Subcarpatii Moldovei sint
cuprinsi intre Valea Moldovei (in nord), Valea Trotusului (in sud), Carpatii Orientali (in
vest) si culoarul Siretului (in est).
Subcarpatii
Moldovei formeaza o zona de trecere de la Carpatii Orientali la Podisul Moldovei. Desi
unele trasaturi subcarpatice sint prezente pe o zona foarte ingusta (4 km) si la nord de
Valea Moldovei (depresiunile Solca si Cacica), aceasta este inclusa la Podisul Sucevei,
Subcarpatii in forma clasica fiind doar la sud de Valea Moldovei.
Prezentare
Informatii Selective
Prezentare
Relief si
subdiviziuni
Clima, hidrografia,
invelisul biogeografic si resurse naturale
Populatia si asezarile omenesti
Caracteristici
economico-geografice
Relief si subdiviziuni
Subcarpatii Moldovei au un
relief relativ mai simplu decit celelalte regiuni subcarpatice.
Relieful lor este grefat pe o
structura mai simpla, mai putin cutata si este format dintr-un singur sir de dealuri si un
singur sir de depresiuni.
Pe vaile principale (Bistrita si Trotus),
care-i traverseaza pe traiectorii de la nord-vest spre sud-est se realizeaza o legatura
naturala strinsa intre Carpatii Orientali, Subcarpati, culoarul Siretului si Podisul
Moldovei; spre nord, aceasta functie este realizata pe Valea Moldovei.
Subcarpatii Moldovei au o altitudine medie
de 400-500 m si altitudini extreme cuprinse intre 911 m (Culmea Plesului) si 150 m spre
culoarul Siretului.
Sint alcatuiti predominant din roci
miocene (gresii, argile, conglomerate), slab cutate cu areale tectonic mai ridicate in
sirul de dealuri (Plesu, Pietricica).
Dealurile sint dezvoltate pe structuri
anticlinale, iar culoarul depresionar Neamt-Cracau-Bistrita-Tazlau-Casin pe o structura de
sinclinal alungit limitrof Carpatilor. Spre culoarul Siretului si al Moldovei exista o
prispa de depunei piemontane (pietrisuri si nisipuri).
Principala caracteristica a Subcarpatilor
Moldovei o constituie succesiunea dinspre zona montana spre exterior, in doua fisii
paralele, a unui singur sir de depresiuni (depresiunile Neamt, Cracau-Bistrita,
Tazlau-Casin) si a unui singur sir de dealuri (dealurile Plesu, Corni, Runcu, Barboiu,
Pietricica).
Spre sud, intre Trotus si Susita, spatiul
depresionar se reduce foarte mult, dar are o intindere mai mare si o forma mai deosebita
zona dealurilor reprezentate de dealul Ousoru, continuat spre Valea Siretului cu
platforma Zabrauti si o prispa de depuneri piemontane.
(1)
Depresiunea Neamtului, situata in nord, este relativ mica si marginita strins de Culmea
Plesului si Dealul Corni. Este strabatuta de riurile Neamt (care in cursul superior se
numeste Ozana) si Topolita.
(2) Depresiunea Cracau-Bistrita este
situata pe Bistrita si prelungita pe afluentul ei Cracau. Este mult mai larga, dealurile
care o marginesc sint mai mici (Dealul Cornii 592 m, Dealul runcu, 507 m) si ofera o larga
deschidere si legatura spre culoarul Moldova-Siret. Zona depresionara se continua pina
aproape de Bacau; in axul ei, pe Bistrita, este dezvoltat un sistem de trasee fluviale
etajate. Este puternic industrializata (Piatra Neamt, Roznov, Savinesti, Buhusi).
(3) Depresiunea Tazlau - Casin este
situata pe riurile Tazlau-Trotus-Casin (care isi aduna apele la Onesti) si are un
pronuntat caracter longitudinal; este marginita spre est de culmea Pietricica (746 m),
bine evidentiata in relief si impadurita, iar spre sud de Dealul Ousoru (753 m).
Depresiunea are aspectul unui sinclinal larg, alungit, strabatut de Tazlau. Este
industrializata mult in zona de confluenta cu Trotusul (Onesti-Borzesti).
Clima, hidrografia, invelisul biogeografic si
resursele naturale
Subcarpatii Moldovei au un
climat influentat de pozitie, altitudine si desfasurarea in altitudine.
Temperatura medie scade de la sud la nord
(9°C la Onesti, 8°C la Tirgu Neamt) si scade cu altitudinea.
Iarna, depresiunile au temperaturi
mai ridicate cu 1°-2°C decit zona montana si Podisul Moldovei, datorita adapostului
morfologic.
Circulatia aerului este predominanta din
directia nord-vest (datorita canalizarii aerului ce traverseaza Carpatii in lungul vailor
principale: Moldova, Bistrita, Trotus), dar patrunde uneori si Crivatul din nord-est,
peste inseuarile joase ale dealurilor subcarpatice. Precipitatiile sint de 600-700 mm/an.
In nord se resimt influente scandinavo-baltice
Pe ansamblu este un climat de dealuri
joase (in depresiuni) si de dealuri mai inalte (pe culmile Pietricica si Plesu). In
depresiunile Cracau-Bistrita si Tazlau-Casin se produc iarna inversiuni de temperatura,
iar dinspre zona montana bat uneori (mai des primavara) vinturi cu caracter de foen.
In nord curge Moldova, care
primeste ca afluenti riurile Neamt (Ozana) si Topolita, in partea centrala curge Bistrita
(cu afluentul ei Cracau), iar in sud Trotusul, care primeste la Onesti riurile Tazlau,
Casin si Oituz.
Exista lacuri de acumulare pe Bistrita si
citeva iviri de izvoare minerale (Oglinzi, Baltatesti).
Vegetatia naturala
predominanta o reprezinta padurile de stejar (in amestec cu alte foioase), paduri de gorun
(in amestec cu carpen) si pe dealurile mai inalte, paduri de fag.
Solurile
predominante sint solurile argiloiluviale, solurile cenusii si cernoziomice
(frecvente in depresiunile Neamt si Cracau-Bistrita). Linga Piatra Neamt, la contactul
dintre zona montana si Subcarpati exista rezervatia paleontologica si geologica de la
Cozla.
Resursele
naturale ale Subcarpatilor Moldovei sint: sare, petrol, gaze asociate, saruri de
potasiu, roci de constructie (argila), potentialul hidroenergetic al riurilor (valorificat
in cadrul Bistritei), apa (pentru industrie si consum urban), resurse de soluri si
terenuri arabile favorabile agriculturii, pajisti de dealuri (relativ reduse ca
intindere), un fond forestier (modest insa), si izvoare minerale care favorizeaza
tratamentul balneo-climateric.
Populatia si asezarile
Zonele depresionare au o
densitate ridicata a populatiei (150-200 loc./km¨) datorita sporului natural ridicat (6-7
%o) fata de media pe tara.
Exista deplasari permanente (spre alte
regiuni si spre orase) si fenomene de navatism atit spre orase (Piara Neamt, Buhusi,
Bacau, Onesti, Tirgu Neamt), cit si spre platformele industriale, (Borzesti, Roznov,
Savinesti).
Satele sint mari si au in general o
structura adunata. Au profil agricol, industrial, sau legat de exploatarea unor resurse.
Un fost centru urban pina in secolul trecut (Tirgu Trotus) a devenit localitate rurala.
Orasele sint: Piatra Neamt, Onesti,
Buhusi, Tirgu Neamt, Tirgu Ocna.
Piatra Neamt (123.000 loc.) a devenit in
ultimele decenii un oras mare la nivelul retelei urbane a tarii. Este un oras modernizat,
care imbina arhitectura veche cu constructiile mai noi. Are vocatie industriala (industria
lemnului, constructii de masini) completata de platformele industriei chimice din
apropiere (Roznov, Savinesti), la care se adauga activitati comerciale, administrative,
culturale si turistice.
Onesti (59.000 loc.) este un oras complet
nou construit (in anii 1965-1970) pe locul fostului sat cu acelasi nume o data cu zona
industriala din apropiere (Borzesti). A devenit principalul centru urban de pe Valea
Trotusului. In apropiere Tirgu Ocna (16.000 loc.) a ramas mai mult un centru de extractie
a sarii. Buhusi (22.000 loc.) este compus dintr-o parte mai veche (situata in vale) si o
parte mai noua, construita pe o terasa a Bistritei; are industrie textila si alimentara.
Tirgu Neamt (22.000 loc.), centru istoric si centru urban vechi, are o industrie mai
modesta (indeosebi de prelucrare a lemnului).
Caracteristici economico-geografice
Subcarpatii Moldovei
reprezinta o zona activa din punct de vedere economic.
Petrolul, cunoscut si exploatat inca din
secolul trecut, se extrage in prezent la Solont, Balcani, Pirjol, Stanesti, Tescani,
Tazlau, Tirgu Ocna si Casin ; alte exploatari (Moinesti, Zemes, Medirzau, Lucacesti) se
afla situate inspre vest, spre zona flisului.
Petrolul extras din zona flisului si din
Subcarpati se prelucreaza la Borzesti si Darmanesti. La Beresti-Tazlau se
exploateaza gaze naturale. La Borzesti, pe linga produse de rafinare a petrolului se obtin
si diferite produse ale industriei petrochimice (cauciuc sintetic, fire si fibre
sintetice, mase plastice). Din Depresiunea Transilvaniei ajunge aici o conducta de gaz
metan.
Centrele electroenergetice
principale sint termocentrala Borzesti, alte termocentrale mai mici (Piatra Neamt, Buhusi)
si citeva hidrocentale, pe Bistrita (intre Piatra Neamt si Bacau).
Industria chimica produce
diverse produse petrochimice (Borzesti), fire sintetice
(Savinesti), ingrasaminte azotoase (Roznov), produse clorosodice (la Borzesti pe baza
extractiei de sare de la Tirgu Ocna), celuloza si hirtie (Piatra Neamt). Sarurile de
potasiu exploatate la Tazlau sint folosite in industria de ingrasaminte complexe.
Industria lemnului este mai reprezentativa
la Piatra Neamt (cherestea de rasinoase) si Onesti (cherestea de fag).
Industria materialelor de constructii este
reprezentata la Piatra Neamt, unde se obtin prefabricate din beton, ceramica pentru
constructii si ceramica fina.
Industria textila realizeaza produse de
prelucrare a lanii la Buhusi si tricotaje la Piatra Neamt.
Fondul funciar bun, cu
terenuri arabile intinse in depresiuni, permite cultura cerealelor, a plantelor
industriale, furajere si pomicultura.
Cresterea animalelor se face pe baza unor pasuni si a
culturii plantelor furajere; exista efective notabile de bovine, ovine, porcine, precum si
de pasari.
Caile de comunicatie
principale pornesc de pe culoarul Siretului (pe unde trece magistrala feroviara 5 si
drumul international E 85 Bucuresti-Suceava) pe vaile principale spre zona subcarpatica si
Carpatii Orientali.
Pe Valea Trotusului trece o cale ferata
electrificata transcarpatica, de o deosebita insemnatate (Adjud-Onesti-Comanesti-Ciceu),
insotita si de o sosea.
Pe Valea Bistritei este calea ferata
Barcau-Piatra Neamt (si de aici la Bicaz) cu un drum rutier paralel. Recent orasul Tirgu
Neamt a fost legat printr-o cale ferata noua de Pascani, racordindu-l astfel la reteaua
feroviara a tarii.
Sosele modernizate leaga, de asemenea,
Piatra Neamt de Roman, Tirgu Neamt de Pascani si Tirgu Neamt de Piatra Neamt.
Turismul cuprinde obiective
de interes national si international in partea de nord, in jurul orasului Tirgu Neamt;
Cetatea Neamtului, manastirile Neamt, Agapia, Varatec, Secu, statiunile Oglinzi si
Baltatesti. Exista obiective turistice si in orasul Piatra Neamt, in imprejurimi (Cozla)
si la Tirgu Ocna (salina).
Informatii selective (pastile) despre Subcarpatii Moldovei si Podisul Moldovei
Diferentierea Podisului Moldovei
in cele trei diviziuni
In Podisul Sucevei masivele
deluroase alterneaza cu portiuni joase generand un relief neuniform
De ce subunitatea situata in NE Podisului Modovei poarta denumirea de Campia Moldovei
(Campia Jijiei)
De ce subunitatea situata in NE Podisului Modovei poarta denumirea de Campia Moldovei
(Campia Jijiei)
Afluentii Siretului sunt:
Afluentii Prutului
In vaile raurilor ale caror ape scad mult in timpul varii se instaleaza iazuri
Diferentierile climatice din cele trei subunitati ale Podisului Moldovei aparute pe fondul
general al climatului de dealuri
Incercand un paralelism fitoclimatic, stiind fiind ca vegetatia resimte sensibil
influentele climatice existente, se pot evidentia:
Cultura plantelor este ramura importanta in agricultura Podisului Moldovei
Asezarile urbane din Podisul Modovei sunt:
Orasele de tip feudal din Podisul Moldovei atestate de cronici si documente
sunt:
Orasele din Podisul Moldovei grupate in functie de categoria numerica:
Magistrala
feroviara Bucuresti - Iasi - Ungeni trece si prin:
Din
Magistrala Bucuresti - Iasi - Ungeni linii ferate secundare se indreapta spre estul
Podisului Moldovei:
Zona
Podisului Moldovei este deservita de urmatoarele linii aeriene:
Formele de relief
din Podisul Sucevei sunt:
Ape curgatoare din Podisul Sucevei
Formele de relief Campia Moldovei
Ape curgatoare din Campia Moldovei
Forme de relief din podisul Barladului
Ape curgatoare din Podisul Barladului
Diferentierea Podisului Moldovei in cele trei diviziuni: Podisul Sucevei, Campia Moldovei si Podisul Barladului se datoreaza
faptului ca partea nordica a Podisului Moldovei a avut o evolutie mai indelungata sub
actiunea agentilor externi, fata de partea sudica, precum si particularitatilor
biopedoclimatice.
In Podisul Sucevei
masivele deluroase alterneaza cu portiuni joase generand un relief neuniform.
Aceste sunt:
- portiuni joase:
- Depresiunea Radauti;
- Culoarul Sucevei;
- masive deluroase:
- Dealul Cungi (688 m);
- Dealul Dragomirnei (522 m);
- Culmea Siretului fragmentata de inseuarile Bucecea si Ruginoasa in
Dealul Bour si Dealul Mare (588 m).
De ce subunitatea situata in NE Podisului Modovei poarta
denumirea de Campia Moldovei (Campia Jijiei). Aceasta se datoreaza
importantei agricole a zonei si nu aspectului reliefului (a carui nota dominanta este
aceea de dealuri scunde).
Podisul Barladului este puternic fragmentat de Bardlad cu
afluentii sai:
- Barlad;
- Crasna;
- Vaslui;
- Racova;
- Tutova;
- Zeletin
Afluentii Siretului sunt:
- pe dreapta:
- Suceava;
- Moldova;
- Bistrita;
- Trotusul.
- pe stanga:
- Barladul;
- Covurlui.
Afluentii Prutului, in
ordinea in care ii primeste sunt:
- Baseul;
- Jijia cu Sitna si cu Bahlui.
In vaile raurilor ale caror ape scad mult in timpul varii se
instaleaza iazuri; se remarca iazul Dracsani instalat pe valea raului
Sitna.
Diferentierile climatice din cele trei subunitati ale
Podisului Moldovei aparute pe fondul general al climatului de dealuri sunt:
- in Podisul Sucevei: influente baltice, temperaturi medii anuale de 6 - 8 gr.C,
precipitaii bogate (600-800 mm/an), ierni prelungite;
- in Campia Moldovei: se interfereaza influentele baltice cu cele de ariditate,
temperaturi medii anuale de 8 - 9 gr.C, precipitatii 400 - 500 mm/an, bate Crivatul ( vant
geros);
- in Podisul Barladului: influente est-europene de (de ariditate), temperaturi medii
anuale de 8 - 9 gr.C, se accentueaza gradul de conmtinentalism, precipitatii scazut (400 -
500 mm/an), ierni foarte reci, veri fierbinti, secete frecvente
Incercand un paralelism fitoclimatic, stiind fiind ca
vegetatia resimte sensibil influentele climatice existente, se pot evidentia:
- in Podisul Sucevei, climatul de dealuri inalte (cu
caracteristicile prezentate mai sus) favorizeaza dezvoltarea etajului fagului si al
padurilor de amestec, fag si stejar (cu gorun, stejar pedunculat, stejar pufos, etc.).
Aici se afla rezervatii la Fromoasa si Bosanci.
- in Campia Moldovei si in sudul Podisului Barladului apare
silvostepa, intens transformata antropic, cu palcuri de padure (stejar pufos, stejar
brumariu. rezervatie: Valea Lunga.
- in partea inalta a Podisului Barladului predomina paduri fag si de
amestec cu stejarul.
Cultura plantelor este ramura importanta in agricultura
Podisului Moldovei. Dezvoltarea ei depinde nu numai de lucrari
agrotehnice, ci, mai ales de specificul conditiilor naturale. Incercand un paralelism
agroclimatic se poate observa:
- graul se cultiva mai ales in Campia Moldovei si in portiunile mai joase din Podisul
Barladului;
- porumbul urca ceva mai mult in altitudine, dar se cultiva mai ales in Campia Moldovei si
in estul Podisului Barladului, pretandu-se foarte bine in irigatie;
- cultura plantelor tehnice:
- floarea soarelui se cultiva in Campia Moldovei si in Podisul
Barladului deoarece este o planta iubitoare de caldura si lumina (termo si heliofila);
- sfecla de zahar solicita un climat mai recesi umed. Sfecla de zahar
se cultiva mai ales in Podisul Sucevei si in Culuarul Siretului;
- inul pentru fuior prefera zone mai inalte, racoroase si umede. Se
cultiva mai ales in Podisul Sucevei, alaturi de canepa;
- cultura cartofului: cartoful gaseste conditii prielnice de dezvoltare
(clima mai racoroasa si umeda) in Podisul Sucevei si Culoarul Siretului;
- viticultura - vita de vie are nevoie de caldura si soare, prefera
versantii orientali spre sud. Extinse in N, NE si S Podisul Barladului se afla podgorii
renumite (podgoria Iasi - Husi si Nicoresti - Ivesti);
- pomicultura -- pomii fructiferi formeaza bazine pomicole importante
in sudul Podisului Sucevei, Imprejurimile Harlaului, in N Podisului Barladului;
- culturi furajere:
- trifoiul in Podisul Sucevei;
- lucerna in Campia Moldovei;
- sfecla furajera in Podisul Sucevei.
Asezarile urbane din Podisul Modovei
sunt:
- Suceava;
- Botosani;
- Radauti;
- Falticeni;
- Siret;
- Solca;
- Iasi;
- Barlad;
- Vaslui;
- Husi;
- Darabani;
- Saveni;
- Harlau;
- Targu Frumos;
- Negrest;
- Beresti;
- Targu-Bujor.
Orasele de tip feudal din Podisul Moldovei
atestate de cronici si documente sunt:
- Siret;
- Suceava;
- Botosani;
- Iasi;
- Barlad;
- Husi;
- Harlau.
Orasele din Podisul Moldovei grupate in functie de categoria
numerica:
- intre 100.000 - 350.000: Iasi (343.000 locuitori)
- intre 50.000 - 100.000:
- Botosani (126.000 locuitori);
- Suceava (114.000 locuitori);
- Barlad ( 76.000 locuitori);
- Vaslui (74.000 locuitori);
- intre 25.000 - 50.000:
- Radauti;
- Falticeni;
- Dorohoi;
- Husi.
- sub 25.000:
- Siret;
- Solca;
- Darabani;
- Saveni;
- Harlau;
- Targu Frumos;
- Negresti;
- Beresti;
- Targu-Bujor.
Magistrala feroviara Bucuresti - Iasi - Ungeni trece si prin:
- Tecuci;
- Barlad;
- Vaslui.
Din Magistrala Bucuresti - Iasi - Ungeni linii ferate secundare se
indreapta spre estul Podisului Moldovei:
- spre Husi;
- spre Falciu.
Zona
Podisului Moldovei este deservita de urmatoarele linii aeriene:
- Bucuresti - Iasi;
- Bucuresti - Suceava;
- Bucuresti - Bacau.
Formele
de relief din Podisul Sucevei sunt:
Dealuri inalte
Inseuari
Depresiuni
Culoare de vale
si anume:
Dealuri inalte
Ciungi - 688 m
Dragomirnei - 522 m
Ibanesti
Bour
Dealul Mare - 587 m
Cozancea - 265 m
Inseuari
Saua Bucecii
Saua Ruginoasa
Depresiuni
Radauti
Culoare de vale
Culoarul Siretului
Culoarul Moldovei
Ape curgatoare din Podisul Sucevei
Siret
Suceava
Sucevita
Moldova
Formele
de relief Campia Moldovei
Dealuri scunde
Ape curgatoare
Dealuri scunde, de
cca. 200 m
Ape curgatoare
din Campia Moldovei
Prut
Baseu
Jijia
Sitna
Bahlu
Forme
de relief din podisul Barladului
Dealuri Inalte
Dealuri joase
si anume
Dealuri inalte
Podisul Central Moldovenesc
Dorosan - 561 m
Tansa - 466 m
Colinele Tutovei
Dealurile Falciului - 336 m
Dealuri joase
Podisul Covurlui - 228 m
Depresiunea Elanului - 200 m
Ape curgatoare din Podisul Barladului
Barlad
Crasna
Vaslui
Racova
Tutova
Zeletin
Jijia
Prut
Covurlui
GEO
