[ Home ] [ Up ] [ Caracteristici geografice generale Elementele geografice de unitate teritoriala majora a Romaniei ] [ Carpatii Orientali ] [ Carpatii Occidentali ] [ Carpatii Meridionali ] [ Dealurile de vest si Campia de vest ] [ Delta Dunarii ] [ Depresiunea Transilvaniei ] [ Dunarea si spatiul de influenta directa ] [ Zona Litorala ] [ Campia Romana ] [ Podisul Dobrogei ] [ Subcarpatii Getici si Podisul getic ] [ Subcarpatii Curburii ] [ Subcarpatii Moldovei si Podisul Moldovei ] [ Unitatea geografica si economica a Romaniei ]
Teritoriu tarii este
un intreg unitar. Unitatea geografica are o serie de componente: naturale
(unitatile de relief, reteaua hidrografica, sistemul bioclimatic); umane (originea si
repartitia populatiei, sistemul de asezari); economice (resuse naturale, utilizarea
agricola, sistemul de transporturi, repartitia teritoriala a ramurilor si
centrelor industriale)
Unitate
fizico geografica (naturala)
Unitatea umana
Unitatea economica
Unitatea politica
Unitatea naturala a Romaniei
este data de axul carpatic, reteaua hidrografica, caracterul concentric si proportional al
treptelor mari de relief, precum si caracteristicile bioclimatice de ansamblu.
Aceste elemente formeaza domeniul
carpato-danubiano-pontic peste care se suprapune in linii mari populaita romaneasca (adica
masa principala a romanitatii orientale si statul a carei expresie este
Romania.
Caracterul de cetate naturala
a edificiului Carpatic romanesc a fost subliniat de multi geografi: Elsee Reclus, Emm. de
Martonne, Nicolae Balcescu, Simion Mehedinti, Nicolae Iorga, etc.
Unitatea edificiului carpatic si in
general a treptelor de relief provine si dintr-o particularitate aparent mai putin
observabila: complementaritatea ariilor contingente apropiate.
Unitatea reala a teritoriului este pusa in
evidenta de complementaritatea profunda a ariilor contingente; in acest sens se pot da
cateva exemple:
- Muntii Apuseni se
interfereaza organic cu Dealurile de Vest, Campia de Vest (prin intermediul
depresiunilor-golf) cu spatiul de la sud de Mures (Poiana Rusca, Hateg, Dealurile Lipovei,
Campia Lugojului), cu partea de vest a Depresiunii colinarea Transilvaniei, continuindu-se
prin jugul intracarpatic si Podisul Somesului in aria Carpatilor Orientali
(Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei).
- Carpatii
Moldo-Transilvaneni (grupa centrala a Carpatilor Orientali) reprezinta un edificiu care se
continua in mod natural spre vest (Subcarpatii si Podisul Transilvaniei), spre est
(Subcarpatii Moldovei, Culoarul Siretului si Podisul Moldovei) si, bineinteles, spre
ariile montane complementare din nord si din sud.
- Legatura functionala intre sud-estul
Depresiunii Transilvaniei, Carpatii Meridionali (indeosebi grupa Bucegi).
Depresiunea Brasovului, spatiul montan al
Carpatilor Curburii, Carpatii Moldo-Transilvaneni si Subcarpatii Curburii este evidenta la
orice analiza obiectiva si devine foarte expresiva la interpretarea unor documente
cartografice.
Aparent mai putin evidenta este insa
legatura dintre subcarpatii Curburii, campiile piemntane si de subsidenta din jurul
acestora si Campia Baraganului; exista insa o puternica legatura functionala geologica
(chiar sub aspectul negativ al seismicitatii), geomorfologica (zona de subsidenta
inghite sedimentele aduse din Carpatii si
Subcarpatii Curburii), hidrografica,
bioclimatica, etc., ce a favorizat
complementaritatea economica (Baraganul are locuitori si asezari
care isi au originea in Subcarpati).
- Legatura functionala intre Podisul
Transilvaniei, depresiunile submontane (Sibiu, Fagaras, continuate cu culoarul Orastiei si
Hateg), Carpatii Meridionali si Subcarpatii Getici este foarte expresiva si evidenta.
Continuarea Subcarpatilor cu piemontul Getic
prelungeste acest edificiu sudic pana in Campia Romana si spre Dunare. Spre vest o treapta
montana mai joasa (Muntii Banatului si Poiana Rusca), continuata cu dealuri monoclinale,
campii (piemontane si de subsidenta) si strabatute de o retea hidrografica asemanatoare
celei din Campia Romana creaza un spatiu etajat sprijinit de axul carpatic.
- In partea de est, edificiul carpatic (Carpatii
Orientali) si subcarpatic (Subcarpatii Moldovei) are in Podisul Moldovei un spatiu
complementar foarte evident; acesta insa se continua, geografic, si la est de Prut (Prutul
fiind o apa modesta in privinta debitului hidrologic si al reliefului fluviatil creat de
el ) pana la discontinuitatea mai clara indusa de cursul Nistrului.
Orientarea naturala a reliefului, urmata
de o orientare similara a drumurilor, axelor de transport si functiilor economice
(indeosebi agricole si comerciale) au facut ca Podisul Moldovei sa se sprijine
pe Dunare (interconectarea cu fluviul realizandu-se la Chilia - principalul port al
Moldovei dintre Prut si Nistru pe vremea lui Stefan cel Mare - Reni, Galati).
- Campia Baraganului, Dunarea si Baltile
Dunarii, Podisul Dobrogei, Delta, platforma continentala a Marii Negre si Marea Neagra
sunt legate intr-un sistem de funtii naturale complementare.
Relieful jos, pozitia geografica, precum
si alti factori au imprimat acestui sistem de spatii (Baragan, Dobrogea, Balti, Delta) o
mare omogenitate climatica intrerupta azonal (sub aspect topoclimatic si biotic de
influenta componentei hidrografice).
Unitatea de ansamblu a sptiului
carpato-danubiano- pontic are o puternica componenta (expresie) in complementaritatea
unitatilor teritoriale subordonate taxonomic, de la complementaritatea unitatilor mari
(geografia regionala) la unitatile subscrise,tot mai mici. Acest aparent
mozaic de unitati regionale are semnificatie doar in contextul intregului.
Sub aspectul raportului dintre intreg si
parte (dintre ansamblul teritoriului si componentele sale regionale) are o importanta
deosebita adoptarea unui punct de vedre unitar in privinta denumirii unitatilor regionale
ale Romaniei.
Desi este mai simplu si mai comod sa
utilizam terminologia unitatilor cu semnificatie istorica (Moldova, Muntenia, etc.)
acestea nu sunt insa unitati regionale. Unitatile regionale majore ale Romaniei sunt:
- Carpatii Orientali (cu cele trei subdiviziuni);
- Carpatii Meridionali;
- Carpatii Occidentali (cu cele trei
subunitati);
- Depresiunea colinara a Transilvaniei;
- Subcarpatii (cu subdiviziunile sale);
- Podisul Moldovei;
- Dealurile de vest;
- Campia de vest;
- Campia Romana;
- Dunarea (si spatiul de influenta
directa);
- Delta Dunarii;
- Podisul Dobrogei;
- zona litorala si platforma continentala
a Marii Negre.
Aceste unitati sunt obiective si in acest fel obiectivizeaza referintele spatiale pe care
le implica. Majoritatea sunt in mod strict unitati de relief, dar unele au o pregnanta
componenta hidrografica (Dunarea, Delta, platforma continentala a Marii Negre).
Unitatea umana.
Unitatea umana a Romaniei
este data de preponderenta populatiei romanesti si repartitia ei uniforma pe intreg
teritoriu carpato-danubiano-pontic. Unitatea umana are o profunda componenta istorica, din
cele mai vechi timpuri pana in zilele noastre.
Asa cum arata si Emm. de Martonne (in
1921) blocul romanesc este foarte omogen.
Dintre populatiile care traiesc in
interiorul spatiului romanesc doar secuii formeaza o masa mai compacta in centrul tarii
(Depresiunea Giurgeu, Ciuc, nord-estul Depresiunii Brasov si depresiunile submontane din
estul Depresiunii Transilvaniei). Maghiarii se afla in proportii semnificative in cateva
orase din Campia de Vest (Satu Mare, Carei, Marghita, Oradea, Salonta, Arad Timisoara) si
Depresiunea Transilvaniei (Cluj Napoca, Turda, Zalau, Aiud, Targu Mures, Dej).
In apropierea acestor orase, precum si in
alte orase mai mici exista deasemeni in anumite proportii populatie maghiara.
Populatia germana, cu ponderi mai
semnificative in unele orase (Sibiu, Timisoara, Brasov) sau in localiatati rurale din
Campia de Vest, depresiunile Sibiu, Brasov, Podisul Hirtibaciului, a cunoscut o reducere
numerica in ultimii ani.
Populatia romaneasca, istoric cea mai
veche si numeric predominanata in intregul spatiu carpato-danubiano-pontic s-a
caracterizat printr-o indiscutabila continuitate chia daca de-a lungul timpului parti din
aceasta populatie si din teritoriul locuit de ea au facut parte din unitati statale sau
imperii dezvoltate in spatiul geopolitic inconjurator.
Continuitatea a fost favorizata de edificiul
carpatic, de complementaritatea unitatilor regionale ce compun spatiul
carpato-danubiano-pontic, de posibilitatea realizarii unei circulatii libere si usoare,
care afacilitat schimbul de valori materiale si culturale, precum si de constiinta
originii comune de neam, limba si a comunitatii de credinta.
Legatuirle dintre populatia romaneasca din
cele mai indepartate regiuni ale spatiului locuit de aceasta au favorizat pastrarea
caracterului unitar al limbii, al creatiei spirituale si au contribuit intr-o masur
insemnata la mogenizarea spatiului romanitatii orientale.
Sunt foarte cunoscute schimburile si
deplasarile istorice de populatii intre regiunile circumcarpatice.
In nordul Carpatilor Orientali au avut loc
deplasari frecvente de populatie intre depresiunile intramontane ale acestora, precum si
intre Depresiunea Transilvaniei si Podisul Moldovei, in ambele sensuri. Mocanii din
Carpatii Curburii (inclusiv Depresiunea Brasovului) s-au deplasat spre Subcarpatii
Curburii, Campia Romana, Baltile Dunarii si Dobrogea.
Populatia multor sate din Subcarpatii
Getici pastreaza inca in memoria colectiva legaturile de rudenie cu locuitorii din
depresiunile Sibiu, Fagaras, Hateg, culoarul Orastiei si chiar din zonele situate la nord
de acestea.
Provincia istorica Muntenia isi are
denumirea de la locuitorii ei situati sub munte (adica munteni)
din spatiul Subcarpatilor Getici (unde au aparut si primele capitale) si a Subcarpatilor
Curburii.
Rutele transhumantei au dus patorii din
Depresiunea Transilvaniei, Carpatii Meridionali, Carpatii Curburii si Podisul Moldovei
pana in Campia Romana, Baltile si Lunca Dunarii si chiar dincolo de Dunare, in Dobrogea
(inclusiv in Deliorman si Durostor).
Spre vestul tarii, drumurile coborau din
Muntii Apuseni pana spre Pannonia.
Intre provinciile istorice Oltenia si
Banat sunt cunoscute de-a lungul timpului succesiuni de schimburi alternative de populatii
(de exemplu, chiar numele judetului Mehedinti provine de la locuitorii din zona
Mehadia, adica mahedinti).
De asemenea, asfel de schimburi au avut
loc intre Oltenia subcarpatica si Hateg, intre Subcarpatii Moldovei si Podisul Barladului,
intre Podisul Someselor, jugul intracarpatic si Campia Somesului.
Desi romanitatea orientala a cuprins un
spatiu mult mai larg, situat atat la nord cat si la sud de Dunare (dupa cum a demonstrat
foarte convingator si prof. I.I. Russu), legaturile cu populatia neolatina din sudul
Dunarii nu au putut compensa slavizarea succesiva a acesteia.
In mod similar, populatii alogene au fost
succesiv asimilate in masa populatiei romanesti; in aceasta situatie au fost probabil
cumanii, asezati in Campia Romana, Dobrogea, Campia de Vest, Depresiunea transilvaniei,
Depresiunea Brasov, alanii, asezati in Podisul Moldovei.
Unitatea de limba neolatina a populatiei
din spatiul romanitatii orientale cuprinde in fapt o oarecare diversitate
etnica originara.
Acelasi fenomen - diversitatea etnica
originara - caracterizeaza si spatiile din jurul nostru, unde se vorbeste predominant
limba bulgara (in sud), sirbo-croata (in sud-vest), maghiara (in vest), limba slovaca (in
nord-vest), limba ucraineana (in nord si est).
Unitatea economica
Unitatea economica a
Romaniei este complementara unitatii naturale si umane Pentru un geograf sau economist nu
este necesar sa demonstram ca teritoriul tarii noastre are o reala unitate si omogenitate
economica, dar pentru un nespecialist acest lucru este util.
Unitatea economicca rezulta din
interconectarea centrelor industriale (pe linia aprovizionarii materii prime, materiale,
produse), corelarea ramurilor, centrelor, zonelor industriale (chiar asa imperfecta cum a
devenit in ultimii ani), caracterul unitar al sistemului agroeconomic (aflat in reasezare
datorita modificarii sistemului de proprietate) si sistemul unic de transport.
La aceste elemente cu o puternica
dimensiune teritoriala si spatiala (adica geografica) se aduaga si altele, cum ar fi:
cadrul legislativ al tranzitiei spre economia de piata, nivelul privatizarii, gradul de
interventie al statului in economie, nivelul initial al economiei, sistemul de salarii si
preturi, productivitatea economica, coiteresarea si constiinta individuala a oamenilor,
structura fortei de muna, s.a.
Exista desigur, tendinta realizarii unor
legaturi economice relativ preferentiale ale unor tari, companii internationale,
societati, firme, cu anumite intreprinderi, zone, regiuni, legaturi care au partial
motivatii economice (indeosebi apropiera spatiala) si partial alte motivatii. Chiar in
aceste conditii unitatea economiei nu este afectata vizibil.
In prezent se pun in functiune mecanisme
noi care faciliteaza diviziunea interregionala a ctivitatilor economice; totodata se
creaza o mai pronuntata omogenizare in profil teritorial al specificului
economic al regiunilor (al fiecarei regiuni) care vor putea deveni in acest fel entitati
geoeconomice mai evidente.
Unitatea economica a Romaniei trebuie
sustinuta desigur si de functia economica a statului; interventia statului in economie cel
putin la noi, va fi inca un timp, necesara si utila.
De altfel, rolul economic al Romaniei in
lumea de maine este strans legat de capacitatea de adaptare, autoreglare si dezvoltare (in
sens calitativ) a economiei in ansamblul ei, ca un sistem dinamic, coerent si unitar.
Unitatea politica
Unitatea politica
locuitorilor spatiului carpato-danubiano-pontic s-a realizat - asemanator altor state
europene - incepand de la mijlocul secolului trecut pana la inceputul secolului nostru
Aceasta reunire a populatiei de aceeasi
origine, limba, neam, credinta si cultura intr-un stat unitar a urmat un proces similar
(dar nu sincron) altor state europene (cum ar fi Germania, Franta, Italia, Spania),
persistand pana in zilele noastre diferenta relativ comparabile intre unitatile
teritoriale cu caracter istoric din aceste tari (inclusiv tara noastra).
Probabil ca o analiza atenta de geografie
istorica comparata intre caracteristicile provinciilor istorice din diferite tari ar
releva asemanari (si deosebiri) semnificative; sub raportul geografiei umane probabil
deosebirile ar fi mai mici intre Banat si Bucovina, Oltenia si Dobrogea, Moldova si
Muntenia, pe de o parte,decat intre Bavaria si Branderburg, Lorena si Aqvitania, Toscana
si Calabria, Andaluzia si Austria, pe de alta parte.
Populatia romanitatii orientale a fost
organizata initial in formatiuni politice mici, suprapuse unor spatii geografice relativ
omogene, avand de regula, numele de tari; tara Zarandului, Maramuresului,
Hategului, Lovistei, Vrancei, Fagarasului, etc.; aceste tari, situate in
interiorul si in jurul arcului carpatic, au reprezentat forma initiala de organizare
politica a populatiei autohtone.
Statele feudale mari (voievodatul
Transilvaniei, Modova si Muntenia) reunite pentru un scurt interval de timp de Mihai
Viteazu intr-o singura formatiune politica au avut evolutii influentate sensibil de
formatiunile geopolitice importante din apropierea acestora: Imperiul Habsburgic, Imperiul
Otoman, Imperiul Tarist.
Reunirea tuturor teritoriilor locuite de o
populatie predominant romaneasca a urmat datele cunoscute: 1859 (unirea Principatelor
Romane: Moldova si Tara Romaneasca), 1877 (independenta de stat a Romaniei), 1878
(reintegrarea Dobrogei), 1918 (unire Transilvaniei si a teritoriiloor predominant
romanesti din Banat, Crisana, Satmar, Maramures, Bucovina cu Romania).
Dupa al doilea razboi mondial, in
imprejurari istorice care nu au deoins de poporul si statul roman, un teritoriu cu o
populatie predominant romaneasca (Bucovina de nord, Herta si Basarabia) au intrat in
componenta URSS; pe o parte imporatanta a acestui teritoriu exista in prezent Republica
Moldova.
In prezent, in conditiile actualei
situatii economice si politice internationale unitatea politica, puterea economica si
stabilitatea interna a Romaniei reprezinta principalul ansamblu de factori ai echilibrului
geopolitic in aceasta parte a Europei si a lumii contemporane.
E de amintit cu aceasta ocazie afirmatia
deosebit de sugestiva (si de actuala) facuta de Emm. de Martonne in anul 1921:
Geografia politica trebuie sa considere tara dumneavoastra ca una din noile formatiuni
cele mai fericite si cle mai solide ale noii Europei.
Unitatea politica a Romaniei construita si
pastrata cu multe dificultati de-a lungul istoriei reprezinta un fapt geografic elementar;
raportul de suprapunere dintre spatiul carpato-danubiano-pontic (care este o realitate de
geografie fizica) si populatia romanitatii orientale (care este o realitate de geografie
istorica, umana, economica si culturala).
In aceste conditii, logica geografica
impune ca in viitor activitatea socio-economica desfasurata pe acest spatiu sa maximizeze
resursele naturale si umane oferite de acesta cu rezultate semnificative la nivel mondial.