni, Pucioasa.
Campina (41.000 loc.) are o industrie mai
complexa (rafinarea petrolului, reparatii de utilaje petroliere, industria lemnului) si un
aspect urban distinct.
Moreni (23.000 loc.) are activitati
industriale legate exploatarea petrolului, oresele Comarnic si Fieni sunt legate de
industria materialelor de constructie, iar Breaza, Valeni de Munte si Slanic mai mult de
functia balneo-climaterica, rezidentiala si de activitati industriale cu caracter local.
Orasele Pucioasa, Baicoi, Plopeni,
Boldeni-Scaeni au activitati industriale notabile si specifice fiecaruia. Panciu, Odobesti
si Urlati sunt centre urbane care au si functii agroindustriale (activitati agricole si de
industrializare a produselor agricole). Orasul Nehoiu are in prezent si o vocatie
industriala.
Caracteristici economico-geografice
Resursele naturale bogate si
populatia numeroasa au dus la o dezvoltare economica importanta, legata de centre urbane
din interior sau de oresele mari situate pe margini.
Industria energetica are o dezvoltare
foarte semnificative. In trecut Subcarpatii Curburii reprezentau principala regiune de
extragere a petrolului; in timpul productiei maxime din anul 1938 dadeau peste 95 % din
aceasta, ceea ce arata dimensiunile deosebite ale acestei zone in totalul productiei
petroliere.
O parte din centrele traditionale au
disparut sau si-au diminuat productia. In prezent centre de extractie mai reprezentative
sunt Moreni, Cimpina, Baicoi, Boldesti, Mizil, Urlati, Sarata Monteoru, Berca, Arbanasi
etc.
Petrolul se rafineaza la Ploiesti,
Teleajen, Cimpina, Rimnicu Sarat, Brazi.
Exista si exploatari de gaza asociate in
centre cu structuri petroliere (Moreni, Sarata Monteoru etc.).
Lignitul se exploateaza la Ceptura,
Filipestii de Padure, Margineanca si Sotinga (ultima alimenteaza termocentrala de la
Doicesti).
Industria energiei electrice este
reprezentata de termocentralele de la Doicesti, Fieni, Gura Ocnitei, Floresti, iar la
marginea Subcarpatilor de termocentralele de la Ploiesti-Brazi, Targoviste, Buzau.
Industria siderurgica si constructoare de
masini este bine reprezentata in orasele de pe margini (Targoviste, Ploiesti, Buzau,
Ramnicu Sarat, Focsani). Exista centre si ramuri ale constructiilor de masini chiar si in
interior: utilaj petrolier (la Moreni si Campina), utilaj minier (la Filipestii de
Padure), produse mecanice (Plopeni).
Industria chimica are importante resurse
proprii (sarea, extrasa la Slanic-Prahova, petrol, gaze asociate), la Floresti-Prahova
(localitate componenta a orasului Baicoi) se produc anvelope, la Valea Calugareasca
ingrasaminte fosfatice (pe baza piritelor din tara si a unor materii prime - apatite,
fosfatite - din import), acid sulfuric (la Campina), cartoane si hartie (la
Boldesti-Scaeni).
Industria lemnului prelucreaza materia
prima din regiunea montana, obtinindu-se cherestea de rasinoase (la Nehoiu, Maneciu),
cherestea de fag (la Campina si Gugesti), apoi diferite produse in combinatele de
industrializare, situate in apropiere (Focsani) sau la distante mai mari.
Principalele materiale de constructii
produse sunt: ciment (Comarnic, Fieni), azbociment (Fieni), var (Comarnic, Magura),
caramizi refractare (Comarnic), ceramica pentru constructii (Pucioasa), sticla
(Boldesti-Scaeni).
Industria textila cuprinde in principal
prelucrarea inului si a cinepii (la Pucioasa, Paulesti si Ploiesti), iar industria
alimentara are specifica industria vinurilor (Focsani, Cotesti, Odobesti, Panciu, Valea
Calugareasca, Pietroasele, Urlati), conservelor de fructe (Valeni de Munte, Campina) si
alte ramuri de utilitate locala.
Agricultura beneficiaza de suprafete
arabile relativ reduse, dar de suprafete intinse de vii (peste 500.000 ha) si plantatii
pomicole. Viile cuprind suprafete mari in zonele: Focsani, Panciu, Odobesti, Jaristea,
Valea Calugareasca, Istrita, Mizil, Urlati etc. Se cresc indeosebi bovine si ovine.
Caile de comunicatie
principale sunt situate spre exterior, pe aliniamentul Ploiesti-Buzau-Ramnicu
Sarat-Focsani si Ploiesti-Targoviste si transversal, pe unele vai cum ar fi Valea Prahovei
(Ploiesti-Valeni de Munte-Maneciu), Valea Buzaului (Buzau-Nehoiu) si Valea Ialomitei
(Targoviste-Pucioasa-Fieni); in rest traversarea Subcarpatilor are si trasee dificile.
Obiectivele
turistice si statiunile mai semnificative sunt localizate la: Slanic-Prahova,
Sarata Monteoru, vulcanii noroiosi, Valeni de Munte, Campina, Breaza, Pucioasa.
Exista in Subcarpatii Curburii o
diferentiere economico-geografica notabila intre partea de vest (axata pe vaile
Teleajanului, Prahovei si Ialomitei), foarte industrializata si urbanizata, si de partea
de est (la est de Teleajen), mai rurala si agricola.
Informatii
selectabile
Depresiunile
din Subcarpatii Curburii sunt :
Cursurile de apa din Subcarpatii Curburii sunt:
Complexul Subcarpatilor Curburii este cinsiderat cel mai complex sector
subcarpatic.
Depresiunile strabatute de Buzau sunt:
Particularitatea climatica esentiala a acestui
compartiment subcarpatic
Centre viticole si centre de vinificatie din podgoria Dealu Mare sunt:
Orasele din zona Subcarpatilor Curburii cu o
populatie de sub 25.000 de locuitori sunt:
O valoare mare a debitului solid a apelor curgatoare din
Subcarpatii Curburii
Topoclimatul de adapost (specific depresiunilor Campina, Pucioasa, Valenii de
Munte, etc), urmare a aparitie maselor de aer foehnice, a favorizat dezvoltarea
unor specii floristice termofile, submediteraneene ca: